Evenimentele Zilei de 14 august în Istorie

14 august este a 226-a zi a calendarului gregorian și a 227-a zi în anii bisecți.

Sărbătorile Zilei de 14 august

(BOR) Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Proroc Miheia

Sfântul și slăvitul Prooroc Miheia (în unele traduceri Micah, sau Mica) este al șaselea dintre cei doisprezece Profeți mici.

A trăit spre sfârșitul secolului al VIII-lea î.Hr., fiind contemporan cu proorocii Isaia, Amos și Osea și a scris cartea din Vechiul Testament care îi poartă numele.

Numele său înseamnă „Cel ce este de la Dumnezeu”.

Este cunoscut ca cel care a proorocit că Betleemul avea să fie locul nașterii lui Mesia.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

(BRU) Sf. Micheia, profet († 699 î.Hr.); Sf. Maximilian Kolbe, martir († 1941)

Maximilian Kolbe (n. 7 ianuarie 1894, Zduńska Wola, azi Polonia – d. 14 august 1941, Auschwitz) a fost un călugăr franciscan, preot romano-catolic din Polonia, decedat în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

A fost canonizat în anul 1984.

Este sărbătorit la 14 august.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

(BRC) Sf. Maximilian Kolbe, preot, martir

Pakistan – Ziua Independenței

Paraguay – Ziua steagului

Astăzi in istorie pentru 14 august

Evenimentele Zilei de 14 august în Istorie:

– 14 august 1916 – România a declarat război Austro-Ungariei;

– 14 august 1938 – România a fost reorganizată administrativ-teritorial

14 august 410 – Barbarii regelui vizigot Alaric, ocupa Roma si o jefuiesc timp de trei zile.

Jefuirea Romei a avut loc pe 24 august 410, în timpul domniei împăratului roman occidental, Flavius Honorius. Roma a fost jefuită de trupele vizigote ale lui Alaric I, însă aceasta nu mai era de mult capitala Imperiului Roman de Apus fiind mutată la Milano și mai apoi la Ravenna. După acest eveniment, Roma nu își va mai recupera vreo dată statutul de centru spiritual al Imperiului Roman. Prima dată după 800 de ani, Roma a căzut în mâinile unei armate străine. Ultima dată Roma a fost ocupată și jefuită de către galii lui Brennus în 387 î.Hr.

14 august 582 – A murit imparatul Flavius Tiberius Constantius Augustus; (n.540)

Flavius Tiberius Constantius Augustus (n. 540, d. 14 august 582), cunoscut sub numele de Tiberiu al II-lea Constantin, a fost împărat bizantin între 578 și 582. A fost fiul adoptiv al lui Iustin al II-lea. Era un prieten al lui Iustin II, care l-a numit comes și comandant al excubitorilor. A preluat controlul imperiului după 574, când Iustin devenise incapabil să conducă statul. Tiberiu a devenit împărat la moartea lui Iustin în 578. A făcut pace cu vizigoții din Spania și i-a învins pe berberi în Africa. Slavii au început să migreze spre Balcani din 579, dar Tiberiu cu armata lui era în Orient unde se lupta cu perșii, deci nu a putut stăvili invazia slavă. În 582, Tiberiu a murit otrăvit, fiul său adoptiv Mauriciu devenind împărat.

14 august 644 – A murit Omar ibn al-Hatab, al doilea calif al arabilor (din anul 634), unul dintre apropiatii profetului Mahomed;(n.592), întemeietorul islamismului.

14 august 1040 – Macbeth îl ucide pe regele Scoției Duncan I în Bătălia de la Elgin și se încoronează el însuși rege. Este cunoscut ca subiect al tragediei lui William Shakespeare “Macbeth” și din multele opere care s-au inspirat din ea.

Mac Bethad mac Findlaích (gaelica modernă: MacBheatha mac Fhionnlaigh,[1] anglicizat ca Macbeth, și poreclit Rí Deircc, „Regele Roșu”; decedat 15 august 1057) a fost Rege al Scoțienilor (cunoscut și ca Rege al Albei, iar mai înainte ca Rege al Morayului și Rege al Fortriului) din 1040 până la moartea sa. El este cunoscut ca subiect al tragediei lui William Shakespeare Macbeth și din multele opere care s-au inspirat din ea, deși piesa prezintă un portret inexact al domniei și personalității sale.

14 august 1089 – Imparatul Sfantului Imperiu Romano-German Henric al IV-lea ( 11_noiembrie 1050 – d. 7 august 1106) se casatoreste cu Adelaida de Kiev, fiica marelui voievod Vsevolod I al Kievului.

Henric al IV-lea (n. 11 noiembrie 1050 – d. 7 august 1106) este cel de al treilea membru al dinastiei de Sfinți Împărați Romani Salici. A fost Rege al Germaniei din 1054, Rege de Burgundia din 1056, rege de Italia din 1080 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1084 până la abdicarea sa forțată din 1105.

14 august 1433 – Eduard devine rege al Portugaliei după moartea tatălui său, regele Ioan I.

Eduard (portugheză Duarte; 31 octombrie 1391 – 9 septembrie 1438) numit Filosoful sau Elocventul, a fost al 11-lea rege al Portugaliei și al doilea Lord de Ceuta din 1433 până la moartea sa. A fost fiu al regelui Ioan I al Portugaliei și a soției acestuia, Filipa de Lancaster, care era fiica lui Ioan de Gaunt. A fost numit după străbunicul său, regele Eduard al III-lea al Angliei.

14 august 1457 – Este tiparita de catre Johann Fust şi Peter Scheffer, Psaltirea din Mainz

14 august 1575 – A murit Diego Hurtado de Mendoza, diplomat, istoric si scriitor spaniol; (n.1503).

Diego Hurtado de Mendoza (n. 1503 – d. 14 august 1575) a fost un poet, romancier, diplomat și istoric spaniol. A scris o poezie umanistă în tradiția versului castilian și a formelor liricii italiene. Proza sa istorică are ca model opera clasicilor Salustiu și Tacit și relevă un stil remarcabil. Scrieri:

– 1627: Războiul Granadei (“La guerra de Granada”)

– Hipómenes

– Atlanta

– Epistolă către Boscán (“Epistola a Boscán”).

Hurtado de Mendoza este și presupusul autor al romanului picaresc El Lazarillo de Tormes.

14 august 1688 – S-a născut Frederick-Wilhelm I, rege al Prusiei (d. 31 mai 1740).

Friedrich Wilhelm I rege al Prusiei și „Friedrich Wilhelm II prinț de Brandenburg” (n. 14 august 1688 în Berlin – d. 31 mai 1740 în Potsdam) provine din dinastia Hohenzollern, cunoscut în istorie ca „regele soldat”. Friedrich Wilhelm este fiul lui Frederic I rege al Prusiei și al soției sale Sophie Charlotte de Hanovra, care până la moartea soțului ei (Friedrich I) a preluat conducerea statului prusac între anii 1700-1740. Noul rege Friedrich Wilhelm s-a concentrat mai mult pe consolidarea militară și financiară a Prusiei.

Astfel în timpul domniei sale Prusia devine o putere militară, fiind cunoscut că în garda regimentului său au fost acceptați soldați numai de la o anumită înălțime (1,88 m), în acest scop pentru corpul de grenadieri recrutează soldați din toată Europa. Incă și azi poartă juriștii din Prusia robele introduse de Friedrich Wilhelm. A dus o politică economică cumpătată, neirosind banii pe un lux extravagant la curtea regală prusacă, obligând pe cei bogați să clădească case în Berlin.

In timpul lui va funcționa Tabakskollegium (colegiu militar), fiind condus de Prințul Leopold de Anhalt-Dessau care se va ocupa și de educația militară a fiului regelui. La moartea lui, urmașul său, Frederic cel Mare, preia tronul, când Prusia avea o situație financiară stabilă și o armată bine organizată.

14 august 1692 – S-a născut Frederic Anton, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt (d. 1744)

Frederic Anton de Schwarzburg-Rudolstadt (14 august 1692 – 1 septembrie 1744) a fost Prinț suveran de Schwarzburg-Rudolstadt din 1718 până la moartea sa.

14 august 1714 – S-a născut Claude Joseph Vernet, pictor francez (d. 1789)

Claude-Joseph Vernet (n. 14 august 1714, Avignon, Franța – d. 3 decembrie 1789, Paris, Franța) a fost un pictor francez. Fiul său, Antoine Charles Horace Vernet, a fost de asemenea pictor. Născut în Avignon, a studiat în Italia, la Bernardino Fergionni și a devenit unul dintre cei mai de seamă pictori peisagiști ai timpului său. A devenit faimos prin reprezentările artistice ale furtunilor pe mare, care i-au plăcut în special împăratului rus Pavel I.

În perioada 1754-1762, prin ordin al regelui Ludovic al XV-lea, a creat o serie de picturi “Porturi Franceze” (Paris, Luvru) care a precedat crearea unui număr de schițe de viață. Pînzele sale mari erau achiziționate pentru a decora palatele din întreaga Europă, fiind prezente acum în cele mai importante muzee europene. Una dintre cele mai mari colecții este păstrată în Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Urmașii lui Claude Joseph Vernet au fost de asemenea pictori. În această privință sunt de menționat unul din fii săi, Carle Vernet, precum și nepotul său, Horace Vernet.

14 august 1727 – S-a născut Prințesa Louise-Élisabeth a Franței, primul copil al regelui Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1759)

Marie Louise Élisabeth a Franței, Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla (14 august 1727 – 6 decembrie 1759) a fost cel mai mare copil al regelui Ludovic al XV-lea al Franței și a soției lui, Maria Leszczyńska, și sora geamănă cea mare a Henriette-Anne. Ca fiică a regelui, ea era Fiică a Franței. S-a căsătorit cu Filip, Duce de Parma, al patrulea fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei devenind Ducesă de Parma.

14 august 1742 – S-a născut Papa Pius al VII-lea (d. 1823)

Pius al VII-lea (Ordinul Sfântului Benedict), cu numele la naștere Barnaba Niccolò Maria Luigi Chiaramonti (* 14 august 1742 în Cesena, Italia; † 20 august 1823 în Roma) a fost un episcop al Romei și papă al Bisericii Universale, de la 14 martie 1800, până la moartea sa în 1823. Familia sa era nobilă, însă destul de săracă. Ca și frații săi, a frecventat mai întâi Colegio dei Nobili din Ravenna, dar, la cererea sa, a intrat, la vârsta de 14 ani, la 2 octombrie 1756, în Abația benedictină Santa Maria del Monte de la Cesena, unde a fost admis novice, sub conducerea lui dom Gregorio Caldarera. Papa Pius al VII-lea s-a refugiat cu succes în anul 1808 prin coridorul secret al “Pasajului Borgo” dintre Vatican și fortificația învecinată Castelul Sant’Angelo, pentru a scăpa cu viață la asediul Vaticanului de către trupele lui Napoleon Bonaparte.

14 august 1756 – S-a născut Olof Åhlström, compozitor suedez (d. 1835)

Olof Åhlström (n. 14 august 1756, Vårdinge, d. 11 august 1835, Stockholm) a fost un compozitor suedez

14 august 1758 – S-a născut Carle Vernet, pictor francez (d. 1835)

Antoine Charles Horace Vernet alias Carle Vernet (n. 14 august 1758 – d. 17 noiembrie 1835) a fost un pictor francez, cel mai mic copil al lui Claude Joseph Vernet și tatăl lui Horace Vernet. Născut în Bordeaux, a fost un elev al tatălui său și a lui Nicolas-Bernard Lépicié. După ce, în anul 1782 a obținut bursa Prix de Rome, tatăl său a trebuit să îl cheme de la Roma înapoi în Franța pentru a-l împiedica să devină călugăr. Sora sa, Carle, a fost executată cu ghilotina în timpul revoluției franceze, lucru ce l-a determinat să renunțe la artă.

După ce a început din nou să picteze, în timpul Directoratului francez (1795–1799), stilul său s-a schimbat radical. A început să deseneze la detalii de minut bătălii și campanii pentru a-l glorifica pe Napoleon I. Desenele lui, precum „Bătălia de la Marengo”, înfățișând campania italiană a lui Napoleon, au câștigat prețuirea împăratului, fiind premiat cu Legiunea de onoare pentru opera „Dimineața de la Austerlitz”. De asemenea, Ludovic al XVIII-lea al Franței l-a premiat cu Ordinul Sfântul Mihail. A decedat la Paris.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

14 august 1777 – S-a născut fizicianul şi chimistul danez Hans Christian Ørsted (d. 09 martie 1851). Este cunoscut pentru descoperirea relației dintre electricitate si magnetism, cunoscută ca electromagnetism.

Hans Christian Ørsted (n. 14 august 1777, d. 9 martie 1851) a fost un fizician și chimist danez, care a influențat filosofia post-kantiană și progresul științei în secolul al XIX-lea. Este cunoscut pentru descoperirea relației dintre electricitate și magnetism cunoscută ca electromagnetism.

14 august 1777 – S-a născut Francisc I al celor Două Sicilii (d. 1830)

Francisc I (14 august 1777 – 8 noiembrie 1830) a fost rege al celor Două Sicilii din 1825 până în 1830.

14 august 1816 – Marea Britanie a anexat în mod oficial arhipelagul Tristan da Cunha din Oceanul Atlantic.

14 august 1826 – O comisie a Academiei verifică metoda descrisă de Jerome Balard, pentru obţinerea unui nou element: bromul. Rezultatele se confirmă.

14 august 1867 – S-a născut prozatorul şi dramaturgul John Galsworthy (John Sinjohn), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură: “Forsyte Saga”, “O comedie modernă”, “Tabachera de argint” (d. 31 ianuarie 1933).

John Galsworthy (n. 14 august 1867 – d. 31 ianuarie 1933) a fost un prozator englez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932.
Motivația Juriului Nobel
“pentru remarcabila sa artă narativă care își găsește forma cea mai înaltă de expresie în Saga familiei Forsyte”

14 august 1871 – Sarbatorirea a 400 de ani de la tarnosirea manastirii Putna (amanata din 1869). Organizarea a fost facuta de catre un comitet din care faceau parte M. Eminescu, A. D. Xenopol, I. Slavici. Au participat peste 3000 de persoane venite din toate provinciile romanesti;(14/26-15/27).

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

14 august 1871 – S-a născut Guangxu împărat al Chinei (d. 1908)

Împăratul erei Guangxu (împăratul Kuang-Hsu; 14 august 1871 – 14 noiembrie 1908), născut Aisin-Gioro Zaitian (Aisin-Gioro Tsai-tien; Manchu: Aisin-Gioro Dzai-Tiyan), a fost al unsprezecelea împărat al dinastiei Qing, și al nouălea împărat Qing ce a domnit peste China propriu-zisă. A domnit între 1875 și 1908, dar de facto el a condus sub influența Împărătesei văduve Cixi, domnind în nume propriu doar între anii 1889-1898. El a inițiat “Reforma celor o sută de zile“, dar a fost brusc oprit, când Cixi a lansat o lovitură de stat în 1898, după care a fost pus sub arest la domiciliu până la moartea sa. Numele lui de domnie înseamnă “succesiune glorioasă”.

Împărăteasa văduvă Cixi (Tse Hsi, sau Tz’u-hsi, n. 29 noiembrie 1835, Peking – d. 15 noiembrie 1908) a fost una dintre concubinele împăratului Xianfeng, dinastia Qing, și a fost cea mai influentă personalitate de la sfârșitul Chinei imperiale. Cixi a rămas în istorie ca și o persoană crudă, ambițioasă și brutală. Fără îndoială a fost foarte iscusită în lupta pentru putere și lipsită de scrupule când era vorba de propriile interese. Totodată a dat dovadă de mult curaj prin intervenția ei pe lângă împăratul aflat pe patul de moarte pentru impunerea fiului lor comun ca urmaș la tron, sub regența ei și a soției împăratului, dejucând intrigile celorlați nobili mandchurieni și ale eunucilor.

14 august 1875 – S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus (d. 1957)

Mstislav Valerianovici Dobujinski (n. 14 august (2 august, stil vechi) 1875 la Novgorod, d. 20 noiembrie 1957 la New York, Statele Unite ale Americii) a fost un pictor rus de origine lituaniană.

14 august 1876 – S-a născut Sibilla Aleramo, scriitoare italiană (d. 1960)

Rina Faccio, cunoscută sub pseudonimul Sibilla Aleramo, (n. 14 august 1876 – d. 13 ianuarie 1960) a fost prozatoare și poetă italiană și activistă a mișcării feministe.

14 august 1876 – S-a născut Aleksandar Obrenovic, regele Serbiei; (d. 11 iunie 1903).

A domnit din 1889 până la data de 11 iunie 1903, cand fost asasinat de gruparea teroristă panslavista „Mana Neagra”, care i-a reproșat o politica provestică.

14 august 1893 – A fost eliberat primul permis de conducere din lume. Seful politiei din Paris a prezentat „o referinta prin care se certifica abilitatea de a opera un vehicul de transport cu un motor mecanic” unui sofer francez al carui nume nu se mai cunoaste.

14 august 1900 – S-a incheiat, dupa 56 de zile, asediul fortelor occidentale impotriva Pekinului, pentru inabusirea “Rascoalei Boxerilor”.

Răscoala boxerilor  sau Revolta boxerilor ori Rebeliunea boxerilor a fost o mișcare xenofobă și anticreștină violentă, petrecută în China la sfârșitul dinastiei Qing, între anii 1898 și 1900. A fost inițiată de Miliția Yìhétuán (Miliția Unită pentru Dreptate), cunoscută în occident sub denumirea de “Boxerii“, și motivată de sentimente proto-naționaliste și de rezistența palpabilă împotriva imperialismului vestic și japonez și a creștinismului. Termenul de „boxer” se datorează faptului că membrii Miliției Yìhétuán practicau boxul și exercițiile calistenice, crezând că aceste practici îi vor face impenetrabili în fața gloanțelor. Marile puteri au intervenit și au înfrânt forțele chineze. Ostilitățile s-au încheiat cu un protocol semnat în 1901 prin care Chinei i se cerea să plătească daune unui număr de 11 state. Ulterior, Marea Britanie și SUA au returnat o mare parte din reparațiile pe care le primiseră.

14 august 1916 –  (14/27 august) România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei.

Ambasadorul Edgar Mavrocordat depune la ora 21 la secretariatul Ministerului Austro-Ungar de Externe declarația de război din partea Regatului Român.

Armata română înaintează pe trei direcții în Transilvania.

La rândul lor Germania și Turcia declară război României la 28 respectiv 30 august.

Pe 31 august Bulgaria atacă România fără declarație de război, care va fi făcută abia pe 1 septembrie 1916.

Din punct de vedere militar, Campania anului 1916 a cuprins patru operații militare de nivel strategic, fiecare dintre acestea incluzând un număr de mari bătălii:

– Operația ofensivă în Transilvania;

– Operația de apărare pe frontul de sud (incluzând operația de nivel operativ-strategic de la Flămânda);

– Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați;

– Operația de apărare a teritoriului Munteniei (incluzând operația de nivel operativ-strategic de apărare a Bucureștiului).

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

14/27 august 1916 – S-a constituit Regimentul 15 Infanterie (1916-1918)

Regimentul 15 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente pe timp de pace care au aparținut de Regimentul Războieni No. 15. Unitatea a făcut parte din organica Brigăzii 13 Infanterie, fiind dislocată în timp de pace în garnizoana Piatra Neamț. Regimentul a participat la acțiunile militare desfășurate pe frontul românesc pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 – și prima sa demobilizare din 28 mai/10 iunie 1918.

În timpul ofensivei din Transilvania și a operației de apărare a trecătorilor a luptat mai întâi în zona Ciucului și Odorheiului, iar mai apoi în apărarea văi Uzului. În luna noiembrie 1916 a luat parte la bătălia dusă pentru apărarea Capitalei. Ulterior s-a retras luptând până la Măgura Odobeștilor, aducându-și contribuția atât la acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița cât și la încercarea de rezistență de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru. Luptând în continuare pe frontul de la Oituz, a participat la acțiunea de stabilizare a frontului pe Siret.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

14 august 1917 – China a declarat razboi Germaniei si Austro-Ungariei.

14 august 1920 – Cehoslovacia si Iugoslavia creeaza Antanta Mica (in curand acestora li se alatura si Romania).

Mica Antantă, numită și Mica Înțelegere a fost o alianță formată în 1920 și 1921 de Cehoslovacia, România și Iugoslavia (de fapt Regatul Sârbo-Croato-Sloven, denumit Iugoslavia abia din 1929) pentru a se apăra de revizionismul maghiar (în urma Tratatului de la Trianon care prevedea că partea de nord a Republicii Croația și Voivodinei intrau în cadrul Regatul Sârbilor, Slovacia și Rutenia – azi Regiunea Transcarpatia din Ucraina – era cedată Cehoslovaciei, iar Transilvania și partea răsăriteană a Banatului era recunoscută în cadrul României) și pentru a împiedica întoarcerea casei de Habsburg la putere.

Mica Înțelegere, inițiată de ministrul de externe al Cehoslovaciei, Edvard Beneš, ca organizație de securitate regională, a apărut prin semnarea succesivă de convenții bilaterale de alianțe între Cehoslovacia și Iugoslavia (14 august 1920), România și Cehoslovacia (Convenția de alianță defensivă româno-cehoslovacă, 23 aprilie 1921) și România-Iugoslavia (7 iunie 1921).
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

14 august 1938 – Printr-un decret-lege Romania a fost reorganizata administrativ-teritorial infiintandu-se tinuturile conduse de un rezident regal.

14 august 1941 – Presedintele SUA, F.D. Roosevelt, si primul ministru al Marii Britanii, W. Churchill, au semnat “Carta Atlanticului”, document considerat ca fiind punctul de plecare in crearea Natiunilor Unite. URSS adera la acest tratat la 24.09.1941.

Carta Atlanticului (în engleză Atlantic Charter) a fost un document semnat de președintele SUA, F. D. Roosevelt, și de premeirul britanic, W. Churchill, la 14 august 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Declarația stipula că cele două state nu urmăresc extinderea teritorială și proclama dreptul la autodeterminare al popoarelor care fuseseră lipsite de acest drept și a contribuit la consolidarea coaliției antihitleriste.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

14 august 1941 – A murit Paul Sabatier, chimist francez, laureat al Premiului Nobel în 1912; (n. 05.111854).

14 august 1945 – S-a născut Steve Martin, actor american; ocupă locul 6 în topul 100 al celor mai buni actori de comedie.

14 august 1945 – Imparatul Japoniei Hirohito a emis decretul pentru capitularea neconditionata a tarii sale.

14 august 1946 – In cadrul Conferintei de la Paris, reprezentantul Ungariei a cerut cedarea catre Ungaria a unui teritoriu din Transilvania, de cca 22.000 km2. Cererea a fost respinsa ca fiind nefondata.

14 august 1947 – S-a născut Danielle Steel, scriitoare americancă numită în “Guinnes Book” cea mai citită romancieră din lume.

14 august 1947 – India se divide, odata cu constituirea statului Pakistan independent, stat cu majoritate musulmană, membru al Commonwealth-ului britanic.

14 august 1951 – A încetat din viaţă magnatul presei americane, jurnalistul William Randolph Hearst; (n. 29 aprilie 1863).

14 august 1954 – S-a născut Răzvan Vasilescu, actor român.

Răzvan Vasilescu (n. 14 august 1954, Ploiești) este un actor român de film, teatru, televiziune și de voce. L-a jucat pe Gheorghe Cocoșilă în filmul Moromeții 2.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

14 august 1956 – A încetat din viaţă Bertolt Brecht, dramaturg, poet, regizor de origine germană, iniţiator al teatrului epic; (n. 10 februarie 1898). A fost unul dintre cei mai importanţi dramaturgi şi teoreticieni ai teatrului din secolul XX. În anul 1949, pune bazele companiei de teatru “Berliner Ensemble” (“Opera de trei parale”, “Sfînta Johanna a abatoarelor”, “Omul cel bun din Sechuan”,“Mutter Courage şi copiii ei”, “Viaţa lui Galilei”, “O sută de poezii”, “Eseuri”) ; (n.10.02.1898).

14 august 1958 –  A încetat din viaţă savantul francez Frederic Joliot-Curie, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1935, împreună cu soţia sa, Irene Joliot-Curie (n. 19 martie 1900).

14 august 1959 – A murit Nicolae Dărăscu, pictor si acuarelist roman, influenţat de curentele impresionist şi neoimpresionist ; (n.18.02.1883, Giurgiu).

14 august 1970 – A murit Vano Muradeli, compozitor gruzin, autorul imnului Uniunii internationale a studentilor.

14 august 1972 – A încetat din viaţă scriitorul Jules Romains (pseudonimul lui Louis Farigoule): “Oameni de bună-voinţă”-27 de volume, “Dr. Knock sau triumful medicinei”, “Dictatorul”; (n. 26 august 1885).

14 august 1974 – A început a doua invazie turcă a Ciprului . Intre 140000 si 200.000 de ciprioţii greci se refugiaza din calea armatei turce. Sunt masacrati 6.000 de ciprioti greci, 126 turci si sunt raportate 1619 persoane dispărute.

14 august 1974 – Grecia se retrage din organismele militare ale NATO, rămânand membră a structurilor politice ale acestei Alianţe.

14 august 1980 – Conduși de Lech Wałęsa, muncitorii de la Șantierele Navale din Gdańsk au declanșat grevele împotriva guvernului comunist, înființând sindicatul liber Solidaritatea.

14 august 1984 – A murit Vasile Lovinescu, critic literar, dramaturg şi filosof esoteric român, elev al filosofului francez René Guénon; (n. 17 decembrie 1905).

14 august 1994 – Cel mai cautat terorist international, Carlos Șacalul (Ilici Ramirez Sanchez), a fost capturat de autoritățile franceze, dupa ce a fost tradat de propriile garzi de corp.

14 august 1996 – A murit celebrul dirijor de origine română Sergiu Celibidache, membru de onoare al Academiei Române; (n. 28 iunie 1912, Roman, jud.Neamt).

14 august 2003 – Se sting luminile în NE Americii. Caderi masive curent au provocat haos în estul Statelor Unite şi Canada, lovind oraşe mari, cum ar fi New York şi Ottawa.Aceasta este considerata a fi fi fost cea mai mare pana de curent din istoria Statelor Unite,ea afectand mai mult de 50 de milioane de oameni. Semafoarele s-au blocat, căile ferate subterane au fost evacuate şi sute de mii de oameni au fost blocaţi în lifturi, în birouri şi apartamente. Zborurile avioanelor în şase aeroporturi din zonele afectate au fost oprite pentru mai multe ore. Mii de navetişti nu au putut să ajung acasă şi au petrecut noaptea dormind pe străzi. Uriasa pana de energie electrica s-a petrecut intr-una din cele mai fierbinti zile ale anului.

14 august 2004 – A decedat Czeslaw Milosz, poet si romancier polonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe anul 1980; (n.30.06.1911).