Evenimentele Zilei de 14 septembrie în Istorie

Evenimentele Zilei de 14 septembrie în Istorie

14 septembrie este a 257-a zi a calendarului gregorian și a 258-a zi în anii bisecți. 108 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 14 septembrie

(BOR) (†) Înălţarea Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, închinată Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. În calendarul ortodox Înălțarea Sfintei Cruci se prăznuiește pe 14 septembrie; este una din cele două zile de post strict (ajunare) de peste an, alături de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august)
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) (†) Înălțarea Sfintei Cruci (în 628)

 

(BRC) (†) Înălțarea Sfintei Cruci

 

România – Ziua inginerului român – Ziua inginerului român este sărbătorită la 14 septembrie, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern 525/2000. Potrivit acesteia, Ministerul Educaţiei Naţionale, Academia de Ştiinţe Tehnice şi asociaţiile profesionale ale inginerilor din România sunt autorizate să organizeze manifestări ştiinţifice cu caracter simbolic, prilejuite de acest eveniment.

Cea mai veche şcoală de ingineri din România este Universitatea Politehnica din Bucureşti, al cărei istoric este strâns legat de înfiinţarea, de către Gheorghe Lazăr, a primei Şcoli tehnice superioare cu predare în limba română, în anul 1818, la mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, reorganizată, în 1832, în Colegiul de la Sfântul Sava, se arată pe site-ul oficial al Universităţii, www.upb.ro. La 1 octombrie 1864, a luat fiinţă “Şcoala de Poduri şi Şosele, Mine şi Arhitectură“, devenită, la 30 octombrie 1867, “Şcoala de Poduri, Şosele şi Mine“.

La 1 aprilie 1881, instituţia devine “Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele“, pentru ca, la 10 iunie 1920, să apară Şcoala Politehnica din Bucureşti, cu patru secţii: Electromecanică, Construcţii, Mine şi Metalurgie, Secţia Industrială. Din noiembrie 1920, instituţiei i s-a schimbat denumirea în ”Politehnica” din Bucureşti, iar la 3 august 1948, s-a înfiinţat Institutul Politehnic din Bucureşti, având iniţial 4 facultăţi. Începând cu anul 1950, apar majoritatea facultăţilor pe care le are şi în prezent. Institutul Politehnic din Bucureşti a devenit Universitatea Politehnica din Bucureşti în anul 1992.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

România – Ziua Muntelui

Ziua Muntelui a fost stabilită în calendarul autohton pentru a atrage atenția asupra problemelor și potențialului pe care îl prezintă zonele montane. Stabilită prin lege, conform art. 8, alin. (2) din Hotărârea nr. 715/2002, Ziua Muntelui marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual. Carpații reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 km se desfășoară în România.
cititi mai mult pe www.europafm.ro

 

Astăzi în istorie pentru 14 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 14 septembrie în Istorie:

– 14 septembrie 1829 – Tratatul de la Adrianopol

 

14 septembrie 81 – Domitian a devinit împărat al Imperiului Roman după moartea fratelui său Titus.

Titus Flavius Domitianus (24 octombrie 51 – 18 septembrie 96), cunoscut ca Domițian, împărat roman al dinastiei Flaviilor din 81 până în 96. A fost fiul lui Vespasian și al Domitillei și fratele imparatului Titus. Victorios în campania întreprinsă în anul 83 pe Rin împotriva tribului germanic al chatilor, Domițian adoptă titlul de Germanicus. O invazie a dacilor și a aliaților lor în Moesia, soldată cu moartea guvernatorului, îl obligă în anul 86 să intervină personal pe frontul de la Dunăre.

Moesia este împărțită acum în două provincii : Moesia Inferior (în a cărui componență intră și Dobrogea) și Moesia Superior. Este infrant in campania inițiată în anul 87 la nordul Dunării împotriva lui Decebal, iar în anul 88 , ofensiva romană se incheie cu victoria de la Tapae, care duce la încheierea unei păci de compromis cu Dacia in anul 89. La 18 septembrie 96, Domițian, ultimul dintre Flavi, cade victimă unei conjurații de palat organizată de comandantul gărzii palatului și de soția sa, Domitia Longina.

 

14 septembrie 407 – A trecut la cele vesnice Sf. Ioan Gură de Aur, (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză.

După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinţii Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaşte au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie) și duse la Roma, fiind restituite Bisericii Constantinopolului pe 27 noiembrie 2004 de către Papa Ioan Paul al II-lea.(OrtodoxWiki.ro).

 

14 septembrie 775 – A murit imparatul bizantin Constantin al V-lea; (n. 718).

Constantin al V-lea Copronimul (nume-murdărit) (n. 718)), a fost împărat bizantin între 741 -775) (cu întrerupere 741-743)), fiul lui Leon al III-lea, a fost asociat la tron in anul 720 de tatăl său, care l-a căsătorit cu Tzitzak (rebotezată Irina), fiica hanului kazar Bihar. În 741, când a ajuns la tron, a condus o campanie împotriva arabilor în Asia Mică, dar în timpul campaniei, Constantin a fost atacat de fratele său vitreg, Artabasdus si a fugit în Amorion, iar Artabasdus a devenit împărat.

În 743 Constantin l-a înfrânt pe Artabasdus, iar trei luni mai târziu și pe fiul acestuia, Niketas. Între 10 februarie și 8 august 754, Constantin a ținut un sinod iconoclast la Hieria, lângă Calcedon. Constantin avea nevoie ca politica iconoclasta să fie aprobata de un sinod și nu de o adunare imperială, cum procedase Leon al III-lea.

În vederea pregătirii sinodului, împăratul a alcătuit personal 13 lucrări teologice, dar dintre ele ne-au rămas numai două și acestea sub forma unor fragmente. La sinod au participat 338 de episcopi, un număr record, și s-a hotărât ca el să fie considerat ecumenic. Ultima ședință, la care a fost prezent și împăratul, a avut loc în palatul Vlaherne din Constantinopol.

Documentele privind desfășurarea lucrărilor au fost distruse în perioada când s-a restabilit cultul icoanelor, dar s-au păstrat concluziile dogmatice sintetizate într-un horos (definiție dogmatică), combătute mai târziu la Sinodul al VII-lea Ecumenic din 787. Multe icoane au fost distruse și mulți preoți executați. O răscoală a preoților (766) a fost înfrântă, mulți dintre ei fiind exilați și orbiți.

 

14 septembrie 786 – ”Noaptea celor trei califi”: Harun al-Rashid devine calif la moartea fratelui său al-Hadi.In aceeasi noapte se naste fiul lui si urmasul sau Harun al-Ma’mun.

Hārūn al-Rashīd (n. 17 martie 763 – d. 24 martie 809) a fost al cincilea și cel mai cunoscut calif din Dinastia Abbasizilor. S-a născut în Rayy, lângă Teheran, și a locuit în Bagdad. În timpul domniei (786 – 809) a locuit în Rakka, oraș pe malul Eufratului. Domnia lui a fost o perioadă de avânt cultural, științific și religios, a fost fondatorul bibliotecii Bayt al-Hikma (Casa Înțelepciunii). A devenit un personaj legendar, unele din poveștile despre el fiind adevărate (de exemplu ceasul pe care l-a dăruit lui Carol cel Mare), altele, precum cele din 1001 de nopți ale Șeherezadei, fiind doar ficțiune.

 

14 septembrie 786 – S-a nascut califul arab Al Ma’mun (d.10 august 883), al șaptelea calif abbasid.

Al-Mamun (n. 14 septembrie 786 – 9 august 833) al șaptelea calif abbasid. A domnit din anul 813 pana in 833 si a fost intemeietorul uneia dintre cele mai importante instituții culturale din istoria civilizațiilor: celebra „Casă înțelepciunii”din Bagdad, care a avut un rol major in transmiterea in lumea musulmana a mostenirii culturale a umanitatii prin traducerea unor opere importante din limbile greaca, persana,hindi chineza etc.

 

14 septembrie 1321 – A murit genialul poet italian Dante Alighieri; (n. 1265).

Durante degli Alighieri (Dante Alighieri) (n. 29 mai 1265, Florența – d. 14 septembrie 1321, Ravenna) poet și filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Opera sa oferă o sinteză a opiniilor filozofice, științifice și politice ale artistului, interpretate literar, alegoric, moral și mistic. Este considerat cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Este autorul Divinei Comedii, capodoperă a literaturii universale si este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta („poet în cel mai înalt grad”). „Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare” (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Dante).

 

14 septembrie 1472 – Domnul Moldovei Ştefan cel Mare se căsătoreşte cu Maria de Mangop, a doua dintre sotiile sale. Maria din Mangop sau Maria Paleologu (? – 1477) (sau Maria Asanina Paleologhina în limba slavonă, pe o icoană donată de ea mănăstirii Grigoriu din Muntele Athos), principesă de Theodoro (un principat grecesc din Crimeea) a fost a doua soție a domnitorului Ștefan cel Mare.

Căsătoria a avut loc la Suceava la 14/24 septembrie 1472. Din acastă căsătorie s-au născut doi băieți gemeni: Iliaș (1473 – 1473) și Bogdan (1473 – 1479). Bogdan este înmormântat la mănăstirea Putna, alături de Maria de Mangop. Ca și prima căsătorie a domnitorului, și aceasta se va termina prin decesul soției sale.

Conform inscripției de pe mormântul de la mănăstirea Putna, inscripție în limba slavonă realizată de jur împrejurul câmpului decorativ de pe lespedea de marmură, doamna Maria de Mangop a decedat pe 19 decembrie 1477: „În anul 6985 (= 1477), luna decembrie 19, a răposat binecredincioasa roabă a lui Dumnezeu Maria, doamna binecredinciosului Io Ștefan Voievod, domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod.”

Maria din Mangop (după Mangop, numele turco-tătar al cetății Doros, capitala principatului bizantin din Crimeea) a fost sora lui Alexandru, fiul principelui Alexios II de Theodosia mort în decembrie 1475. Maria de Mangop este moștenitoarea pe linie directă a familiei lui Demetrios Paleologos Gavras, întemeietorul principatului bizantin din Crimeea (aprox. 1362).

Această ramură a familiei Paleologilor era înrudită cu dinastia Comnen, cu cea a Asaneștilor din Bulgaria, cu familiile voievodale din Moldova și ulterior cu familia cneazului Ivan al III-lea al Moscovei, și prin acesta cu familiile boierești rusești Golovin, Hovrin, Tretiakov și Gavrilov.

 

14 septembrie 1486 – S-a născut Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim ( d. 18 februarie 1535), naturalist, astrolog, alchimist, filosof si autor de scrieri oculte german.

Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim (n. 14 septembrie 1486 — d. 18 februarie 1535) naturalist, astrolog, alchimist, filozof și autor german de scrieri oculte. Cartea sa De occulta philosophia ( 1533) e pătrunsă de animismul specific filozofiei naturii, pe care o concepea ca pe un organism viu. „Ar fi absurd ca cerul, aștrii și elementele, care sunt izvor de viață pentru toate ființele particulare să fie ele însele lipsite de viață.”

 

14 septembrie 1515 – Confederația Helvetică adoptă statutul de „neutralitate pentru totdeauna”.

 

14 septembrie 1523 – A murit Papa Adrian al VI-lea, al şaptelea papă german al Romei (1522-1523) şi ultimul papă neitalian, înainte de Ioan Paul al II-lea; (n.2.03.1459).

 

14 septembrie 1607 – A murit domnul moldovean Simion Movila.

Simion Movilă, domnitor al Țării Românești: octombrie 1600 – 3 iulie 1601 și august 1601 – august 1602, dar și al Moldovei: 10 iulie 1606 – 24 septembrie 1607. A fost frate cu Ieremia Movila, domnul Moldovei și a fost pus pe tronul Țării Românești de generalul polonez Zamoiski, după ce l-a învins pe Mihai Viteazul la Teleajen, în octombrie 1600. Mama sa, Maria, a fost fiica domnului lui Petru al IV-lea Rares.

Când fratele său Ieremia Movila a murit, i-a luat locul pe tronul Moldovei , dupa ce a facut daruri bogate pentru a fi recunoscut de sultan. Cât timp a fost domnitor în Moldova (10 iulie 1606 – 24 septembrie 1607), a avut relații de dușmănie cu polonezii care, încercând zadarnic să-l detroneze prin intermediul turcilor, reușesc să-l otrăvească în 1607. A fost înmormântat la Manastirea Sucevita. După el, Moldova ajunge teatrul unor lupte intre fiii săi și ai fratelui său Ieremia.

 

14 septembrie 1658 – A luat sfârșit domnia lui Gheorghe Racoczi al II-lea principele Transilvaniei.

Gheorghe Rákóczi al II-lea (n. 30 ianuarie 1621 – 6 iunie 1660), a fost principe al Transilvaniei intre 1648-1660. A fost fiul lui Gheorghe Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy.

 

14 septembrie 1700 – Sfîrșitul primei domnii a lui Antioh Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, în Moldova. A doua sa domnie a fost de la 12 februarie 1705 si pana la 20 iulie 1707. A fost fratele lui Dimitrie Cantemir si nu trebuie confundat cu fiul acestuia, Antioh Dimitrievici Cantemir.

 

14 septembrie 1752 – Imperiul britanic a inlocuit calendarul iulian cu cel gregorain, care era deja folosit in mare parte a Europei, sarind in timp 11 zile, de la data de 2 septembrie direct la ziua de 14 septembrie. Britanicii au considerat atunci ca autoritatile le-au furat zilele si au cerut sa le fie inapoiate.

 

14 septembrie 1760 – S-a născut Luigi Cherubini , compozitor italian; (d. 1842).

 

14 septembrie 1769 – S-a născut naturalistul, arheologul, exploratorul și geograful german Alexander von Humboldt ; (d. 1859)

Friedrich Wilhelm Heinrich Alexander von Humboldt (n. 14 septembrie 1769, Berlin — d. 6 mai 1859, Berlin) a fost un geograf și naturalist german, care a contribuit la formarea geografiei ca disciplină științifică. Cercetările sale s-au extins și în afara Europei, de exemplu în America de Sud, SUA și Asia centrală.

Von Humboldt a întreprins cercetările sale personal, având cunoștințe din domeniul fizicii, chimiei, geologiei, mineralogiei, vulcanologiei, botanicii, zoologiei, climatologiei, oceanografiei, demografiei și astronomiei. Prin cercetările sale a devenit foarte popular în Germania, fiind considerat un Aristotel și Columb al epocii sale. A elucidat aspectele disputate de Volta și Galvani referitoare la originea diferențelor de potențial electric. A stimulat orientarea spre fizică a matematicianului Gauss.

 

14 septembrie 1808 – Războiul finlandez – ruşii înfrâng fortele suedeze în sângeroasa bătălie de la Oravais.In urma acestui razboi ia fiinta Marele Ducat al Finlandei în cadrul Imperiului Rus. Alte efecte notabile au fost acelea ca parlamentul suedez a adoptat o nouă constituţie, iar Casa Bernadotte devine noua casa regală suedeza.

 

14 septembrie 1812 – Armata lui Napoleon Bonaparte intra in Moscova, descoperind un oras gol (populatia a fost evacuata, iar militarii rusi s-au regrupat).

Pe timpul nopţii, trimişii guvernatorului bat pe la uşi anunţând incendiul. Se pun fitile explozive în toate crăpăturile, în special în prăvălii şi magazii. La ora 8 dimineaţa, porţile închisorilor au fost deschise şi au fost eliberaţi circa 800 de deţinuţi de drept comun, cărăra li s-a dat de înţeles că pot spera la o amnistie, cu condiţia să incendieze clădirile ce vor fi ocupate de către francezi.

Primele ţinte vor fi rezervele de cereale existente în magazinele alimentare din apropierea Kremlinului. Materiale inflamabile sunt puse peste tot, iar pompele de apă distruse sau scoase din oraş. În noaptea de 1 /13 septembrie, Kutuzov dă ordinul de retragere a trupelor. Armata iese din oraş pe poarta Kolomna, târând după ea populaţia care mai rămăsese în oraş. Se aude chiar şi muzica intonată de orchestra unui batalion de garnizoană.

Furios, generalul Miloradovici întreabă cine a dat ordinul ca orchestra să cânte. Potrivit unui cod al lui Petru I, în momentul în care garnizoana părăseşte oraşul, acest lucru trebuie făcut în sunetul muzicii. Furios, generalul exclamă: „Oare codul lui Petru I a prevăzut şi capitularea oraşului? Încetaţi imediat acest tărăboi!”.

La ordinul lui Kutuzov, generalul Miloradovici trimite un curier la cartierul general francez, pentru a cere încetarea focului până la ora 7 dimineaţa a zilei următoare, în vederea evacuării a circa 9.000 de răniţi din Moscova. Dacă Napoleon şi-ar fi putut imagina măcar această politică a pământului pârjolit pe care i-o pregătea Rostopcin nu ar fi fost, desigur, de acord să-şi amâne intrarea oficială în Moscova.

În dimineaţa zilei de 14 septembrie, în suburbia Dorogomilov nu se mai află decât ariergarda rusă. Rostopcin îi strigă fiului său Serghei: „Salută oraşul pentru ultima oară. Într-o jumătate de oră el va fi în flăcări!”. Incendiul provocat de rusi a mistuit rezervele de alimente ale francezilor, fapt ce a inrautatit mult situatia trupelor lui Napoleon.

 

14 septembrie 1817 – S-a născut Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei (d. 1867)

Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei (14 septembrie 1817, Buda, Ungaria – 19 februarie 1867, Menton, Franța) a fost membru al Casei de Habsburg-Lorena. A fost fiul Arhiducele Joseph, Palatin al Ungariei și al Herminei de Anhalt-Bernburg-Schaumburg-Hoym. Mama lui a murit la scurtă vreme după nașterea lui și a surorii lui gemene, Arhiducesa Hermine Amalie Marie. A fost crescut de mama lui vitregă, Maria Dorothea de Württemberg.

 

14 septembrie 1829 – (2 septembrie 1829 stil vechi) Imperiul Otoman semnează Tratatul de la Adrianopol cu Rusia, tratat care încheie Războiul Ruso-Turc (1828–1829).

Tratatul prevedea recunoaşterea independenţei Greciei, autonomia Serbiei precum şi autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei, inclusiv retrocedarea celei din urmă cetăţilor turceşti de la Turnu Măgurele, Giurgiu şi Brăila. Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările.

Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război. Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a dominaţiei otomane. Acum rămîneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană – tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

14 septembrie 1847 – Trupele Statelor Unite aflate sub comanda lui Winfield Scott, ocupa in timpul razboiului mexicano-american capitala Mexicului, Ciudad de Mexico.

Războiul mexicano–american a fost un conflict armat între Statele Unite și Mexic, ce a avut loc între 1846 și 1848 în urma anexării în 1845 de către Statele Unite a Texasului. Mexic a revendicat Texasul ca provincie mexicană separatistă și a refuzat să recunoască secesiunea acesteia și dobândirea independenței pe cale militară de către Texas în 1836.

În SUA, conflictul este denumit adesea Mexican War (Războiul mexican) și rareori U.S.–Mexican War (Războiul americano-mexican). În Mexic, el este denumit Intervención Norteamericana en México (Intervenția nord-americană în Mexic), Invasión Estadounidense de México (Invazia americană a mexicului), și Guerra del 47 (Războiul din ’47).

Cea mai importantă consecință a războiului pentru Statele Unite au reprezentat-o termenii capitulării Mexicului în conformitate cu Tratatul de la Guadalupe Hidalgo, prin care teritoriile mexicane Alta California și Santa Fé de Nuevo México au fost cedate Statelor Unite.

În Mexic, pierderile teritoriale enorme rezultate în urma războiului au încurajat guvernul să pună în aplicare politici de colonizare a restului teritoriului nordic ca zid de protecție împotriva altor pierderi ulterioare. În plus, Rio Grande a devenit graniță între Texas și Mexic, iar Mexicul nu a mai revendicat niciodată Texasul.

 

14 septembrie 1849 – S-a nascut Ivan Pavlov (Petrovich), fiziolog rus, laureat cu premiul Nobel pentru medicina in 1904. El este cel care a descoperit reflexul conditionat. A urmat studiile Universitatii din Sankt Petersburg si Academiei Militare Medicale, iar intre anii 1884 – 1886 a urmat cursurile citorva universitati din Germania.

Inainte de Revolutia rusa a fost director al departamentului de fiziologie al Institutului Medical din Sankt Petersburg. Antipatia fata de comunisti i-a creat probleme in plan profesional. Totusi, guvernantii sovietici i-au permis sa isi continue munca de cercetare. Pavlov este renumit pentru un faimos experiment, inceput in 1889, prin care a demonstrat existenta reflexului conditionat la caini. Prin activitatea sa de pionierat, cercetatorul rus a influentat in mod decisiv dezvoltarea domeniului medical.

 

14 septembrie 1851 – A murit James Fenimore Cooper, scriitor american, celebru prin romanul “Ultimul mohican”, ecranizat în câteva rânduri (“Vânătorul de cerbi”, “Călăuza”) (n.15.09.1789).

James Fenimore Cooper (n. 15 septembrie 1789 – d. 14 septembrie 1851) a fost un scriitor american prolific de la începutul secolului 19. Poveștile sale istorice de dragoste despre viața indienilor au creat o formă unică a literaturii americane. Scriitorul și-a trăit o mare parte din viață în Cooperstown, New York, stabilit de tatăl său William.

Cooper a fost întreaga sa viață membru al Bisericii Episcopale iar spre sfârșitul vieții a ajutat-o cu generozitate. El a scris seria de romane Leatherstocking Tales, unde protagonist este Natty Bumppo, iar romanele sunt The Pioneers (1823), Ultimul mohican (1826), The Prairie (1827), The Pathfinder (1840) și The Deerslayer (1841).

 

14 septembrie 1852 – A murit Arthur Wellesley, Duce de Wellington, general irlandezo-englez, prim-ministru al Regatului Unit (n. 1769)

Arthur Wellesley, Primul Duce de Wellington, (n. 1 mai 1769 – d. 14 septembrie 1852) a fost un ofițer și om de stat britanic, născut în Irlanda și care astăzi este recunoscut ca fiind una dintre personalitățile de prim rang pe plan militar din epoca modernă. Și-a început cariera militară ca sublocotenent în armata britanică și s-a remarcat îndeosebi în războaiele napoleoniene, avansând până la gradul de general și Feldmareșal.

În 1815 a condus o armată britanică care a participat decisiv la înfrângerea finală a lui Napoleon I la Waterloo. A fost de două ori prim-ministru al Marii Britanii în perioada 1828-1830 precum și timp de 3 săptămâni în 1834. El a avut doi fii, cel mai mare fiu, Arthur Richard Wellesley urmează cariera militară ca și tatăl lui, ajungând general.

 

14 septembrie 1856 – S-a nascut Sofia Nădejde, scriitoare română (d. 1946)

Sofia Nădejde (nume de fată: Băncilă, n. 14 septembrie 1856, Botoşani – d. 11 iunie 1946, Bucureşti) a fost o publicistă, prozatoare şi autoare dramatică română. Orientarea sa politică a fost una marxistă, fiind membră a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România. A fost totodată şi o susţinătoare a feminismului. A fost soţia lui Ioan Nădejde şi sora pictorului Octav Băncilă.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

14 septembrie 1861 – La Buda, in Ungaria, se deschide Teatrul Népszinház (Teatrul Popular).

 

14 septembrie 1876 – S-a născut Alexandru Lapedatu, istoric şi om politic moldovean,specialist în istoria evului mediu; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for în perioada 1935-1938); (d.30.08.1954).

 

14 septembrie 1886 – S-a născut Jan Garrigue Masaryk, profesor si diplomat ceh, ministru de externe al acestei tari in anii 1940-1948. A fost fiul primului prim-ministru al Cehoslovaciei independente in 1918, Tomas Masaryk si al sotiei americane a acestuia, Charlotte Garrigue; (m.10.03.1948).

 

14 septembrie 1901 – William McKinley, preşedintele Statelor Unite, moare, după tentativa de asasinat de la 6 septembrie şi este succedat de Theodore Roosevelt, care a devenit, la 42 de ani, cel mai tânăr presedinte al SUA.

William McKinley (n. 29 ianuarie 1843 – d. 14 septembrie 1901) a fost cel de-al douăzeci și cincilea președinte al Statelor Unite ale Americii. A fost ales de două ori, în 1896 și în 1900, dar a fost asasinat în 1901 la Pan-American Exposition în Buffalo, New York.

Theodore Roosevelt, Jr. (27 octombrie 1858 – 6 ianuarie 1919), cunoscut de asemenea ca T.R. sau Teddy (publicului larg, dar niciodată celor apropiați sau familiei), a fost cel de-al douăzeci și cincilea vicepreședinte și cel de-al douăzeci și șaselea președinte al Statelor Unite ale Americii servind două mandate între anii 1901 și 1909.

A fost cel de-al 25-lea vicepreședinte al Statelor Unite înainte de a deveni președinte în urma asasinării președintelui William McKinley. Prin depunerea jurământului de președinte la 42 de ani, Theodore Roosevelt a devenit (și a rămas până în ziua de azi) cel mai tânăr președinte din istoria Statelor Unite.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

14 septembrie 1908 – A fost înființată compania General Motors, în Detroit, Michigan.

 

14 septembrie 1911 – Prim-ministrul rus Piotr Stolipin este grav rănit într-o tentativă de asasinat și moare patru zile mai târziu.

Piotr Arkadievici Stolîpin (n. 2 aprilie 1862 (S.N. 14 aprilie) la Dresda – d. 18 septembrie 1911 (S.V. 5 septembrie), Kiev) a fost un om de stat rus, ministru de interne și apoi președinte al Consiliului de Miniștri (prim-ministru) al guvernului țarului Nicolae al II-lea din 1906 până în 1911. În atmosfera de insubordonare de după Revolutia din 1905,a trebuit să reprime revoltele violente și anarhia.

A initiat o reforma agrară care promitea mult, iar Stolîpin și colaboratorii lui, (printre care trebuie menționat în primul rând ministrul agriculturii Krivoșein), au încercat să dea o șansă cât mai multor țârani cu putință să scape de sărăcie, prin încurajarea unificării petecelor de pământ împrăștiate, prin obținerea de facilități bancare, prin stimularea migrației din zonele superpopulate către zonele cu pământuri virgine din Kazahstan și din sudul Siberiei.

Scopul lui Stolîpin era să creeze o pătură de țărani relativ avută, care să fie sprijinitori ai ordinii sociale. Lenin s-a temut că Stolîpin va reuși în cele din urmă să permită Rusiei țariste să evite o revoluție violentă. Pe 14 septembrie (1 septembrie s.v), Stolîpin, el a fost victima unei tentative de asasinat, in timp ce urmărea o reprezentație la Opera din Kiev, savarsit de socialistul revolutionar Dimitri Bogrov ,despre care existau suspiciuni că avea în acelaș timp legături cu poliția secretă rusa, Ohrana. A murit patru zile mai târziu.

 

14 septembrie 1917 – Rusia a fost proclamata oficial republică.

 

14 septembrie 1922 – Orientalistul francez Jean-Francois Champollion, a descifrat o inscripție egipteana din epoca faraonului Ramses al II-lea, ramânând în istorie ca primul cercetator care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică.

Jean-François Champollion (n. 23 decembrie 1790, Figeac, Franța – d. 4 martie 1832, Paris) a fost un orientalist francez. Activitatea sa este legată în special de egiptologie, domeniu care i-a adus faimă, el reușind să stabilească metoda pentru descifrarea hieroglifelor. Această realizare se datorează cunoștințelor sale deosebite în ceea ce privește limbile orientale, în special copta.

În descifrarea hieroglifelor s-a folosit în special de înscrisurile de pe piatra din Rosetta. În 1810, într-un memoriu publicat la Grenoble, el afirmă că hieroglifele aveau calitatea de a reproduce sunete și în 1822 prezintă demonstrația ipotezei sale. Între anii 1828-1829 efectuează o vizită în Egipt, verificându-și teoria. Spre sfârșitul vieții sale a funcționat ca profesor la Collège de France în 1831. În orașul său natal, Figeac, în semn de omagiu adus lui Champollion, se găsește astăzi instalată o replică mărită a pietrei din Rosetta.

 

14 septembrie 1923 – Miguel Primo de Rivera devine dictator al Spaniei. Miguel Primo de Rivera (n. 8 ianuarie 1870 – d. 16 martie 1930), a fost un ofițer și om politic spaniol, care a guvernat dictatorial Spania până pe 30 ianuarie 1930, dupa ce a ajuns la putere printr-o lovitura de stat. Regele spaniol Alfonso al XIII- lea l-a nominalizat in functia de prim ministru. Primo de Rivera a suspendat Constitutia tarii și a instituit Legea martiala, prin care a impus o dură cenzură. A fondat Uniunea Patriotică Spaniolă, creând un sistem de guvernare cu partid unic.

 

14 septembrie 1924 – S-a născut dirijorul și profesorul român Iosif Conta; (d.2006).

 

14 septembrie 1926 – Terminarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița.

 

14 septembrie 1926 – S-a născut Michel Butor, poet, romancier si eseist, considerat unul dintre creatorii “noului roman francez” (romanele “Schimbarea”, “Petrecerea timpului”).

 

14 septembrie 1927: A murit in urma unui accident stupid celebra dansatoare americană Isadora Duncan; (n. 26.05.1877).

 

14 septembrie 1928 – A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul primului război mondial, construit între anii 1926-28, din inițiativa Reginei Maria.

Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. Denumirea monumentului este Crucea Eroilor Neamului, dar popular este denumit Crucea de pe Caraiman, fiind trecut pe lista monumentelor istorice. Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

 

14 septembrie 1930 – S-a nascut actorul roman Mihai (Misu) Fotino.Copilăria și adolescența le-a trăit la Brașov, unde tatăl lui era actor și cu care a jucat împreună încă de când era foarte mic. A debutat la vârsta de 6 ani, în anul 1936 în piesa de teatru “Coloniale”.

 

14 septembrie 1938 – S-a nascut pictorul roman Horia Bernea, director al Muzeului Taranului Roman; ( d. 04.12.2000 Paris ).

 

14 septembrie 1940 – A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu este conducatorul Statului român și președinte al Consiliului de Miniștri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România este proclamată „Stat național-legionar“.

Decret regal prin care statul român a fost proclamat stat naţional-legionar (14 septembrie 1940)

Art. 1. Statul român devine stat naţional-legionar.

Art. 2. Mişcarea Legionară este singura mişcare recunoscută în noul stat, având ca ţel ridicarea morală şi materială a poporului român şi dezvoltarea puterilor lui creatoare.

Art. 3. D-l general Ion Antonescu este conducătorul statului legionar şi şeful regimului legionar.

Art. 4. D-l Horia Sima este conducătorul Mişcării Legionare.

Art. 5. Cu începere de la data acestui Înalt decret, orice luptă între fraţi încetează.

„Monitorul oficial“, nr. 214 bis, din 14 septembrie 1940

 

14 septembrie 1947 – S-a născut cantareata Dida Dragan; (n. Jugureni, jud. Dâmbovița).

 

14 septembrie 1955 – Konrad Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germania, încheie un acord cu Uniunea Sovietică, prin care se reiau legăturile diplomatice între cele două state.

Konrad Hermann Joseph Adenauer (n. 5 ianuarie 1876, Köln – d. 19 aprilie 1967, Rhöndorf, lângă Bonn) a fost un politician creștin-democrat german, de profesie jurist. Din 1917 și până în 1933 a exercitat funcția de primar general al Kölnului. Adversar al național-socialismului, a fost înlăturat din funcția de primar general. S-a retras la mănăstirea Maria Laach. În 1944 a fost arestat sub acuzația de complot împotriva regimului nazist.

Soția sa a fost de asemenea arestată, murind în detenția Poliției Secrete (Gestapo). În ciuda vârstei înaintate (în 1946 împlinise 70 de ani), Konrad Adenauer a condus munca de reconstrucție a creștin-democrației germane, mișcare interzisă în timpul dictaturii hitleriste. În anul 1949, la vârsta de 73 de ani, a fost ales în funcția de cancelar al Republicii Federale Germania – primul după cel de-al doilea război mondial.

 

14 septembrie 1958 – Președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania.

 

14 septembrie 1959 – Sonda sovietică Luna 2 , devine primul obiect facut de om care ajunge pe Luna.

 

14 septembrie 1960 – Din iniţiativa Venezuelei, la Conferinţa de la Bagdad Iranul, Irakul, Kuwaitul, Arabia Saudită şi Venezuela au creat “Organizația Statelor Exportatoare de Petrol” (OPEC).

Celor cinci membri fondatori li s-au alăturat, pe rând, Qatar (1961), Indonezia şi Libia (1962), Emiratele Arabe Unite (1967), Algeria (1969), Nigeria (1971), Ecuador (1973) şi Gabon (1975). Ultimele două s-au retras la cerere din organizaţie în anii 1992, respectiv 1995. Obiectivul principal al OPEC îl constituie coordonarea strategiilor de exploatare a petrolului în ţările membre. Sediul Organizaţiei a fost iniţial la Geneva, iar la 1 septembrie 1965 s-a mutat la Viena.

 

14 septembrie 1960 – Mobutu Sese Seko preia puterea in fostul Congo belgian,dupa o lovitura de stat organizata cu sprijin C.I.A.,suspendand Parlamentul şi a Constituţia.

 

14 septembrie 1975 – Primul sfant american, Elizabeth Ann Seton, este canonizat de Papa Paul al VI.

 

14 septembrie 1979 – Președintele afgan Nur Muhammad Taraki este asasinat în urma ordinului lui Hafizullah Amin, care devine noul președinte.

 

14 septembrie 1982 – Printesa Grace de Monaco (Grace Kelly), actrita americanca de film si sotie a printului Rainier de Monaco, a murit in urma unui accident rutier in care fusese implicata cu cateva zile inainte. Avea 52 de ani. Masina pe care o conducea s-a prabusit de pe un versant muntos al Coastei de Azur. Grace Kelly a debutat pe Broadway in 1949, in spectacolul “Tatal” de August Strindberg.

Doi ani mai tarziu, s-a lansat si la Hollywood in filmul “40 de ore”. Grace Kelly nu a trebuit sa astepte prea mult pana sa devina o stea, in 1954 fiind recompensata cu un Oscar pentru rolul din “The Country Girl”, in care a jucat rolul sotiei unui compozitor alcoolic, interpretat de Bing Crosby.

A fost actrita preferata a regizorului Alfred Hitchcock. In timpul unor filmari, Grace Kelly l-a cunoscut pe riviera franceza pe printul Rainier de Monaco. Nu a fost dragoste la prima vedere, actrita fiind cucerita incetul cu incetul de suveranul european care a cerut-o in casatorie in 1956. Devenita printesa, Grace a renuntat la actorie, dedicand-se familiei.

 

14 septembrie 1985 – URSS expulzează 25 de diplomati britanici,la doua zile dupa ce guvernul englez a expulzat 25 spioni sovietici. Aceasta criza diplomatica s-a declansat dupa ce dublul-agent KGB, Oleg Gordievski a defectat cerand azil in Vest.

 

14 septembrie 1992 – Curtea Constituțională din Bosnia și Herțegovina declară ilegală Republica Croată Herțeg-Bosnia.

Republica Croată Herțeg-Bosnia a fost o entitate nerecunoscută din Bosnia și Herțegovina care a existat între 1991 – 1994 în timpul războiului bosniac. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a tras concluzia că Herțeg-Bosnia a fost înființată cu scopul de a se separa de Bosnia și Herțegovina și să se unească cu Croația.

Capitala Herțeg-Bosniei a fost partea occidentală a orașului Mostar, care a încetat să mai existe în 1994, când s-a unit cu Federația Bosniei și Herțegovinei la semnarea Acordului de la Washington de către autoritățile Croației și Bosniei și Herțegovinei. Unul dintre cantoane ale Federației a fost numit „Cantonul Herțeg-Bosnia” însă acest nume a fost considerat neconstituțional de Curtea Constituțională a Federației, iar oficial este cunoscut sub numele Cantonul 10.

 

14 septembrie 1993 – A murit Geo Bogza, scriitor şi ziarist, membru al Academiei Române din 2 iulie 1955, creator al unei formule unice de reportaj, reportajul poematic, ilustrat de volumul “Cartea Oltului”; ( n. 06.02.1908, Blejoi ).

Geo Bogza (n. 6 februarie 1908, Blejoi, Prahova – d. 14 septembrie 1993, București) scriitor, jurnalist, poet român, teoretician al avangardei, fratele muzicianului Alexandru Bogza și al scriitorului Radu Tudoran (pseudonimul lui Nicolae Bogza)

 

14 septembrie 1994 – La Oslo a fost semnat documentul „Declarația de la Oslo” de către ministrul israelian de Externe, Șimon Peres, și liderul OEP, Yasser Arafat. Declarația prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele doua parți în cadrul Acordului de la Cairo, încheiat la 4 mai 1994, care prevedea instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania.

 

14 septembrie 1996 – La Târgu Jiu a avut loc, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși“, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei fără sfârșit“, prin demontarea primelor două module.

 

14 septembrie 2000 – Microsoft lansează Windows Me.

 

14 septembrie 2002 – A incetat din viata arhimandritul Sofian Boghiu, staretul Manastirii Antim din Bucuresti, unul dintre cei mai cunoscuti pictori de biserici ; în timpul regimului comunist, în perioada 1958-1964, a fost detinut politic.

 

14 septembrie 2003 – La referendumul din Estonia privind aderarea tarii la Uniunea Europeană, majoritatea (66,9%) au votat în favoarea aderării.

 

14 septembrie 2005 – A murit Vladimir Volkoff, scriitor francez de origine rusă („Reîntoarcerea”) ; (n.07.11.1932).

 

14 septembrie 2006 – A murit Silviu Brucan (Saul Bruckner), politician, comentator politic; ( n. 18.01.1916, Bucuresti).

 

14 septembrie 2008 – A murit la Viena in Austria, Ștefan Iordache (n. 3 februarie 1941, Calafat, România). A fost unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film și televiziune si a slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Național Radiofonic și Teatrul Național de Televiziune, și a jucat în numeroase filme pentru marele ecran.

 

14 septembrie 2009 – A murit dupa o indelungata suferinta in urma unui cancer la pancreas Patrick Swayze, actor american, dansator si compozitor; (n. 1952).

 

 

Cultură și Media