Evenimentele Zilei de 1 septembrie în Istorie

Evenimentele Zilei de 1 septembrie în Istorie

Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței. Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinesc septem, șapte, pentru că luna septembrie era a șaptea lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numește Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an. Pe 23 septembrie este echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea.

 

1 septembrie este a 244-a zi a calendarului gregorian și a 245-a zi în anii bisecți. 121 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 1 septembrie

(BOR) ✝ Începutul anului bisericesc; Sf. Cuv. Dionisie Exiguul; Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul

 

(BRU) Sf. Simeon Stilitul, cuvios († 459)

(BRC) Sf. Egidiu, abate

 

România – Ziua informaticienilor militari

Ziua informaticienilor militari marchează data la care, la 1 septembrie 1963, s-a înfiinţat, prin ordinul Marelui Stat Major al Armatei, Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării. Acesta era primul organism ce avea atribuţii de concepţie, de coordonare şi de înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor, potrivit “Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua Diplomaţiei Române

În fiecare an, în luna septembrie, este marcată Ziua Diplomaţiei Române, care a fost instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României. Potrivit articolului 61 al actului normativ menţionat, Ziua Diplomaţiei Române este marcată “pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României“, data fiind stabilită de ministrul Afacerilor Externe.

Începând cu anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la 1 septembrie, potrivit site-ului www.mae.ro, fiind principalul moment în care este onorată, în spaţiul public, contribuţia pe care diplomaţia românească o aduce la dezvoltarea României şi la promovarea intereselor ei, peste hotare.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

România – Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Data de 1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 539/9 mai 2008 emis de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Această zi a fost aleasă pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului României nr. 983 din anul 1990 prin care întreaga Deltă a Dunării şi unităţile geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei.
cititi mai mult pe www.ddbra.ro

 

Libia – Ziua națională – Ziua revoluției – 1969

Uzbekistan – Ziua națională – Ziua Independenței – 1991

Slovacia – Ziua națională – Ziua Constituției – 1992

 

Astazi in istorie pentru 1 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 1 septembrie în Istorie:

– 1 septembrie 1870 – A început Bătălia de la Sedan (1 – 2 septembrie 1870)

– 1/14 septembrie 1916 – A început Lupta de la Oltina (1/14 septembrie – 2/15 septembrie 1916)

– 1 septembrie 1939 – Germania nazistă a invadat Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial;

– 1 septembrie 2013 – La București au început Protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană;

– 1 septembrie 2018 – Marşul Centenar a ajuns în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău

 

1 septembrie 462 – Începutul probabil al primului ciclu indiction bizantin. Un indiction (lat.: indictio) este oricare dintre anii dintr-un ciclu de 15 ani, folosit până în prezent în documentele medievale din Europa, atât în ​​Est cât şi în Vest. Fiecare an dintr-un ciclu fost numerotat: primul indiction, apoi al doilea indiction, etc. Cu toate acestea, ciclurile nu au fost numerotate, astfel incat este nevoie de alte informaţii pentru a identifica un anumit an din acest ciclu.

În cazul în care termenul a început să fie folosit ,acesta se referea doar la un ciclu complet , iar anii individuali au fost menţionaţi ca fiind Anul 1 al Indictionului, Anul 2 ​​al Indictionului, etc. In timp, utilizarea s-a schimbat şi treptat a început să se folosească noţiunea de primul indiction, al doilea indiction, şi aşa mai departe.

Iniţial, indictioanele s-au referit la o reevaluare periodică pentru un impozit agricol sau de teren la sfârşitul secolul al treilea in Egiptul roman . Acestea au fost împarţite iniţial în cicluri de 5 ani începând cu anul 287 d.Hr. , apoi într -o serie de non- ciclic , care a ajuns la numarul 26 din 318 d.Hr .

Dar, din 314 d.Hr., a apărut ciclul de 15 ani. Cronica Constantinopolitană (c. 630 d. Hr.) atribuie primul său an la 312-313 d.Hr. , în timp ce un document copt din 933 d.Hr. alocă primul său an la 297-298 d.Hr. , un ciclu mai devreme. Ambele au fost ani din calendarul alexandrin in care prima zi a fost pe 29 august în anii iulieni nebisecţi şi pe 30 august, în anii bisecţi , prin urmare, fiecare fiind pe doi ani iulieni.

Indictionul a fost folosit pentru prima dată la datarea unor documente, care nu au legătură cu colectarea taxelor la mijlocul secolului al patrulea. Până în secolul al IV-lea a fost utilizat la datarea documentelor de-a lungul Mării Mediterane. În Imperiul Roman de Răsărit în afara Egiptului, prima zi a anului a fost 23 septembrie, ziua de naştere a lui Augustus . În ultima jumătate a secolului al cincilea , probabil, 462 d. Hr. , aceasta s-a mutat pe 1 septembrie , unde a rămas in tot restul Imperiului Bizantin.

În 537 d.Hr., Iustinian a decretat că toate datele trebuie să includă Indictionul prin Novella 47, care în cele din urmă a facut ca anul bizantin să înceapă anul pe 1 septembrie. In vestul Mediteranei insa, prima zi a fost pe 24 septembrie în funcţie de lucrările lui Beda Venerabilul, sau următoarele zile de 25 decembrie sau 1 ianuarie, acest indiction fiind numit Indictionul papal.

 

1 septembrie 717 –  Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717 – 718) a fost un atac combinat pe mare și pe pământ realizat de arabi în scopul ocupării capitalei Imperiului Bizantin, Constantinopol. O Armada musulmana de 1.800 nave, este învinsa de bizantini prin utilizarea „focului grecesc”. Forțele terestre arabe, conduse de Maslama ibn Abdal Malik, s-au adunat în afara zidurilor masive ale cetății, dar au fost decimate de o epidemie de ciumă și în cele din urmă distruse de armata bulgară. Flota arabă a fost distrusă cu focul grecesc și rămășițele sale au fost scufundate ulterior, datorită unei furtuni care i-a surprins pe arabi în timpul retragerii.

Focul grecesc era un produs incendiar de calitățile napalmului din epoca noastră, folosit de bizantinii din evul mediu, al carui procedeu de fabricatie a fost tinut secret secole la rand de bizantini. Odată aprins nu mai putea fi stins decât cu urină sau nisip. Lansarea a focului se făcea printr-un sistem de conducte care porneau din vârful catargului corăbiei bizantine și se proiecta pe nava dușmană prin ajutajul aflat pe ornamentul din prora corăbiei (femeie sau balaur). Odată deschis vasul (de obicei o amforă) și intrând în contact cu aerul, “Focul grecesc” se amorsa și se turna de pe platforma catargului (de obicei unic la acea vreme). El ajungea, prin conducte, la corabia inamică, pe care o incendia.

Asupra oamenilor avea efecte devastatoare căci avea proprietatea de a arde și sub apă, deci nici măcar o săritură în apa mării nu îi mai salva pe cei atinși de această “veritabilă armă chimică” ! Focul grecesc a fost un factor cheie al supremației maritime grecești; ultima dată a fost folosit în Asediul Constantinopolului  din 1453, și odată cu căderea orașului în mâinile otomanilor a dispărut și rețeta, care era păstrată secretă de greci. Compoziția exactă a focului grecesc a rămas un secret până astăzi; există mai multe speculații bazate pe materialele de care dispuneau grecii în antichitate ca de exemplu colofoniu, dar nimeni nu poate afirma cu siguranță care erau ingredientele folosite și în ce proporții.

 

1 septembrie 1067 – A decedat Balduin al V-lea de Flandra (n.19 august 1012)

Balduin al V-lea de Flandra (n. 19 august 1012 – d. 1 septembrie 1067) a fost conte de Flandra de la 1035 până la moarte.  Între anii 1060-1067, Balduin a fost coregent, alături de Anna de Kiev, al nepotului său prin căsătorie, regele minor Filip I al Frantei.

 

1 septembrie 1159 – A murit papa Adrian al IV-lea.

Papa Adrian al IV-lea (* între 1100 și 1120 la St. Albans, Hertfordshire, Anglia; + 1 sept. 1159 la Anagni) a fost singurul papă al Romei de nationalitate engleză. Numele lui burghez era: Nicholas Breakspear.

 

1 septembrie 1355 – Regele Tvrtko I al Bosniei mentioneaza in hrisovul „Carta Castro nostro Vizoka vocatum”, castelul si orașul vechi Visoki. Orașul a fost abandonat înainte de 1503, pentru că nu este menționat în tratatul de turco-maghiar din anul anterior. In 1626, Visoki este mentionat printre orașele abandonate.

 

1 septembrie 1449 – A avut loc Criza Tumu, un conflict de frontieră între mongolii Oirat și armatele dinastiei chineze Ming, in urma caruia a fost capturat imparatul chinez Zhengtong și a fost înfrânta de catre mongolii care dispuneau de o forță mult mai mică, o armată de 500.000 de oameni.

 

1 septembrie 1557 – A decedat exploratorul francez Jaques Cartier (n.31 decembrie 1491) A fost primul explorator al Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a descoperit fluviul Sf.Laurentiu din America de Nord.

Jacques Cartier (n. 31 decembrie 1491 – d. 1 septembrie 1557) a fost primul explorator al Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a descoperit râul Sf. Laurențiu. El a întreprins trei voiaje în regiune, primele două în 1534 și 1535 – 1536, la ordinele exprese ale regelui Francisc I, iar a treia expediție în 1541 – 1542. În al treilea voiaj, Jacques Cartier a fost secundul lui Sir Roberval, care a fost încredințat de rege să aducă resurse naturale din Canada. Dar, deoarece Sir Roberval a întârziat cu pregătirile pentru expediție, Jacques Cartier a plecat în lunga expediție fără acesta. El a ajuns in Canada la Hochelaga (Montreal) din regiunea Stadacona (Quebec).

Odata ajuns în Canada, Cartier a pornit în căutarea aurului și a diamantelor. A gasit o mulțime de bijuteri înaintea lui Sir Roberval. Cei doi s-au întâlnit în Terra Nova (Newfoundland). Dar Jacques Cartier nu a ascultat ordinele lui Sir Roberval și a plecat in Franța unde a vrut sa vândă bogățiile aduse. Însă, odata revenit în țară, a descoperit că, din păcate pentru el, nu a adus decat pyrite și quartz fără valoare. Pornind de la această întâmplare, a apărut expresia: fals ca diamantele Canadei.După aceea, Jacques Cartier s-a retras din această activitate pentru totdeauna și a murit în anul 1557 la Paris.

 

1 septembrie 1651 – S-a născut ţarina rusilor, Natalia Narishkina; (d. 1694).

Nataliaa Kirillovna Narîșkina (1 septembrie 1651 – 4 februarie 1694) a fost Țarină a Rusiei din 1671 până în 1676 ca a doua soție a Țarului Alexei I al Rusiei. Venind dintr-o mică familie nobilă, fiica lui Kirill Poluektovich Narîșkin (1623-1691) și a soției sale, Anna Leontievna Leontieva, a fost adusă în casa marelui boier Artamon Matveiev unde a primit o influență vestică.

La 1 februarie 1671 ea s-a căsătorit cu țarul Alexei Mihailovici ca a doua soție a lui. Au avut împreună trei copii: viitorul țar Petru cel Mare (1672–1725); Țarevna Natalia care a fondat primul teatru public din Rusia și a scris numeroase piese dramaturgice ea însăși; și Țarevna Feodora.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1653 – S-a născut compozitorul Johann Pachelbel, considerat drept unul dintre cei mai importanţi organişti de dinainte de J.S.Bach; (d. 3.03.1706). Creatia sa a fost foarte apreciata de J.S.Bach.A fost organist în Viena, Eisenach, Erfurt, Stuttgart, Gotha și din 1695 în Biserica Sebaldus din Nürnberg.

 

1 septembrie 1678 – A decedat pictorul flamand Jan Brueghel cel Tânăr; (n. 1601).

Jan Brueghel cel Tânăr (n. 13 septembrie 1601, Antwerpen – d. 1 septembrie 1678, Antwerpen) a fost un pictor flamand care a pictat în general peisaje și natură moartă. Jan a fost primul născut în familia lui Jan Brueghel cel Bătrân. La doi ani după nașterea lui, în 1603, moare Isabella de Jode, mama pictorului.

În 1605 tatăl lui se recăsătorește cu Katharina van Marienburg, cu care va avea 8 copii. Jan are dificultăți cu mama sa vitregă, lucru pe care tatăl lui îl va povesti cardinalului Borromeo. Destinul primului născut este de la bun început hotărât de a continua pictura, tradiția familiei. Tatăl lui era împreună cu Rubens unul din pictorii cei mai renumiți din secolul XVII. Jan a început să învețe pictura în atelierul tatălui său de la vârsta de 10 ani.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1715 – Regele Ludovic al XIV-lea al Franței, supranumit “Regele Soare”, cel căruia îi este atribuită expresia “Statul sunt eu”, moare după o domnie de 72 de ani (1643-1715) – cea mai lungă domnie a unui monarh european important. (n. 1638).

Ludovic al XIV-lea (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) a fost regele Franței și al Navarei. A condus Franța timp de 72 de ani – una dintre cele mai lungi domnii din istoria europeană. Supranumit Regele Soare (Le Roi Soleil) sau Ludovic cel Mare (Louis Le Grand), i-a urmat la tron tatălui său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1804 – Astronomul german Karl Ludwig Harding a descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din sistemul solar și l-a denumit Juno. Juno este al treilea asteroid descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală. Juno este unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi.[1] Denumirea sa oficială este 3 Juno. Juno a fost descoperit pe 1 septembrie 1804 de astronomul german Karl L. Harding și numit astfel după numele zeiței Iuno (echivalentul roman al zeiței grecești Hera).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1824 – A  începutconstructia Catedralei Notre-Dame din Montreal, Canada.

 

1 septembrie 1838 – A murit William Clark, exploratorul american care a condus, împreună cu Meriwether Lewis, între 1804 şi 1806, explorarea numită si „Expediţia Lewis şi Clark”, iniţiată de preşedintele Statelor Unite Thomas Jefferson în anul 1803 şi finanţată de Congresul SUA, pentru a obţine informaţii amănunţie despre imensul teritoriu Louisiana, care fusese cumpărat de la Imperul Francez al lui Napoleon, conform tratatului numit Louisiana Purchase; (n. 1770).

 

1 septembrie 1854 – S-a născut Engelbert Humperdinck, compozitor german care a compus opera “Hansel şi Gretel”; (m. 1921).

 

1 septembrie 1858 – S-a născut Carl Auer baron de Welsbach, chimist şi inventator german; a descoperit sita incandescentă pentru lampa de gaz, cunoscută sub denumirea de „becul lui Auer”. In anul 1898 a realizat lampa electrică cu incandescenţă cu filament metalic de osmiu; (d.04.08.1929).

 

1 septembrie 1859 – În întreaga lume a avut loc o superfurtună solară. Furtuna solară din 1859 (alte denumiri Superfurtuna solară sau Evenimentul Carrington) a fost cea mai puternică furtună solară din istoria observațiilor solare. A avut locul în timpul celui de-al 10-lea ciclu solar.

În perioada 1-2 septembrie 1859 a avut loc cea mai mare furtună geomagnetică înregistrată vreodată până în anul 2013. Aurorele boreale au fost văzute în întreaga lume, mai ales deasupra regiunii Caraibe, de asemenea observații demne de remarcat au fost aurorele de deasupra Munților Stâncoși, care au fost atât de strălucitoare încât lumina lor a trezit căutătorii de aur, care s-au apucat să-și pregătească micul dejun pentru că au crezut că era dimineață.

Sistemele de telegraf din toată Europa și America de Nord s-au prăbușit. Pilonii telegrafului aruncau scântei, iar hârtia folosită în telegrafiere a luat foc. Unele sisteme de telegraf păreau să continue să trimită și să primească mesaje în ciuda faptului că erau deconectate de la sursele lor de alimentare.

Din 28 august 1859 până pe 2 septembrie numeroase pete solare și explozii solare au fost observate pe Soare. Chiar înainte de prânzul zilei de 1 septembrie, astronomul britanic Richard Carrington a observat cea mai mare erupție, care a dus la o ejecție coronală de masă uriașă (CME), care a venit direct spre Pământ, ajungând pe planeta noastră în 18 ore, având deci o viteză de 1.600.000 de kilometri pe oră. Acest lucru este remarcabil, deoarece o astfel de călătorie în mod normal durează de la trei până la patru zile. S-a mișcat așa de repede, pentru că o altă ejecție masivă CME anterioară i-a netezit drumul.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1861/62 – S-a născut Lazăr Edeleanu, chimist român (d. 1941)

Lazăr Edeleanu (n. 1 septembrie 1861/62, București, Principatele Unite – d. 7 aprilie 1941, București, România) a fost un chimist român, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1865 – A început constructia liniei de cale ferata Bucuresti-Giurgiu, data în exploatare la 19/31.10.1869, în acelasi timp cu Gara Filaret, prima gara a Bucurestiului.

 

1 septembrie 1865 – Joseph Lister foloseste pentru prima data metodele antiseptice in timpul operatiilor chirurgicale.

 

1-2 septembrie 1870 – A avut loc bătălia decisivă a Războiului Franco-Prusac, Bătălia de la Sedan (1-2 septembrie 1870), care s-a terminat cu victoria decisivă a Prusiei.

Bătălia de la Sedan a avut loc la 1-2 septembrie 1870, fiind bătălia decisivă cu care s-a sfârșit Războiul franco-prusac (1870–1871). Bătălia, numită de unii istorici și Dezastrul de la Sedan, s-a terminat la data de 2 septembrie 1870, cu înfrângerea și capitularea trupelor franceze de sub conducerea lui Napoleon al III-lea.

În primele săptămâni ale războiului franco-prusac, trei corpuri de armată prusacă au reușit să înfrângă trupele franceze în bătăliile de la Spichern, Weißenburg și Wörth, și să pătrundă astfel pe teritoriul Franței. Corpul 3 al armatei germane compus din prusaci și sudeți au determinat Corpul 1 de armată francez care era sub conducerea mareșalului Patrice de Mac-Mahon să se retragă din Alsacia.

Pe la mijlocul lunii august trupele franceze de pe Rin (Armée du Rhin) cu un efectiv de 180.000 de soldați reușesc să facă jocțiunea la Metz cu restul trupelor franceze. Pe când armata Châlon alcătuită din voluntari francezi întâlnesc trupele germane sub conducerea lui Moltke. Urmează o serie de înfrângeri a trupelor franceze la Cherbourg, Metz care s-a încheiat cu dezastrul de la Sedan.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1872 – A fost inaugurata oficial linia de cale ferata Roman – Galati – Bucuresti – Pitesti.

 

1 septembrie 1875 – S-a născut nascut in Chicago, Illinois, romancierul american Edgar Rice Burroughs. Este creatorul personajului Tarzan, erou caruia i-a dedicat peste 20 de volume, traduse in mai mult de 50 de limbi in intreaga lume; (d.1950).

 

1 septembrie 1878 – S-a născut prinţesa Alexandra de Edinburgh şi Saxa-Coburg şi Gotha, sora reginei Maria a României ; (d. 1942).

 

1 septembrie 1893 – Parlamentul României a promulgat Legea asupra Jandarmeriei Rurale, actul de naştere al Jandarmeriei Române. In 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului fusese nsărcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, iniţiativă rămasă nerealizată.

Doi ani mai târziu, în anul 1887, I.C. Brătianu, în expunerea de motive la Legea comunală, sublinia că „Gendarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum”, a cărei activitate se dovedise nesatisfăcătoare. Această lege a fost adoptată la 7 mai 1887 şi prevedea organizarea, printr-o lege specială, a jandarmeriei rurale, însă lipsa resurselor financiare a întârziat înfăptuirea ei.

Folosindu-se experienţa organizării jandarmeriei ţinuturilor din Moldova anilor 1850-1864, a călăraşilor şi dorobanţilor din Muntenia, plecându-se şi de la faptul că în majoritatea statelor europene exista la acea dată o asemenea armă, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu a prezentat Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat şi promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893.

Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893. In art. 1 aceasta legea statuta: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însărcinată cu paza căilor de comunicaţie. O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constituie esenţa serviciului său.”

 

1 septembrie 1900 – S-a născut intr-o familie franceza la Saint Avald, Lorena, Franţa, scriitoarea romana Henriette Yvonne Stahl (“Între zi şi noapte”; “Fratele meu, omul”; “Orizont, linie severă”); (d. 25 mai 1984, Bucureşti). Era sora sociologului H. H. Stahl şi fiica scriitorului Henri Stahl. A urmat „Conservatorul de Artă Dramatică” din Bucureşti, între anii 1922 – 1925, unde a studiatActoria, la clasa actorului Ion Livescu.

În 1931 îl cunoaşte pe poetul Ion Vinea, alături de care va rămâne 14 ani. În 1945, îl cunoaşte pe romancierul Petru Dumitriu . Legătura dintre ei va dura aproximativ 10 ani, în pofida diferenţei mari de vârstă (24 de ani!). În 1954 are loc un episod interesant: căsătoria celor doi, urmată aproape imediat de divorţ.

La opt luni după fuga din ţară a lui Petru Dumitriu, Henriette Yvonne Stahl a fost arestată şi interogată. Pentru că recunoscuse că ştia de programatrea fugii, a fost ameninţată cu acuzaţia de înaltă trădare de ţară. Inteligentă, calmă şi puternică a explicat că a preferat pentru ţară şi pentru conştiinţa ei un transfug, nu un sinucigaş, întrucât avea convingerea, că dacă fostul ei soţ nu ar fi reuşit să fugă, s-ar fi sinucis.

A facut un an de puşcărie, fiind terorizată de frica bătăii, când auzea noaptea urlete din alte celule şi era supravegheată şi când mergea la toaletă fiind obligată să semneze că ea ar fi scris opera lui Petru Dumitriu. Mai târziu, Yvonne Stahl avea să declare: „De când lumea şi pământul se ştie că tot ce se spune în puşcărie nu are valoare”. („Mihaela Cristea în dialog cu Henriette Yvonne Stahl”, Ed. Minerva, 1996).

 

1 septembrie 1901 – S-a născut Marin Iorda, prozator şi dramaturg, director de teatre pentru copii, autor al unuia dintre primele desene animate româneşti, avându-l ca personaj pe Haplea; (m. 25 iunie 1972).

 

… septembrie 1904 – A avut loc prima cursă de automobile din România organizată de ACR pe traseul Bucureşti – Giurgiu – Bucureşti (120 km). România a fost printre primele 6 ţări din lume care au organizat concursuri auto, după Franţa, SUA, Germania, Italia şi Austria. preluat de pe www.acr.ro

 

1 septembrie 1905 – Teritoriile Alberta şi Saskatchewan se alătura Confederaţiei Canadiene.

 

1 septembrie 1912 – La Bucureşti, în sala „Eforie”, a avut loc premiera filmului „Războiul Independenţei”. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena şi Budapesta. Este considerat prima producţie românească importantă.

 

1 septembrie 1914 – Orașului rusesc St. Petersburg i-a fost schimbat numele în Petrograd.

 

1 septembrie 1915 – S-a născut Ken Aston, arbitru de fotbal, inventatorul cartonaşelor galbene şi roşii; (d. 23.10.2001).

 

1 septembrie 1916 – Primul Razboi Mondial – Bulgaria declară război României.

 

1/14 septembrie 1916 – A început Lupta de la Oltina (1/14 septembrie – 2/15 septembrie 1916)

Lupta de la Oltina a fost o acțiune militară de nivel tactic, desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial. Ea s-a desfășurat în perioada 1/14 septembrie 1916 – 2/15 septembrie 1916 și a avut ca rezultat respingerea atacului forțelor Puterilor Centrale, în ea fiind angajate forțe române din Divizia 9 Infanterie română și forțe ale Puterilor Centrale din Divizia 1 Infanterie bulgară și Brigada germană „Bode”. A făcut parte din acțiunile militare care au avut loc în bătălia de pe aliniamentul Rasova-Cobadin-Tuzla.

 

1 – 6 septembrie 1916 – Bătălia de la Turtucaia – Parte din Participarea României la Primul Război Mondial.

Bătălia de la Turtucaia a fost o bătălie din cursul primului război mondial între trupe române și trupe bulgare și germane. S-a desfășurat între 1 și 6 septembrie 1916 și s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, care apărau capul de pod Turtucaia.

 

1 septembrie 1920 – A fost inaugurat la Washington, DC, Monumentul Fântâna Timpului, în cinstea a 100 de ani de pace între Statele Unite si Marea Britanie.

 

1 septembrie 1922 – S-a născut actorul italian Vittorio Gassman; (m. 2000).

 

1 septembrie 1923 – Marele cutremur Kanto (Japonia) – Un cutremur de 8.3 grade a devastat Tokio şi Yokohama, omorând circa 143.000 de morți.

Un cutremur de 7.9/8,3 grade pe scara Richter s-a produs pe 1 septembrie 1923, ora 11.58, în regiunea Kanto, din Japonia. Conform relatărilor din epocă, durata minimă a cutremurului (care a devastat și orașul Tokio) a fost de patru minute, iar cea maximă de zece (a fost urmat de replici intense ce au durat între patru și zece minute).  Au fost afectate mai multe zone, printre care orașul Tōkyō, orașul port Yokoham și prefecturile din împrejurimi. Numărul celor morți a fost estimat la 142.800 de oameni, în care au fost incluși 40.000 dintre cei dispăruți și considerați decedați.

Numărul ridicat al victimelor a fost cauzat și de fapt că, în momentul producerii, ora prânzului, multe persoane își pregăteau mâncarea la foc și au izbucnit atunci numeroase incendii. Au fost provocate și numeroase valuri de tsunami care au măturat coastele peninsulei Izu. Peste 570.000 de case au fost distruse și aproape două milioane de persoane au rămas fără adăpost. Statuia Marelui Budha, de la Kamakura (50 km de Tokio), care cântărea 93 de tone, a fost mutată cu câțiva metri, în urma mișcării pământului. În 1960, guvernul japonez a declarat ziua de 1 septembrie „Ziua prevenirii dezastrelor”.
articole preluate de pe: www.historia.ro; editiadedimineata.ro
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1923 – S-a născut Rocky Marciano (Rocco Francis Marchegiano), boxer american, campionul lumii in categoria grea in 1952-56.

 

1 septembrie 1928 – Ahmed Zogu (1895-1961) se proclamă rege al Albaniei. Ahmet Zogu (numele la naștere: Ahmet Muhtar Bej Zogolli) ( 8 octombrie de 1895 – 9 aprilie 1961), a fost un politician albanez, prim-ministrul și apoi de două ori președinte al Republicii Albania din 31 ianuarie 1925. S-a proclamat rege al albanezilor cu numele de Zog I (sau Zogu I),incepand cu 1 septembrie 1928. Domnia sa se va încheia 8 aprilie 1939 în urma invaziei italiene.

 

1 septembrie 1939 – Germania nazistă a invadat Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial; Adolf Hitler semnează ordinul de începere a eutansierii sistematice a bolnavilor mintali și a persoanelor cu dizabilități.

Invadarea Poloniei din 1939 (numită de polonezi: Războiul de apărare din 1939, de germani: Campania poloneză, având numele de cod dat de Marele Stat Major nazist Fall Weiss, numită de unii istorici și “Campania poloneză din septembrie” ori “Războiul polono-german din 1939“), a fost inițiată de Germania Nazistă, Uniunea Sovietică și statul marionetă Slovacia, fiind evenimentul care a declanșat al doilea război mondial.

Dacă asupra momentului declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale mai există discuții, este acceptat de către toată lumea că invadarea Poloniei a marcat începutul celui de-al doilea război mondial în Europa, de vreme ce aliații continentali ai Poloniei (Regatul Unit și Franța) au declarat răboi Germaniei pe 3 septembrie, gest urmat la scurtă vreme de Canada, Australia și Noua Zeelandă. Invazia a început pe 1 septembrie 1939, la numai o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, și s-a încheiat pe 6 octombrie, odată cu ocuparea întregii Polonii de agresorii germani și sovietici.

După un presupus “atac polonez” de pe 31 august 1939, o înscenare germană de fapt, forțele germane au atacat Polonia din nord, sud și vest în ziua următoare. Cu liniile de apărare mult prea întinse de-a lungul granițelor țării, forțele poloneze au fost nevoite să se retragă spre răsărit. După înfrângerea din bătălia de pe râul Bzura de la mijlocul lunii septembrie, germanii au cucerit un avantaj indiscutabil.

Forțele poloneze au început să se retragă către sud-est, conform unui plan care prevedea o apărare îndârjită în zona așa-numitului cap de pod românesc, unde urmau să aștepte promisul contraatac Aliat. Pe 17 septembrie 1939, Armata Roșie sovietică a atacat regiunile răsăritene ale Poloniei în cooperare cu Germania. Sovieticii ocupau zonele convenite în anexa secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop, care împărțea Europa Răsăriteană între sferele de influență sovietică și nazistă.

Trebuind să facă față luptei pe două fronturi, guvernul polonez a decis că apărarea în zona capului de pod românesc nu mai era posibilă și a ordonat evacuarea trupelor și tezaurului Băncii Naționale prin România neutră. Până pe 1 octombrie, trupele germane și sovietice au ocupat în totalitate teritoriul polonez, dar guvernul polonez nu s-a predat niciodată.

În plus, o mare parte din soldații armatelor terestre și aeriană poloneze au fost evacuați în România și Ungaria. Numeroși militari polonezi evacuați au emigrat pentru a se alătura nou create Armate poloneze din Franța, din Siria sub mandatul francez și din Regatul Unit.

Ca urmare a înfrângerii în Campania din septembrie, s-a format Statul secret polonez. Lupta Poloniei în al doilea război mondial nu a încetat, nou creata sa armată continuând să contribuie la operațiunile militare ale Aliaților de-a lungul întregii conflagrații. Germanii au cucerit sectorul ocupat de sovietici și au invadat Uniunea Sovietică pe 22 iunie 1941, pierzând mai apoi întregul teritoriu în fața înaintării Armatei Roșii în 1944. În timpul războiului, Polonia a pierdut cam o cincime din populația antebelică datorită ocupației care a marcat sfârșitul celei de-a doua republici poloneze.

 

1 septembrie 1944 – A încetat din viaţă Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, creator al romanului românesc modern. (Opere: Ion, Pădurea spânzuraţilor, Adam şi Eva, Răscoala); (n. 27 noiembrie 1885). La 1 septembrie 1944, la Valea Mare, județul Argeș, România, se stinge din viață Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Tîrlișua, județul Bistrița-Năsăud), romancier, dramaturg și academician român.

În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, și apoi în limba română, multe amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri în prim-plan. Deși localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercetători cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai tîrziu), unele episoade din romanul “Ion” au păstrat cadrul toponimic și onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor).

La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească: la Sibiu, în revista Luceafărul, condusă de O. Goga și O. Tăslăuanu, a apărut povestirea Codrea (Glasul inimii). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908), Răfuială (28 ianuarie 1909) și Nevasta (16 iunie 1911). A început un nou jurnal de lector (Spicuiri), aplecîndu-se în mod deosebit asupra paginilor de critică și istorie literară din Viața românească, aparținînd, mai ales, lui Garabet Ibrăileanu.

A revenit asupra amintirilor din copilărie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influența lui Creangă. A încearcat să traducă după o versiune germană, romanul Război și pace de Tolstoi. În traducerea lui, revista Țara noastră a publicat poemul Moartea șoimanului de M. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu, propunîndu-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela Mîna (prima variantă a nuvelei Ocrotitorul), sub influența lecturilor din Anton Pavlovici Cehov.

La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul (un control radiologic a semnalat, încă din ianuarie, opacitate suspectă la plămînul drept). La 7 iulie Rebreanu scria în Jurnal: ”Perspective puține de salvare, dată fiind vîrsta mea, chistul din plămînul drept, emfizemul vechi și bronșita cronică.” La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a încetat din viață la vîrsta de 59 de ani. Peste cîteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București.

 

1 septembrie 1946 – A fost creata Agenţia de Presa APA (Austria Presse Agentur).

 

1 septembrie 1946 – S-a născut Barry Gibb, component al trupei pop Bee Gees, cu care a reusit sa doboare mai multe recorduri in industria muzicala. Bee Gees au fost singurii muzicieni care au scris si produs sase single-uri consecutive no. 1 in Statele Unite, primii compozitori care au reusit sa aiba in acelasi timp cinci piese in Top 10).

 

1 septembrie 1948 – A fost infiintata Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), cea mai longeviva institutie bancara din România, prin fuziunea Casei de Depuneri si Consemnatiuni ( fondata in 1864) cu Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale ( infiintata in1880).

 

1 septembrie 1950 – S-a născut fotbalistul roman Dudu Georgescu. In 1975 si 1976 i s-a decernat celebrul trofeu “Gheata de aur”, pentru cele mai multe goluri înscrise.

 

1 septembrie 1951 – Statele Unite ale Americii, Australia şi Noua Zeelandă, au semnat un pact de apărare reciprocă, denumit Tratatul ANZUS.

 

1 septembrie 1951 – S-a născut Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu; (d. 25.09.1996).

 

… septembrie 1951/2 – A fost stopat procesul „reeducării” de la Piteşti.

Închisoarea Pitești este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Pitești, România, renumit pentru așa-zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizația autorităților comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute și sub denumirea Experimentul Pitești sau Fenomenul Pitești). Fenomenul/Experimentul Pitești a fost stopat în Septembrie 1951 imediat după înlăturarea de la fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști conduși de Ana Pauker.

Acest experiment nu poate fi redus la o scuză pentru administrarea unor bătăi și torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a „reeduca total” deținuții politici, majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști ca Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, precum și cei inspirați de Garda de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România.  Esența metodei folosite la Pitești este transformarea victimelor în cǎlǎi, tortura putând fi apreciatǎ drept un simplu mijloc, nu un scop.

Scopul experimentului, conform principiilor leniniste în interpretarea PCR, a fost lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților, și în cele din urmă alterarea personalității până la punctul obedienței absolute. Estimările totale referitor la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1000 și 5000. A fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est.

(…) În 1952, pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej a manevrat cu succes împotriva Ministrului de Interne Teohari Georgescu, procesul a fost oprit de autorități. Membrii ODCC au fost judecați în secret pentru abuzuri, cei 22 de inculpați fiind condamnați la moarte, în urma unui proces cu ușile închise (Țurcanu a fost numit responsabil pentru uciderea a 30 de deținuți și pentru abuzurile exercitate asupra altor 780).

Dintre aceștia, au fost executați 16 condamnați, la închisoarea Jilava, în noaptea de 17 decembrie 1954. Deși executat, moartea lui Eugen Țurcanu a fost înregistrată la starea civilă abia în anul 1962. Din restul de 6 condamnați, 4 dintre ei au fost ulterior exterminați la închisoarea Jilava, în secția specială de exterminare, numită Casimca. Colonelul Czeller s-a sinucis, împușcându-se în cap, în cimitirul Bellu din București.

Cadrele securiste însărcinate cu conducerea experimentului, inclusiv colonelul Teodor Sepeanu, au fost judecați în anul următor; toți au primit sentințe ușoare și au fost puși în libertate la scurt timp. În conformitate cu noile directive ideologice, curtea a hotărât că experimentul a fost rezultatul infiltrării cu succes a agenților Statelor Unite și a Gărzii de Fier în Securitate, cu scopul de a discredita organele legii din România.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.historia.ro; www.fenomenulpitesti.ro; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1953 – A murit Jacques Thibaud, unul dintre cel mai apreciat violonist francez al secolului XX ; trioul pe care l-a format împreună cu Alfred Cortot şi Pablo Casals, şi care i-a purtat şi numele, i-a adus celebritatea; alături de pianista Marguerite Long, a iniţiat, în 1943, un concurs internaţional pentru tineri violonişti şi pianişti ce le-a purtat numele; (n.27.09.1880).

 

1 septembrie 1955 – S-a înfiinţat Filarmonica de Stat din Cluj, în prezent Filarmonica de Stat ”Transilvania’‘, al cărei concert inaugural a avut loc la 4 decembrie 1955, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Filarmonica de Stat ”Transilvania” din Cluj-Napoca este unul dintre cele mai valoroase ansambluri simfonice din România, cunoscut deopotrivă pe plan internaţional.

Ca instituţie artistică dedicată exclusiv activităţii de concert, Filarmonica clujeană a fost înfiinţată printr-un decret oficial al Consiliului de Miniştri al României în toamna anului 1955, cu numele oficial de ”Filarmonica de Stat Cluj”, potrivit https://www.facebook.com/FilarmonicaCluj/. Tradiţia activităţii simfonice în Cluj datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind întreţinută succesiv de asociaţii ca Orchestra Teatrului Maghiar (înfiinţată în 1792), Societatea de Muzică, Cercul de Muzică, menţionează sursa citată.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; filarmonicatransilvania.ro

 

1 septembrie 1957 – S-a născut la Havana,Gloria Estefan, cântăreaţă şi compozitoare americană de origine cubaneza.

 

1 septembrie 1959 – Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coalției antihitleriste.

 

1 septembrie 1963 – S-a înfiinţat, prin ordinul Marelui Stat Major, Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării – primul organism cu atribuţii de concepţie, coordonare şi înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor. (Ziua Informaticienilor Militari)

 

1 septembrie 1966 – Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă.

 

1 septembrie 1969 – Colonelul Moammar Gadafi a preluat puterea în Libia, in urma unei lovituri de stat. Regele Idris al Libiei a fost imlaturat de pe tron , în ceea ce a fost o lovitură de stat fără vărsare de sânge. Un grup de ofiţeri au preluat puterea şi a declarat că ţara republică in timp ce Regele se afla in vizita în Turcia. Mii de oameni au ieşit în stradă pentru a demonstra sprijinul lor pentru ‘revoluţie”.

La acea vreme, lovitura de stat a fost foarte bine primită de naţionalistii arabi,dupa înfrîngerea umilitoare a armatelor arabe în Războiul de Şase Zile purtat cu Israelul în 1967, monarhul libian fiind acuzat ca duce o politica pro-occidentala si de corupţie. Regele Idris, aflat în Turcia, a declarat ca a fost o lovitura de stat “lipsita de importanţă”.

La 8 septembrie, noul cabinet a fost anunţat. Comandantul şef al forţelor armate a fost numit colonelul Muammar Gaddafi in varsta de 27 ani . Colonelul Gaddafi a luat titlul de prim-ministru în luna ianuarie 1970. Initial, el a urmat o politică favorabila unităţii arabe, propunind o serie de fuziuni şi federaţii cu ţările vecine.

 

1 septembrie 1969 – A început vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Iran (1-6 septembrie 1969).

 

1 septembrie 1970 – A murit François Charles Mauriac, , prozator, dramaturg si eseist; Premiul Nobel pentru Literatura, 1952 (“Cuibul de vipere”);(n. 11.10.1885).

 

1 septembrie 1972 – Bobby Fischer a devenit primul american care cistiga titlul de campion mondial la sah, in fata sovieticului Boris Spassky.

 

1 septembrie 1980 – Generalul maior Chun Doo-hwan a devenit președinte al Coreei de Sud, în urma demisiei președintelui Choi Kyu-hah.

 

1 septembrie 1981 – A murit Albert Speer, arhitect si ministru nazist, un important colaborator al lui Hitler; (n.19.03.1905).

 

1 septembrie 1983 – Un avion militar al URSS a doborit avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene de transport Korean Air Lines, imediat dupa patrunderea lui spatiului aerian sovietic. Toti cei 269 de pasageri aflati in avion si-au pierdut viata, inclusiv congresmenul american Lawrence Mc Donald. Va recunoaște la 6 septembrie, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.

Doborârea cursei sud-coreene KAL 007 la 1 septembrie 1983 a reprezentat un moment tensionat în relația americano-sovietice în Războiul Rece. La 1 septembrie 1983, un avion al liniilor aeriene sud-coreene, cu 269 de persoane la bord, decola din orașul Anchorage, Alaska, SUA cu destinația Seul, Coreea de Sud. Avionul cursei sud-coreene nu a mai ajuns niciodată la Seul, fiind doborât de un avion de interceptare sovietic Su-15, pilotat de maiorul sovietic Ghenadi Osipovici, deasupra Mării Japoniei, în apropierea insulelor Moneron, la sud de insula Sahalin (URSS).

În acest incident toți cei 269 pasageri aflați în avionul sud-coreean au decedat, inclusiv congresmanul american Lawrence McDonald aflat la bordul avionului. Împrejurările exacte nu se cunosc nici în ziua de azi. Se pare că avionul s-a rătăcit și a pătruns în spațiul aerian sovietic, tocmai în momentul când un avion de spionaj american efectua o acțiune de recunoaștere în zona respectivă.

În zona respectivă lângă Kamceatka se afla o bază a submarinelor sovietice care tocmai făceau exerciții experimentale cu rachete balistice intercontinentale. În mod inexplicabil avionul de pasageri a început să devieze de la cursa sa spre Seul deplasându-se tot mai spre nord. Când avionul de pasageri a violat spațiul aerian sovietic, antiaeriana sovietică a reacționat imediat și a trimis două avioane de vânătoare de interceptare Su-15. Piloții au încercat în repetate rânduri să contacteze pilotul avionului de pasageri de tip Boeing 747 al cursei sud-coreene KAL 007. Neprimind niciun răspuns, comandamentul antiaerienei sovietice le-a ordonat piloților doborârea avionului.

În prima fază, sovieticii au negat doborârea avionului, dar mai târziu au recunoscut, motivând că avionul de pasageri făcea spionaj. Biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (Politburo) acuza faptul că zborul a fost deliberat deviat de la cursă ca să verifice gradul de pregătire a apărării sovietice sau chiar să provoace război.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1985 – Un echipaj franco-american a descoperit dupa 73 de ani de la scufundarea sa in nordul Atlanticului, epava transatlanticului Titanic.

 

1 septembrie 1991 – Uzbekistanul îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.

 

1 septembrie 1995 – Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado”.

 

1 septembrie 1996 – A încetat din viaţă jucătorul şi antrenorul de fotbal roman Ion Oblemenco; (n. mai 1945).

 

1 septembrie 2001 – Preşedintele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM), Boris Trajkovski, a cerut comunităţii internaţionale să recunoască denumirea “Macedonia” pentru ţara sa. Intre Grecia si aceasta fosta republica iugoslava persista o disputa centrată pe utilizarea numelui Macedonia.

Grecia se opune utilizării numelui „Macedonia” de către aceasta tara, argumentand ca milioane de etnici greci se identifica drept macedoneni si nu au legătură cu slavii care populeaza Republica Macedonia, tara acuzata de însușirea unor simboluri istorice considerate parte a istoriei si culturii stravechi grecești, cum ar fi Soarele Vergina de pe drapel și personajul istoric antic Alexandru cel Mare, care era macedonean. R. Macedonia este de asemenea acuzata ca promoveaza conceptul iredentist al unei asa zise Macedonii Unite, care implică revendicări teritoriale asupra Greciei, Bulgariei, Albaniei , și Serbiei.

Disputa a escaladat cel mai înalt nivel iar in 1995, cele două țări s-au angajat să înceapă negocieri cu privire la problema de numelui tarii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Până la găsirea unei soluții, s-a convenit provizoriu ca tara sa fie denumita „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( abreviat FYROM), nume folosit de organizațiile internaționale și statele care nu recunosc numele constituțional Republica Macedonia (Република Македонија, Republika Makedonija). Membrii ONU, și tarile ONU în ansamblu, au fost de acord să accepte orice acord final pe un nume nou, rezultat din negocierile dintre cele două țări.

 

1 septembrie 2001 – Ceremonie în cadrul căreia România a preluat, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare (CC) al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE). (Plovdiv, Bulgaria)

 

1 septembrie 2004 – A început criza ostaticilor de la şcoala din oraşul rusesc Beslan (Osetia de Nord), când un grup înarmat de rebeli ceceni aflati sub comanda liderului separatist cecen Samil Basaev, au sechestrat peste 1000 de persoane, elevi, parinti si profesori, timp de trei zile, cerând în schimbul eliberarii ostaticilor, retragerea trupelor rusesti din Caucaz si eliberarea fratilor lor din închisorile din Ingusetia.

 

1 septembrie 2013 – La București au început Protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană sunt o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Protestatarii spun că proiectul minier ar distruge mediului și patrimoniul de la Roșia Montană și cer retragerea unei legi care ar permite ca acest proiect să înceapă. În București, protestele au loc în fiecare seară, în Piața Universității, și marșuri au loc în fiecare duminică. Conform mai multor surse, acestea sunt cele mai ample proteste din România de la evenimentele din 1990.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

1 septembrie 2013 – În comuna Gara Banca, Vaslui a avut loc un miting împotriva fracturării hidraulice.

 

1 septembrie 2018 –  Marşul Centenarului a ajuns în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău, unde au fost intampinati de peste 10 000 de basarabeni unionisti.

Marșul Centenarului sau Marșul Centenarului Marii Uniri a fost o manifestație civică coordonată de o serie de organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cunoscute sub denumirea colectivă de Alianța pentru Centenar. Marșul Centenarului a pornit din Alba Iulia, la 1 iulie 2018, iar destinația finală a fost Chișinăul, la 1 septembrie 2018, și a presupus traversarea Munților Carpați în trei zone diferite din România.

Participanții la acest marș, atât cetățeni din România cât și din Republica Moldova, au vizat 300 de orașe și sate din cele două state, cu parcurgerea la pas a locurilor semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial. Prin organizarea, amploarea și obiectivele ei, această acțiune este originală în România și Republica Moldova.

Cultură și Media