Evenimentele Zilei de 11 august în Istorie

Evenimentele Zilei de 11 august în Istorie

11 august este a 223-a zi a calendarului gregorian și a 224-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 11 august

(BOR) Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mc. Evplu arhidiaconul

Nifon al II-lea (în greacă Νήφων Β΄, n. secolul al XV-lea, Pelopόnnisos, Grecia – d. 11 august 1508, Moni Dionysiou, Aftόnomi Monastiki Politeia Agἰou Όrous⁠, Grecia), născut Nicolae, a fost patriarh ecumenic al Constantinopolului în trei rânduri: 1486-1488, 1497-1498 și pentru o perioadă scurtă de timp în 1502.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Euplu, martir († 304); Sf. Clara de Assisi, cuvioasă († 1253)

 

(BRC) Sf. Clara, fecioară

Sfânta Clara (1193-1253) din Assisi, Umbria, Italia centrală, a fost întemeietoarea ordinului Clariselor. Clara sau Chiara a fost fiica nobilului italian Favarone di Offreduccio di Bernadino. Fiind influențată de spiritualitatea lui Francisc de Assisi, părăsește bunăstarea din casa părintească, urmând pilda și învățătura lui Isus, își trăiește viața în sărăcie.

Împreună cu Francesco din Assisi întemeiază în fața porților orașului Assisi, azilul pentru femei „San Damiano”. Până în ziua morții sale, Clara a trăit o viață sfântă, modestă în sărăcie și plină de privațiuni după legile severe a Clazurii, stabilite de ea. A fost canonizată la doi ani după moartea ei. În anul 1958 papa Pius al XII-lea a declarat-o patroană a televiziunii.

 

Astăzi în istorie pentru 11 august

 

Evenimentele Zilei de 11 august în Istorie:

– 11 august 106 – S-a constituit provincia romană imperială Dacia

– 11/21 august 1690 – Bătălia de la Zărnești

 

11 august 3114 i.Hr. – Începe calendarul lung mesoamerican.

Calendarul lung mesoamerican este un calendar nerepetitiv calculat în baza 20 și 18 folosit de mai multe culturi pre-columbiene mesoamericane, în special de mayași. Din acest motiv, uneori este cunoscut sub numele de calendarul mayaș de lungă durată. Acest calendar începe cu 3.000 de ani înainte ca civilizația Maya să existe, din data de 13 Baktun, 0 Katun, 0 Tun, 0 Uinal, 0 Kin, 4 Ahau 8 Cumku care este 11 august 3114 î.Hr. în calendarul gregorian.

Mitologia mayașă consideră acea zi ca dată mitologică a creației. Calendarul a fost utilizat pe scară largă în cadrul monumentelor. Creația precedentă a omului s-a încheiat la data din calendarul lung de 12.19.19.17.19. Un alt 12.19.19.17.19 va avea loc pe 20 decembrie 2012, urmat de începerea celui de-al 14 Baktun (B’ak’tun) 13.0.0.0.0 pe 21 decembrie 2012. Există doar două referiri la creația curentă din al 13-lea B’ak’tun în două inscripții maiașe fragmentare: Monumentul 6 de la Tortuguero și recent descoperita Scară Hieroglifică 2, blocul V (de la Corona).

 

11 august 106 – O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia.

Dacia romană (106 – 271) a fost o provincie romană după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman sub conducerea lui Traian în 106 și a durat până în 271, deci un total de 165 de ani. Porolissum a fost un oraș roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, orașul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerțului cu băștinașii daci, și a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate din România. Se găsește pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirșid, județul Sălaj.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

11 august 355 – Generalul roman Claudius Silvanus (d. 7 septembrie 355), acuzat de tradare, uzurpa tronul împăratului Constanţiu al II-lea, proclamandu-se el insusi imparat pentru 28 de zile, în Colonia Agrippina (astazi Köln).

 

11 august 490 – A avut loc batalia de la raul Adda, in apropiere de actualul oras Milano, intre gotii lui Teodoric cel Mare, aliati cu Alaric al II-lea si Odoacru, din tribul germanic al scirienilor, care în 476 devenise primul rege al Italiei (476-493) . Odoacru a fost învins și forțat sa se refugieze la în Ravenna, unde Theodoric l-a asediat.

 

11 august 1384 – S-a născut Iolanda de Aragon, regină consort a Neapole, regentă a Aragonului, ducesă de Anjou, contesă de Provence (d. 1442)

Iolanda de Aragon (11 august 1384 – 14 noiembrie 1442)[1] a fost regentă a Aragonului, regină consort a Neapole, ducesă de Anjou, contesă de Provence. A fost fiica lui Ioan I de Aragon și a soției acestuia, Iolanda de Bar. Iolanda a jucat un rol crucial în lupta dintre Franța și Anglia, influențând evenimente, finanțând armata Ioanei d’Arc în 1429 și înclinând balanța în favoarea Franței. Mai este cunoscută sub numele de Jolantha de Aragon și Violant d’Aragó.

 

11 august 1456 – A murit răpus de ciumă la Zemun, lîngă Belgrad, Ioan de Hunedoara (Iancu de Hunedoara).

Ioan de Hunedoara (latină Ioannes Corvinus, maghiară Hunyadi János, sîrbă Janko Sibinjanin, slovacă Ján Huňadi, germană Johann Hunyadi) cunoscut și ca Iancu de Hunedoara (alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, n. ca. 1407 – d. 11 august 1456) a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin.

 

11 august 1492 – Primul Conclav Papal ținut în Capela Sixtină de la Vatican, a decis alegerea lui Roderic Borja ca papă, sub numele de Alexandru al VI-lea ca succesor al lui Inocențio al VIII-lea.

Papa Alexandru al VI-lea (n. 1 ianuarie 1431, Xativa, lângă Valencia, Spania; d. 18 august 1503, Roma) este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea, fiu al lui Jofre Lançol și Isabella Borja, și nepot de soră al Papei Calixt al III-lea (fostul cardinal Alfonso Borja, la vremea nașterii nepotului său).

Roderic Borja s-a stabilit în Italia în timpul pontificatului unchiului său, Calixt al III-lea. Borja s-a redenumit Rodrigo Borgia și a început o ascensiune ce se va încheia cu dobândirea, pentru unsprezece ani, a tiarei papale (1492-1503). În noaptea de 10 spre 11 august 1492, cardinalii reuniți în conclav la Roma îl alegeau cu o largă majoritate de voturi ca nou Papă: Alexandru al VI-lea, cel de-al doilea suveran pontif catalan.

În anul 1494, Papa Alexandru al VI-lea a folosit coridorul secret din “Pasajul Borgo” dintre Vatican și fortificația învecinată Castelul Sant’Angelo, pentru a scăpa cu viață la invazia trupelor lui Carol al VIII-lea al Franței. Istoria papei Alexandru al VI-lea a reținut mai mult poveștile de alcov – nu puține reale.

E cunoscut pentru orgiile pe care le-a organizat, în special unu din 1501, intitulat “Turnirul Curvelor“, în care 50 de dansatoare se dezbrăcau în jurul mesei la care se afla papa și familia sa. Aceștia aruncau cu castane pe jos, femeile mișunând pe podea precum animalele, și se ofereau premii celui care se culca cu cele mai multe dintre ele. Un alt hobby al acestui papă era sǎ se uite la cai în timp ce se împerecheau. A avut 7 copii nelegitimi și numeroase amante.

 

11 august 1494 – Moare pictorul flamand Hans Memling sau Jan van Mimmelynghe, (n. cca1435). S-a născut în Germania si s-a stabilit încă de tânăr în Tarile de Jos (Olanda de azi). Grație stilului său original , Memling este considerat un portretist de excepție și unul dintre cei mai mari pictori flamanzi ai epocii sale.

 

11 august 1667 – S-a născut Anna Maria Luisa de Medici, ultimul membru al dinastiei de Medici; (d. 1743).

Anna Maria Luisa de’ Medici (11 august 1667 – 18 februarie 1743) a fost ultima urmașă a Casei de Medici. Patroană a artelor, ea a lăsat moștenire colecția mare de artă a familiei Medici inclusiv Uffizi, Palatul Pitti și vile pe care le-a moștenit la moartea fratelui ei, Gian Gastone în 1737 și comorile palatine ale statului toscan,cu conditia ca totul sa ramana la Florenta si colectiile de arta sa fie deschise publicului.

 

11 august 1690 – Victoria coaliției otomano-tătaro-muntene conduse de Constantin Brâncoveanu în Bătălia de la Zărnești, împotriva armatelor imperiale comandate de generalul Donat Heissler. Coaliția îl impune pe Imre Thököly în funcția de principe al Transilvaniei.

Imre Thököly (variantă Emeric Tököli, în germană Emmerich Thököly), conte de Késmárk, (n. 1657 – d. 1705), a fost principe al Transilvaniei, om de stat maghiar și conducător al revoltei antihabsburgice a curuților.

Bătălia de la Zărnești (11/21 august 1690) a fost o bătălie dintre imperiul habsburgic și imperiul Otoman. Și este prima victorie otomană după o serie catastrofală de înfrângerii începută cu înfrângerea de sub zidurile Vienei (1683). La 15 aprilie 1690 murind voivodul Mihai Apafi, sultanul îl numește pe Emeric Thököly principe în Transilvania. În tabara imperialilor erau pe lângă cei 2000 de călăreți imperiali și 7000 de români și secui sub comanda lui Mihail Teleki.

Trupelor imperiale conduse de generalul Donat Heissler. Trupele “otomane” erau formate din otomani, români, tătari și curuți. În flancul drept erau tătarii, în centrul otomanii (15-20.000) și în flancul stâng muntenii (2000) și Emeric Thököly cu un număr neprecizat de curuți (oricum nesemnificativ). De cealaltă parte oastea lui Donat Heissler era aranjată pe 2 linii paralele, în față cavaleria imperială bine dotată și în spate era cavaleria ușoară din secuime (români și secui). La luptă a participat însuși voivodul Constantin Brâncoveanu, care se pare că a fost și strategul întregului război prin care s-a stopat seria incredibilă de victorii ausriece asupra turcilor

 

11 august 1786 – Capitanul Francis Light a fondat colonia britanică din Penang, in Malaezia.

 

11 august 1804 – Francisc al II-lea își asumă titlul de primul împărat al Austriei.

Francisc I al Austriei (în germană Franz Joseph Karl von Habsburg-Lothringen) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența – d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II). Alături de demnitatea de împărat, a fost totodată rege al Boemiei, rege al Ungariei, mare principe al Transilvaniei etc. A fost fiul împăratului Leopold al II-lea (1747-1792) și al soției acestuia, Maria Luiza de Spania.

Francisc I și-a continuat rolul de opozant marcant al Franței în timpul razboaielor napoleoniene și a mai suferit cateva înfrângeri dupǎ Austerlitz. Căsatoria ficei sale Maria Luiza de Austria cu Napoleon din rațiuni de stat pe 10 martie 1810 este cu certitudine cea mai severǎ înfrângere. Dupǎ abdicarea lui Napoleon ca urmare a războiului celei de-a sasea coaliții, Austria a participat drept statul proeminent al “Sfintei Aliațe” la Congresul de la Viena, care a fost marcat vizibil de Kemens Wenzel, cancelarul lui Francisc, prinț de Metternich. Epilogul acesteia este trasarea unei noi harți a Europei si restaurarea domeniilor stravechi ale lui Francisc (cu excepția Sfântului Imperiu de natiune germana, care fusese dizolvat).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

11 august 1839 – S-a înfiinţat, la Paris, “Societatea pentru învăţătura poporului român”, organizatie de mai multi studenti romani, printre care Ion Ghica, Alexandru G. Golescu-Negru si Dumitru Bratianu, cu scopul ridicarii culturala a poporului roman si dezvoltarea dezvoltarea conştiinţei naţionale româneşti.

 

11 august 1857 – A murit Marshall Hall, fiziolog englez, primul care a studiat refelxele. În 1830 va condamna sângerarea folosită în tratamentul bolilor; (n. 18.02.1790).

 

11 august 1900 – S-a născut Ștefan Lupașcu (Lupasco), filosof român stabilit în Franța (d. 1988)

Ștefan Lupașcu (fr. Stéphane Lupasco, n. 11 august 1900, București, d. 7 octombrie 1988, Paris) a fost un filosof român de limbă franceză.

 

11 august 1903 – S-a născut actorul Nicolae Gărdescu, interpretul rolului Baronul von Münchhausen din serialul TV “Căpitanul Val-Vârtej”; (d. 25 iunie 1982).

Nicolae Gărdescu (n. 11 august 1903, Bucureşti — d. 25 iunie 1982, Bucureşti) a fost un cunoscut actor român de film, teatru, televiziune şi vodevil. Format la şcoala marelui Constantin I. Nottara, s-a remarcat în genul comic şi de vodevil, pentru a crea la începutul anilor ’70 rolul cu care a rămas în memoria multora: Baronul von Münchhausen din serialul TV Aventurile echipajului Val-Vîrtej. Este tatăl actriţei Irina Gărdescu. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

 

11 august 1914 – Franța declară război Austro–Ungariei.

 

11 august 1919 – In Germania invinsa in Primul Razboi Mondial este adoptată constituția Republicii de la Weimar.

Republica de la Weimar (în germană Weimarer Republik) a fost prima democrație parlamentară din istoria Germaniei. Republica de la Weimar a existat între 1919-1933, de la proclamarea republicii, în urma Primului Război Mondial, și până la numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar. Adunarea constituantă din 1919 s-a întrunit la Weimar, din cauză că la Berlin persistau luptele de stradă și instabilitatea generată de Liga Spartachistă, de orientare comunistă. Deși a fost o republică parlamentară, avand in fruntea ei un președinte și nu un monarh, numele oficial al țării a rămas Deutsches Reich (Imperiul sau Reichul German).

 

11 august 1920 – S-a semnat Tratatul de pace sovieto- leton, prin care Rusia renunţă la autoritatea si pretenţiile ei în Letonia, consfintind încheierea Războiului de Independenţă leton.

 

11 august 1926 – S-a născut Aaron Klug, chimist britanic de origine lituaniană, laureat al Premiului Nobel

Aaron Klug (n. 11 august 1926) este un chimist britanic de origine lituaniană și de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1982).

 

11 august 1934 – Faimoasa inchisoare federala americana de pe insula Alcatraz, primeste primii detinuti.

Insula Alcatraz este situată în centrul Golfului San Francisco din California, SUA. Inițial, a fost construită o fortăreață,Fort Alcatraz, iar ulterior vestita închisoare „Alcatraz”, închisă în 1963, azi atracție turistică. Insula este alcătuită din gresie, având lungimea de 500 m, o înălțime de 41 m, cu o suprafață de 85.000 m². Pe această suprafață erau clădite închisoarea și cel mai vechi far de pe coasta de vest americană. La 12 octombrie 1933 au început lucrările de transformare a fortăreței în închisoare, fiind dată în funcțiune la 1 ianuarie 1934, ca închisoare federală a SUA.

Din cauza apei reci și a curenților puternici din golf, „The Rock“ (Stânca) devine o închisoare ideală din punct de vedere al securității. Primii aduși aici (în 1934) sunt 53 de deținuți din Atlanta. Alcatraz rămâne închisoare timp de 29 de ani cu 302 (în total 1.576) deținuți, în ciuda protestelor și demonstrațiilor pentru drepturile omului, până la 21 martie 1963, când va fi definitiv închisă. Aici au fost în detenție gangsteri renumiți ca: Al Capone (1934-39), Robert Franklin Stroud (1942-59), George “Machine Gun” Kelly (1934-51) și Alvin “Creepy” Karpis (1936-62).

Pe insulă se găsesc 302 deținuți, paznicii cu familiile lor fiind în număr de 300 de persoane civile, dintre care 80 de copii. În 29 de ani au fost 36 de încercări de evadare, dintre care niciuna reușită. Celulele deținuților aveau suprafața de 1,5 x 2,7 m, cu lavoar, toaletă și pat. Timpul petrecut în celulă era între 18 și 23 de ore pe zi, excepții se făceau (prin care se înțelege și dreptul la muncă) celor care dovedeau o purtare excepțională.

În cantină erau montate deschideri, prevăzute în caz de nevoie, pentru gaze lacrimogene. Alcatraz era unica închisoare din SUA cu dușuri cu apă caldă, pentru a nu permite deținuților, în cazul evadării, să se obișnuiască cu apa rece din golf. În 29 de ani niciun deținut nu a reușit să evadeze; conform statisticilor cei care au încercat să evadeze au murit împușcați sau înecați în apa rece a Golfului San Francisco.

 

11 august 1943 – S-a născut Pervez Musharraf, general și politician pakistanez.

 

11 august 1949 – S-a născut Veta Biriș, interpretă română de folclor.

Veta Biriș (n. 11 august 1949, Veseuș, Jidvei, Alba, România) este o interpretă de muzică populară de pe Valea Târnavei Mici. Veta Biriș este mătușa actorului Silviu Biriș.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

11 august 1952 – Regele Talal, suveran al Regatului Hașemit al Iordaniei, a abdicat de la tron din motive de sănătate, în favoarea fiului său Hussein.

Hussein bin Talal (n. 14 noiembrie 1935 – d. 7 februarie 1999) a fost al treilea rege al Iordaniei de la abdicarea tatălui său, regele Talal, în 1952, și până la moarte. Domnia lui Hussein s-a suprapus peste Războiul Rece și peste patru decenii de conflict arabo-israelian. El a fost al doilea șef de stat arab care a recunoscut statul Israel, în 1994.

 

11 august 1956 – A încetat din viaţă pictorul american Jackson Pollock, unul din exponenţii majori ai expresionismului abstract; (n. 1912).

 

11 august 1960 – A fost declarata independenta Republicii Ciad, fata de Franta. Primul președinte este François Tombalbaye.

 

11 august 1961 – A încetat din viaţă Ion Barbu (Dan Barbilian), poet şi matematician: “După melci”, “Joc secund”, “Ochean”; (n.18 martie 1895). A fost unul dintre cei mai importanți poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc.

 

11 august 1966 – John Lennon ține o conferință de presă la Chicago, scuzându-se pentru “Jesus affair“.

 

11 august 1968 – S-a născut Prinţesa Mabel a Olandei.

 

11-12 august 1976 – Vizita lui Nicolae Ceaușescu în RSS Armenia.

 

11 august 1979 – A decedat Ernst Boris Chain, biochimist englez (n.19.06.1906, Berlin). În 1940, împreună cu Howard Florey a prelucrat penicilina, transformând-o în antibiotic. A primit Premiul Nobel în 1945, împreună cu Fleming şi Florey.

 

11 august 1984 – Inaintea unei conferinţa de presă,în timpul campaniei electorale pentru realegerea sa, Preşedintele S.U.A. Ronald Regan, a testat microfonul fără obişnuitele cuvinte ” 1 … 2 … 3 … probă de microfon ”spunand urmatoarele: “Stimaţi cetăţeni, sunt bucuros să vă comunic că am semnat, de puţin timp, legea cu privire la declararea Rusiei in afara legii pentru vecie. Bombardamentul va începe în 5 minute”. Gluma a produs iritare în URSS.

 

11 august 1985 – A murit fostul director al Direcţia Securităţii Generale a Poporului şi adjunct al Ministrului de Interne din perioada dejistă, Gheorghe Pintilie. A fost înhumat cu onoruri militare.

Gheorghe Pintilie (n. Timofei Bodnarenko și cunoscut cu diminutivul-poreclă Pantiușa, 1902, Tiraspol – d. 11 august 1985, București) a fost un general de Securitate, care a condus Direcția Generală a Securității Poporului (1948-1963). Este considerat a fi fost unul dintre principalii organizatori ai represiunii din România comunistă și responsabil pentru arestarea, deportarea și întemnițarea a aproximativ 400.000 oameni.

Pintilie a fost direct implicat în toate acțiunile securiste ordonate de PCR, inclusiv în realizarea experimentului Pitești. Majoritatea deportărilor în lagărul de muncă forțată de la Canalul Dunăre-Marea Neagră au fost aprobate de Pintilie și adjuncții săi. El a supravegheat pregătirea plenarei PMR din mai-iunie 1952, când a fost înlăturat de la putere grupul de activiști de partid Pauker-Luca.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.fenomenulpitesti.ro; adevarul.ro; en.wikipedia.org

 

11 august 1988 – Multmilionarul saudit Osama bin Laden si unii lideri ai grupării Jihadul Islamic, a înființat organizația teroristă Al Qaida, cu scopul de a continua jihadul „razboiul sfant” după sfârșitul invaziei sovietice in Afganistan. Se consideră că al-Qaida este responsabilă pentru atentatele din 11 septembrie de la New York și pentru atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid.

Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin (n. 10 martie 1957, Riyadh, Arabia Saudită – d. 2 mai 2011, Abbottabad, Pakistan), cunoscut în mod uzual ca Osama bin Laden, a fost liderul și capul al-Qaidei, recunoscută la nivel mondial ca cea mai mare organizație teroristă din lume. Guvernul Statelor Unite l-a numit pe Osama bin Laden ca prim suspect al atentatelor din 11 septembrie 2001 de la New York.

 

11 august 1996 – A murit mistica bulgara Baba Vanga

Vanga (în bulgară Ванга; n. 31 ianuarie 1911 – d. 11 august 1996), născută Vanghelia Pandeva Dimitrova (Вангелия Пандева Димитрова), după căsătorie Vanghelia Gușterova (Вангелия Гущерова) a fost o prezicătoare oarbă bulgară vindecătoare cu plante care și-a petrecut cea mai mare din viața sa în zona Rupite în munții Kozhuh, Bulgaria.

Adepții ei au fost convinși că ea posedă abilități paranormale. Gheorgi Lozanov, director al Institute of Suggestology and Paraphyschology din Sofia, care s-a ocupat cu evaluarea predicțiilor făcute de Vanga, a găsit că abilitățile ei predictive sunt în proporție de cam 80% exacte, fiind puternice în privința găsirii de rude și prieteni pierduți. The Institute of Suggestology and Parapsychology, unde lucrează circa 30 de oameni, este finanțat de guvernul bulgar. Lozanov a descris mai mult de 7 000 cazuri de predicții corecte aparținând lui Vanga.

Prof. Veliciko Dobrianov, care conduce Institute of Suggestology, a publicat o carte numită:,,Studiul cantitativ al fenomenului Vanga“. El a evaluat 18 interviuri pe care Vanga le-a dat vizitatorilor, în care au fost înregistrate 823 mesaje. Dintre acestea 445 au fost adevărate, 288 alternative sau ambigui și 90 incorecte. Din aceste date cercetătorul a dedus un anumit indice referitor la capacitatea telepatică a lui Vanga care era de 0,7 în medie.

Această valoare dovedește că Vanga nu putea obține informațiile prin metode convenționale. Prin contrast indicele unor persoane obișnuite ce se pretind prezicătoare a fost de 0,2. De asemenea, s-a încercat experimental și inducerea în eroare a lui Vanga în mod intenționat de către unele persoane special puse să facă asta, dar Vanga le-a denunțat repede pe acestea. Potrivit lui Velichko Dobriyanov rata corectitudinii lui Vanga a fost între 58-86%. În studiile sale academicianul Yuri Negribetskiy de la International Academy of Science vorbește de un procent de 70-80%

 

11 august 1999 – S-a produs ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX vizibilă în România; București, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală.

La 11 august 1999, a avut loc o eclipsă totală de soare, ultima din secolul al XX-lea şi al mileniului al doilea. A fost considerată cea mai spectaculoasă eclipsă totală de soare, vizibilă din România. (…) România a fost punctul de maximă vizibilitate a eclipsei în Europa, iar Bucureştiul a fost singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate.

Eclipsa a avut o durată maximă atunci când axa umbrei lunii s-a apropiat cel mai mult de centrul pământului, la ora 11:03:04 (GMT), moment de apogeu care a putut fi observat în România, la Ocnele Mari, în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, unde fenomenul a avut cea mai lungă durată – 2 minute şi 23 secunde (ora 11:07,GMT; ora 14:00, ora României). Bucureştiul s-a aflat în zona de maximum la ora 11:07 (GMT) – ora 14:07 (ora locală). La ora 11:13 (GMT), eclipsa a atins litoralul şi a părăsit România.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

11 august 2003 – NATO preia comanda Fortei de mentinere a pacii în Afganistan, marcând prima sa operațiune majoră militara în afara Europei în cei 54 de ani de istorie a sa.

 

11 august 2004 – A fost demolat RKS Liblice 1.

RKS Liblice este o instalație pentru transmisia comercială a undelor radio lungi localizată în Republica Cehă, la aproximativ 33 de kilometri est de Praga, lângă Liblice. Este utilizată ca o antenă-T urcată la 150 de metri înălțime deasupra a două turnuri construite din oțel. Turnurile au fost demolate într-o explozie ce a avut loc pe data de 11 august 2004.

 

11 august 2014 – A murit Robin Williams, actor și comedian american (n. 1951)

Robin McLaurin Williams (n. 21 iulie 1951 – d. 11 august 2014) a fost un actor și comic american. A devenit celebru datorită rolului Mork din Mork și Mindy, iar mai târziu a făcut comedie pe scenă și a jucat în multe filme începând cu 1980. Williams a fost onorat în 1998 cu Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul din Good Will Hunting.

A mai fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1988, cu rolul interpretat în Bună dimineața, Vietnam!, în 1990 pentru rolul din Cercul poeților dispăruți, iar în 1992 pentru cel din Regele pescar. A câștigat și trei premii Golden Globe, două premii Screen Actors Guild și trei premii Grammy.

Cultură și Media