Evenimentele Zilei de 15 septembrie în Istorie

15 septembrie este a 258-a zi a calendarului gregorian și a 259-a zi în anii bisecți. 107 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 15 septembrie

(BOR) ✝) Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Banatului; ✝ Sfântul Mare Mucenic Nichita; ✝ Sfântul Ierarh Visarion, Arhiepiscopul Larisei

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Timişoarei, s-a născut pe la anul 1568 în oraşul Raguza din Dalmaţia, pe malul Mării Adriatice, fiind vlah de origine ca şi Sfinţii Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, Dimitrie cel Nou Basarabov, Cuvioasa Paraschiva de la Iaşi şi Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş şi primind la botez numele Iacob. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 15 septembrie.

 

(BRU) Sf. Nichita Gotul, martir († 372). Sf. Fecioară Maria Îndurerată

(BRC) Sf. Fecioară Maria Îndurerată

Costa Rica – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

El Salvador – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

Guatemala – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

Honduras – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

Nicaragua – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

 

Astăzi în istorie pentru 15 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 15 septembrie în Istorie:

– 15 septembrie 1848 – A treia Adunare Naţională de la Blaj;

– 15 septembrie 2013 – La București a 15-a zi consecutivă de proteste împotriva proiectului minier de la Roșia Montană

 

15 septembrie 668 – Imparatul Imperiului Roman de Răsărit, Constans al II-lea Pogonatos (Barbosul),( n.7 noiembrie 630), este asasinat la Siracuza in Italia.

Konstantinos Pogonatos (7 noiembrie 630 – 15 septembrie 668), cunoscut sub numele de Constans II (Constantin, poreclit Pogonatul sau Bărbosul), a fost împărat bizantin între 641 și 668. El era fiul lui Constantin III. A urcat pe tronul Bizantului in anul 641. În 659, Constans i-a asociat la domnie pe fii săi, Constantin, Heraclius și Tiberius, iar el s-a retras la Siracusa in Sicilia.

În restul domniei sale, Constans s-a angajat în luptă cu statele longobarde din Italia. În 663 a vizitat pentru 12 zile Roma, lucru pe care nici un împărat nu îl mai făcuse de peste două secole. În anul 668, a fost asasinat în baie de către slujitorii săi, fiind urmat la tron de fiul său cel mare, Constantin.

 

15 septembrie 921 – Sfanta Ludmila a fost asasinata.

Sfânta Muceniţă Ludmila s-a născut în Boemia în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Contele Melnik, tatăl ei, era un om bogat, unul dintre marii dregători ai ţării. Ludmila s-a căsătorit cu prinţul Borzivoi al Boemiei. Cu prilejul unei călătorii în Moravia au cunoscut pe cei doi fraţi Metodie şi Chiril, “apostolii slavilor”. În urma acestei întâlniri, Ludmila şi Borzivoi, soţul ei, au primit Sfântul Botez împreună cu mulţi dintre slujitorii lor.

Astfel a apărut prima Biserică creştină în Boemia. Dumnezeu a binecuvântat căsătoria lor cu un fiu pe nume Vratislas, căruia, după ce s-au retras la Castelul Tetin, i-au lăsat conducerea tronului Boemiei. Vratislas s-a căsătorit cu prinţesa păgână Dragomira şi au avut un fiu pe nume Venceslas.

Acesta a fost crescut în credinţa creştină de către Ludmila, bunica lui, spre deosebire de celălalt copil al Dragomirei, Boleslav, care a rămas păgân, iar după moartea lui Borzivoi şi a fiului său Vratislas, cei doi copii au rămas sub conducerea regentă a Dragomirei. Deoarece Boleslav şi Dragomira urau pe Venceslas şi Ludmila pentru că erau creştini, au complotat, omorându-i în timp ce se aflau în biserică rugându-se. Dar împăratul Germaniei, Otto I, a invadat Boemia ca să pedepsească pe cei care l-au omorât pe vasalul său. Învingând pe Boleslav şi Dragomira, le-a impus să restabilească religia creştină şi să plătească un tribut anual.
articol preluat de pe: doxologia.ro

 

15 septembrie 994 – Victoria fortelor generalului fatimid Manjutakin, asupra fortelor Imperiului Bizantin, in bătălia de la Orontes. Intrata in panica, armata bizantină s-a retras in debandada suferind grele pierderi. Această înfrângere a dus la intervenția directă a împăratului bizantin Vasile al II-lea, care l-a demis pe generalului Bourtzes, pe care l-a înlocuit cu Damian Dalassenos.

 

15 septembrie 1254 – S-a născut navigatorul venetian Marco Polo, cunoscut pentru relatările sale despre o călătorie în China;(d.08.01.1324).

 

15 septembrie 1353 – Împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg şi regele Ungariei Ludovic I, încheie acordul de succesiune pentru tronul Ungariei.

Împăratul Carol al IV-lea, din dinastia de Luxemburg, (n. 14 mai 1316, Praga – d. 29 noiembrie 1378), a fost Rege al Germaniei din 1346, rege al Boemiei din 1347 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1355. Este considerat a fi una din cele mai importante figuri ale evului mediu târziu.

Ludovic I numit cel Mare [magh. I. Nagy Lajos, pl. Ludwik Węgierski sau Ludwik I Wielki, Andegawenski, în trad. “Ludovic Maghiarul”, “Ludovic cel Mare”, “Ludovic Angevinul”], (n. 3 martie 1326 – d. 10 septembrie 1382) a fost rege al Ungariei (1342 – 1382) şi al Poloniei (1370 – 1382), fiul lui Carol Robert din dinastia de Anjou.

 

15 septembrie 1486 – Din porunca lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcţia unui nou palat domnesc la Hârlau.

Curtea domnească din Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384 în orașul Hârlău, la o distanță de 74 km de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Ansamblul curții domnești din Hârlău a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, fiind format din 2 obiective:
– Biserica “Sf. Gheorghe” – datând din 1492;
– Ruinele curții domnești – datând din anul 1384, reclădită în 1486 și 1624.

 

15 septembrie 1521 – Domnitorul Țării Românești Neagoe Basarab,  ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Arges, moare și este urmat de fiul său, Teodosie.

Neagoe Basarab (n. ~1459 – d. 1521) a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521. Soția sa a fost doamna Despina, din familia sârbă Brancovici. Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate ţările din Balcani), iar in timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut legenda Meşterului Manole.

Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517). Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină „ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine”. Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie”, scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română (există o copie atestată în limba română din 1654).

Aceasta exceptionala lucrare a fost concepută între anii 1513-1521. În volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare la faptul că „învăţăturile” lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „întărire” doveditoare a înaltei moralităţi a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaştere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului.

În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat sa şteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum şi numele fetelor voivodului: Stana, Roxana şi Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanţa acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă de Ion Dumitriu-Snagov.

 

15 septembrie 1538 – Începutul dominației otomane asupra Moldovei. Sultanul turc Soliman intră în Suceava, capitala Principatului Moldovei.

Pe 21 august 1538 otomanii treceau Dunărea pe la Isaccea-Obluciţa, tătarii au atacat dinspre răsărit şi polonii pătrundeau dinspre nord, asediind Hotinul, astfel încât „la mijloc să sbătea voievodul Moldovei. Şi de peste tot nu se putea gândi la vreun ajutor” (Cronicile slavo-române). Domnul moldovean Petru Rareş s-a îndreptat mai întâi spre poloni, cu care începe tratativele, la Hotin (28 – 31 august 1538).

Tratatul încheiat prevedea renunţarea pentru totdeauna la Pocuţia şi eliberarea prizonierilor, nu însă şi ajutor militar împotriva otomanilor. Eroul luptei antiotomane, Petru Rareş, a domnit în Moldova de două ori – 1527–1538; 1541–1546.Era fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare cu Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat.

Moldovenii au reusit sa opreasca avangarda tătară la trecerea Prutului (sfârşitul lui august – începutul lui septembrie), la Ştefăneşti, dar sultanul turc face joncţiunea cu tătarii hanului Sahib Ghirai (1532 – 1551), lângă târgul Iaşilor (9 septembrie) şi porneşte spre Suceava.

Confruntat cu enorma presiune turca si în acelaşi timp, aflând că „ţara să vorovéşte să-l părăsească” (boierii Găneşti şi Arbureşti, în frunte cu Mihu portarul Sucevei, trecuseră de partea otomanilor), Rareş alege „să ajungă la Ianoşu craiul ungurescu” (Grigore Ureche), sperând la un ajutor militar.

Părăsit în faţa primejdiei, domnul „a plecat cu puţini, cu faţa udată de lacrimi, lăsând în urmă neorânduielile, la 14 septembrie” (Cronicile slavo-române) si trădat de marii boieri, Petru Rareş se refugiază în cetatea Ciceului in Transilvania.

La 15 septembrie 1538, sultanul intră în Suceava, dispune urmărirea domnului fugar şi convocarea Sfatului Domnesc, pentru a i se aduce la cunoştinţă noile reglementări. În urma acestei expediţii, Moldova a fost supusă şi Rareş înlocuit cu Ştefan Lăcustă (1538 – 1540), fiind prima dată când un domn al Moldovei este numit direct de sultan, iar condiţiile păcii sunt cuprinse într-o diplomă a sultanului, nu într-un tratat bilateral.

Teritoriile din sud-estul ţării, cu Bugeacul si Tighina, au fost anexate Imperiului Otoman,în 1538 teritoriul dintre Prut şi Nistru este ocupat, iar Bugeacul colonizat cu tătari. Sultanul hotărăşte instalarea la Suceava a unei trupe formate din 500 de ieniceri, menită a-l supraveghea pe domn. Se instaureaza dominaţia otomana asupra Moldovei.

 

15 septembrie 1613 – S-a născut la Paris, filosoful si scriitorul francez François de la Rochefoucauld (François VI, duce de Rochefoucauld, prinț de Marcillac); (d.16 martie 1680).

François de la Rochefoucauld (n. 15 septembrie 1613, Paris – d. 16 martie 1680) a fost filozof și moralist francez, fin observator al moravurilor și caracterelor, autor al unor “Maxime” (504 la număr). François VI, duce de Rochefoucauld, prinț de Marcillac, fiul lui François V (guvernator de Poitou apreciat de Richelieu) s-a născut la Paris.

La 15 ani s-a căsătorit cu verișoara sa Mlle de Vivonne, cu care șase ani mai târziu va avea un fiu.Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: Memorii (Mémoires), este descrisă epoca Frondelor (1662) , Cugetări sau sentințe și maxime morale (Réflexions ou sentences et maximes morales), operă de viziune pesimistă, remarcabilă prin acuitatea observației, care a introdus aforismul în literatura franceza (1664).

 

15 septembrie – 27 octombrie 1642 – A avut loc Sinodul de la Iași. Sinodul de la Iași a fost o întâlnire bisericească ortodoxă ce a avut loc în orașul Iași din Principatul Moldovei (astăzi în România), în perioada 15 septembrie – 27 octombrie 1642, convocată de patriarhul ecumenic Partenie I al Constantinopolului, cu sprijinul domnului moldovean Vasile Lupu.

Scopul sinodului a fost cel de a contracara anumite erori doctrinare catolice și protestante care pătrunseseră în teologia ortodoxă și de a elabora o declarație ortodoxă cuprinzătoare cu privire la adevărul de credință.

Cuprinzând atât reprezentanți ai bisericilor ortodoxe grecești, cât și slave, el a condamnat învățăturile calviniste ale lui Chiril Lukaris și a ratificat catehismul (un text oarecum amendat) Expositio fidei al lui Petru Movilă (Declarația de credință, cunoscută și sub numele de Mărturisirea Ortodoxă), o descriere a învățăturilor creștin-ortodoxe într-un format de tip întrebare-răspuns.

Declarația de credință a devenit fundamentală pentru stabilirea atitudinii lumii ortodoxe față de învățăturile Reformei. Principala contribuție a sinodului a fost restaurarea unității în Biserica Ortodoxă prin promulgarea unei declarații de autoritate convenite de toate bisericile majore.

 

15 septembrie 1644 – Este ales ca suveran pontif Inocenţiu al X-lea (Giambattista Pamfili, n. 6 mai 1574 – d. 7 ianuarie 1655 ).

A deținut functia de papă intre anii 1644 -1655. A sustinut dezvoltarea Colegiului de Santo Tomás de Nuestra Señora del Rosario Santísimo din Manila, Filipine, cea mai veche universitate existenta în Asia. În 1650 Innocentiu al X- lea a sărbătorit Jubileul. Innocentiu al X- lea a fost subiectul unui tablou celebru al genialului pictor Diego Velázquez.

 

15 septembrie 1697 – Electorul Frederic August I de Saxonia este încoronat ca rege al Poloniei sub numele de August al II-lea al Poloniei.

Frederic Augustus I sau August al II-lea cel Puternic (12 mai 1670 – 1 februarie 1733) a fost Elector de Saxonia (ca Frederic Augustus I) și rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania (ca Augustus II). A fost o figură pregnantă a luxului de la curte și a absolutismului german în perioada căruia s-a clădit mult în stil baroc, a fost un colecționar al operelor de artă, Dresda devenind în timpul său o metropolă culturală.

În timpul domniei sale nobilii de la curtea sa se amestecă în războiul nordic (1700- 1721) război pentru hegemonie în bazinul Mării Baltice dintre Polonia, Rusia, Prusia și Danemarca cu Norvegia, război cu ghinion pentru Polonia și Saxonia. Neputința sa de a realiza reformele necesare în statul Polono-Lituan au permis Imperiului Rus să-și extindă sfera de influență, politica lui fiind probabil una din cauzele războiului de șapte ani (1756-1763).

 

15 septembrie 1701 – A încetat din viaţă poetul francez Edme Boursault (“Lettres nouvelles”, culegere de anecdote, fabule şi epigrame cu care a avut un imens succes); (n. 1638).

 

15 septembrie 1774 – A început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Muntenia (1774-1782). A reorganizat fiscalitatea şi administraţia, iar în domeniul justiţiei, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică”.

Alexandru Vodă Ipsilanti (1725-1807) a fost domn în Țara Românească: 15 septembrie 1774 – februarie 1782 și august 1796 – decembrie 1797 și în Moldova: decembrie 1786 – 19 aprilie 1788.

 

15 septembrie 1789 – S-a născut scriitorul american James Fenimore Cooper (“Ultimul mohican”, “Vânătorul de cerbi”); (m. 14 septembrie 1851).

James Fenimore Cooper (n. 15 septembrie 1789 – d. 14 septembrie 1851) a fost un scriitor american prolific de la începutul secolului 19. Poveștile sale istorice de dragoste despre viața indienilor au creat o formă unică a literaturii americane. Scriitorul și-a trăit o mare parte din viață în Cooperstown, New York, stabilit de tatăl său William.

Cooper a fost întreaga sa viață membru al Bisericii Episcopale iar spre sfârșitul vieții a ajutat-o cu generozitate.[2] El a scris seria de romane Leatherstocking Tales, unde protagonist este Natty Bumppo, iar romanele sunt The Pioneers (1823), Ultimul mohican (1826), The Prairie (1827), The Pathfinder (1840) și The Deerslayer (1841).

 

15 septembrie 1806 – Armatele franceze predau Bavariei orașul liber imperial Nürnberg.

 

15 septembrie 1812 – Trupele ruse, în retragere, incendiază orașul Moscova în fața armatei lui Napoleon.

 

15 septembrie 1821 – Colonia Guatemala, un teritoriu ce includea actualele state Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua si Costa Rica din America Centrala, si-a declarat independenta fata de Spania.

 

15 septembrie 1830 – Este inaugurată în Anglia linia de cale ferată Liverpool – Manchester, prima cale ferată din lume.

 

15 septembrie 1831 – În Statele Unite ( New Jersey), a circulat pentru prima oară locomotiva John Bull, cea mai veche locomotivă cu abur din lume încă în funcțiune.

John Bull este o locomotivă cu aburi de fabricație britanică, ce a funcționat în Statele Unite. A fost pusă în funcțiune pentru prima oară în ziua de 15 septembrie 1831, iar în 1981, când a fost repusă în funcțiune de Institutul Smithsonian a devenit cea mai veche locomotivă cu aburi funcțională din lume.

Construită de Robert Stephenson and Company, John Bull a fost achiziționată de Camden and Amboy Railroad, companie care a operat pe prima cale ferată din statul New Jersey, și care i-a dat lui John Bull numărul 1, botezând-o „Stevens”. C&A a utilizat locomotiva intensiv între 1833 și 1866, când a fost scoasă din funcțiune și garată

 

15 septembrie 1835 – În timpul celei de-a doua călătorii pe vasul HMS Beagle, Charles Darwin a ajuns în insulele Galápagos.

 

15 septembrie 1848 – A avut loc cea de a treia Adunare Naţională de la Blaj

În perioada 3/15 – 13/25 septembrie 1848 a avut loc, la Blaj, cea de-a treia adunare naţională, la care ţăranii români au venit în număr de aproximativ 60.000, înarmaţi cu lănci şi furci, notează lucrarea ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Nu a fost recunoscută ”uniunea” Transilvaniei cu Ungaria şi au fost reafirmate revendicările ţărănimii iobage.

Convocarea unei noi adunări naţionale a fost determinată de o serie de factori, precum evenimentele din cursul verii, rezistenţa ţărănească, poziţia antiunionistă a regimentelor româneşti de graniţă, constituirea celor trei nuclee revoluţionare, şi anume: în nord, în jurul regimentului de la Năsăud; în sud, cu centrul la Sibiu şi Orlat, şi, respectiv, în vest, în zona Munţilor Apuseni, sub conducerea lui Avram Iancu, care au împiedicat de facto uniunea Transilvaniei cu Ungaria.

La toate acestea s-au adăugat recrutările pentru armata ungară, care s-au lovit de nesupunerea comunităţilor româneşti, soldate cu arestări, în urma expediţiilor militare şi chiar, în multe cazuri, cu condamnări la moarte. Totodată, pe fundalul trecerii la conflict armat între guvernul revoluţionar ungar şi Austria constituţională s-a pus problema organizării mişcării revoluţionare româneşti, ca şi a reevaluării programului naţional, potrivit volumului ”Istoria românilor, vol. VII, tom I – Constituirea României Moderne (1821-1878)” (Editura Enciclopedică, 2003).

Astfel, locuitorii satelor refugiaţi pe teritoriul regimentelor de graniţă s-au înarmat, pornind spre Blaj. La scurtă vreme li s-au alăturat zeci de mii de ţărani. Organizatorii şi conducătorii mulţimilor de ţărani au fost Axente Sever, Iovian Brad şi Avram Iancu. George Bariţiu a surprins starea de spirit a zecilor de mii de participanţi în următorii termeni: ”de ar fi cutezat atunci vreun cărturar român… să zică poporului român: staţi, mai aşteptaţi, cereţi mai întâi de la gubern comisiune şi satisfacţiune pentru sângele vărsat, cred că unul ca acela ar fi ieşit din adunare cum n-ar fi ştiut sau poate nici n-ar mai fi ieşit viu de acolo”, consemnează volumul amintit.

La 7/19 septembrie 1848, comisarului regal maghiar pentru Transilvania, baronul Vay, i s-a adresat o petiţie în care se exprima cu hotărâre cererea românilor credincioşi jurământului de la Blaj, de a se înceta execuţiile militare şi recrutările, de a fi eliberaţi cei arestaţi. De asemenea, au fost adunate mii de cereri ale locuitorilor satelor, în care erau denunţate execuţiile şi recrutările forţate, imediat după ce au ajuns la Blaj, în perioada 13/25 şi 16/28 septembrie, Simion Bărnuţiu, August Treboniu Laurian şi Alexandru Papiu-Ilarian. Paralel, s-a desfăşurat instruirea şi organizarea militară a ţăranilor, între aceştia remarcându-se cei 6.000 de moţi conduşi de Avram Iancu.

În cadrul Adunării s-a rediscutat programul din mai, căruia i s-au adăugat mai multe cereri. S-a protestat, din nou, împotriva uniunii Transilvaniei la Ungaria, iar hotărârea adunării a fost însoţită şi de precizarea unor modalităţi prin care românii vedeau posibilă convieţuirea cu celelalte naţionalităţi.

Între propuneri s-au aflat: redeschiderea Dietei Transilvaniei, din care să facă parte ”români, germani şi unguri, aleşi după proporţiunea sufletelor dintre numitele naţiuni spre a se înţelege mai departe despre starea viitoare a ţării”; formarea unui guvern provizoriu alcătuit din reprezentanţi ai celor trei naţionalităţi, proporţional cu numărul lor etc.

Adunarea a mai cerut desfiinţarea robotelor, a execuţiilor militare. De asemenea, a fost elaborat un document ”Memoriu al poporului român din Transilvania”. Susţinând principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu, participanţii la adunare au cerut în numele lor şi ”al fraţilor din Principatele Dunărene” unirea tuturor românilor într-o uniune de popoare libere, sub conducerea Austriei.
cititi continuarea pe www.agerpres.ro

 

15 septembrie 1860 – A apărut la Iaşi, revista săptămânală ştiinţifică şi literară “Ateneul român”.

 

15 septembrie 1864 – In Romania a fost adoptata Legea privind introducerea sistemului de masuri si greutati metrice, care urma sa fie aplicata incepind cu data de 1 ianuarie 1866.

 

15 septembrie 1869 – La propunerea lui Al.Papiu Ilarian si, respectiv a lui I. Heliade Radulescu, sunt alesi primii membri de onoare din strainatate ai Societatii Academice Române: istoricul si omul politic francez Edgar Quinet si omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla (15/27).

 

15 septembrie  1876 – S-a născut dirijorul Bruno Walter; (m. 17 februarie 1962).

 

15 septembrie 1890 – Incep ample lucrări de regularizare a cursului Dunării la Porţile de Fier.

 

15 septembrie 1890 – S-a născut Agatha Christie Mary Clarissa, scriitoare engleza, celebra pentru romanele politiste; (d.12 ianuarie 1976).

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A debutat in 1920, inca de la inceput fiind apreciata pentru stilul simplu si inteligenta cu care crea intrigile din romane. Primul mariaj, cu Archibald Christie, s-a sfarsit cu divortul din 1928. La doi ani dupa acest eveniment, Agatha Christie l-a intalnit pe arheologul englez Sir Max Mallowan, intr-o calatorie efectuata in Orientul Mijlociu si s-a casatorit cu acesta in anul 1930.

Scriitoarea si-a insotit sotul in expeditiile din Irak si Siria, informatiile stranse pe perioada sederii folosindu-le in cartea “Crima in Mesopotamia “ (1930), Moarte pe Nil” (1937) si Intalnire cu moartea” (1938). Multe din romanele sale au fost puse in scena sau ecranizate, personajul cel mai des intilnit in aceste productii fiind detectivul Hercule Poirot. In 1971, Agatha Christie a primit titlul Dame Commander din partea reginei Marii Britanii.

 

15 septembrie 1894 – Japonia învinge China în Bătălia de la Pyongyang, in timpul primului razboi chino-japonez.

 

15 septembrie 1894 – S-a născut la Paris Jean Renoir, actor si regizor de film de origine franceza, unul dintre titanii cinematografiei mondiale, fiul pictorului impresionist Pierre Auguste Renoir. (“Iluzia cea mare “, “Fluviul”, “Omul din sud”); (m. 12 februarie 1979).

 

15 septembrie 1895 – Inaugurarea podului peste Dunare, la Cernavoda; au avut loc mari festivitati la care a participat si Majestatea Sa Regele Carol I. Proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, era la acea vreme cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea pod din lume (4.088 m).

Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe Anghel Saligny proiectantul și executantul podului) a fost construit între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța. Podul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea Podul Carol I cu statuile „Dorobanții”.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

15 septembrie 1895 – S-a născut Magda Lupescu, concubina regelui Carol al II-lea din România; (d. 1977).

Elena “Magda” Lupescu (n. 1896 la Iași – d. 30 iunie 1977, Estoril în Portugalia) a fost amanta și apoi soția regelui Carol II. Elena Lupescu a fost fiica lui Nicolae (Nahum) Grünberg (născut evreu, ulterior botezat creștin ortodox) și a Elizei Falk, născută evreică, botezată în religia catolică, fostă dansatoare la Viena.

În timpul primului război mondial, Elena Lupescu a fost căsătorită cu un locotenent de vânători de munte, de care a divorțat după scurt timp. În 1922 a devenit amanta prințului Carol. În 1923 au fugit împreună din România. Prințul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil.

Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția. În octombrie 1940, guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu, precum și cea a lui Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului, care, după părerea legionarilor, s-ar fi aflat alaturi de Regele Carol al II-lea, în spatele asasinării, la 30 noiembrie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației „Garda de Fier”.

Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia și Portugalia. După căsătoria din 1947 din Brazilia, Carol al II-lea și Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia. După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viață.

 

15 septembrie 1895 – A aparut, la Bucuresti, revista lunara “Gazeta matematica”, prima revista de specialitate in limba romana. Seria I a fost editata între 1895-1949, dupa 1949 editandu-se alte doua serii) (15/27).
La implinirea a 50 de ani a fost lansata o serie de timbre aniversare.

 

15 septembrie 1901 – S-a născut inginerul Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică, membru al Academiei Române; (m. 24 octombrie 1983).

 

15 septembrie  1905 – 100.000 de oameni au demonstrat la Budapesta pentru introducerea votului universal. În Ungaria, doar un milion de cetateni aveau drept de vot, la o populatie de 20 de milioane de locuitori.

 

15 septembrie 1911 – S-a născut actorul şi poetul român Emil Botta; (d. 1977).

 

15 septembrie 1916 – Englezii au folosit pentru prima data tancurile in batalia de pe raul Somme, in Franta.

Britanicii şi francezii au dezvoltat primii, dar separat, vehicule autopropulsate care să nu fie afectate de rafalele de mitralieră,care făceau ravagii şi care să poată să traverseze tranşeele şi barajele de sârmă ghimpată fără prea mari probleme. Cu toate acestea primul tanc care a primit botezul focului a aparţinut armatei imperiale britanice şi a fost poreclit “Little Willie”.

După mai bine de un an de la fabricaţie, şi după mai multe teste, a fost folosit pentru prima oară în 15 septembrie 1916 în Batalia de pe Somme, maşinăria fiind condusă de Căpitanul H.W. Mortimore. Efectele tancurilor în această bătălie au avut un efect restrâns, din cauza problemelor mecanice şi a faptului că erau în număr insuficient.

 

15 septembrie 1919 – Se constituie la Cernăuţi, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina. Preşedinte Ion Nistor. La 23 ianuarie 1923, acesta fuzionează cu Partidul Naţional Liberal. Partidul Democrat al Unrii din Bucovina va edita cotidianul „Glasul Bucovinei” (1918-1923).

 

15 septembrie 1922 – A decedat Ştefan Hepites, fizician si meteorolog, membru al Academiei Române; a înfiintat, în 1878, prima statie meteorologica româneasca, iar în 1884 a creat prima statiune meteorologica la Bucuresti, la Scoala de Agricultura de la Herastrau, mutata în 1888 la Filaret; a realizat, împreuna cu I.St.Mutar, prima harta magnetica a României, de numele lui legându-se si înfiintarea primelor statiuni seismologice din tara. Este autor al unor lucrari in domeniile climatologiei, geofizicii, seismologiei si astronomiei;(n.05.02.1851).

 

15 septembrie 1924 – In Romania a apărut primul număr al “Gazetei Sporturilor”.

 

15 septembrie 1924 – În Basarabia recent unita cu Tara mama, Romania, a inceput rebeliunea de la Tatarbunar, orchestrata de URSS.

Grupări înarmate au ocupat primăria localitatii Tatar-Bunar din jud. Ismail,din Basarabia şi au proclamat “Republica Sovietică Moldovenească”, în componenţa Uniunii Sovietice. Grupul înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis atacuri banditesti, iar „rebeliunea“, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat rapid în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici.

Gruparile armate erau coordonate de un Centru din Odesa şi au atacat tîrgul Nicolaevca, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorînd primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice, difuzînd manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă revoluţionară. Au urmat faza culminantă a rebeliunii în localitatea Tatar-Bunar, Basarabia.

În timpul acestor evenimente, dintre membrii Comitetului de partid din sudul Basarabiei, au fost uciși: Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat.

La 19 septembrie, după trei zile de lupte între rebeli și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, urmînd să fie judecate 489 de persoane, de unde și denumirea procesului judicciar de procesul celor 500, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925 la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată din România.

În conformitate cu acest cadru legal au fost condamnate 85 din cei 287 de acuzați. Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă – muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

15 septembrie 1928 – Alexander Flemming descopera o substanta antibacteriana, pe care o denumeste penicilina.

Sir Alexander Fleming (n. 6 august 1881 – d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey. În anul 1929 a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford.

În 1940, Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în țesuturi și secreții.

 

15 septembrie 1935 – Liderul nazist Adolf Hitler anunță noi legi rasiale la adunarea Partidului Nazist de la Nürnberg.

Aceste legi privau evreii de a fi titularii unor funcții publice, căsătoriile între evrei și non-evrei sunt interzise. Svastica este utilizată, în loc de steagul negru-roșu-auriu, ca drapel național al Imperiului German. Din 1933 până în 1939 Partidul Nazist a ținut congresele anuale la Nurnberg (Nuremburg).

Legile de la Nürnberg sau Legile rasiale de la Nürnberg au fost adoptate în Germania nazistă la 15 septembrie 1935, cu ocazia celui de-al șaptelea congres al partidului NSDAP. Prin aceste legi a fost conferită o bază juridică pentru ideologia rasistă și antisemită a statului german, condus la acea vreme de național-socialiști.

Cele trei legi adoptate în pachetul legislativ de la Nürnberg au fost: “Legea pentru protecția sângelui“, care interzicea căsătoriile și raporturile sexuale între evrei și neevrei, “Legea cetățeniei Reichului” și “Legea stindardului Reichului”

 

15 septembrie 1937 – Pentru prima dată în Romania se incepe o actiune de recuperare in scopul refolosirii a unor materiale. Din initiativa conducatorului Miscarii Legionare incepe “Batalia fierului vechi”.

 

15 septembrie 1940 – Încetarea raidurilor aeriene germane asupra Marii Britanii din cadrul operaţiei “Seelöve” (Leul de mare).

 

15 septembrie 1941 – Trupele germane încercuiesc Leningradul, al cărui asediu va dura până în ianuarie 1944.

 

15 septembrie 1944 – Începe Bătălia de la Peleliu între Statele Unite şi Japonia pe teatrul Pacific al celui de-al Doilea Război Mondial, terminată la sfârşitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită “cea mai amară bătălie a războiului pentru puşcaşii marini“.

 

15 septembrie 1946 – S-a născut Tommy Lee Jones, actor american (“Batman Forever” , “Men in Black”, “JFK”).

 

15 septembrie 1946 – În Bulgaria a fost abolită monarhia şi proclamată Republica Populara. Comunistul stalinist Gheorghi Dimitrov a fost ales preşedinte al Consiliului de Miniştri.

Gheorghi Mihailov Dimitrov  (n.18 iunie 1882 – d. 2 iulie 1949) a fost un politician bulgar, lider al partidului comunist și din principalii activiști ai Cominternului. A fost primul ministru al Bulgariei intre anii 1945 – 1949.

 

15 septembrie 1946 – S-a născut la New York regizorul si scenaristul american Oliver Stone. A urmat cursurile Universitatii Yale, dar nu a mai sustinut examenele de absolvire. A lucrat ca profesor in orasul vietnamez Ho Si Min (fost Saigon) si a participat la Razboiul din Vietnam. In 1968, Stone s-a inscris la Universitatea din New York pentru a studia filmul, luandu-si diploma in 1971. A fost recompensat cu mai multe Oscaruri pentru productiile sale cinematografice. Este autorul filmelor de succes “Nascuti asasini”, “Wall Street”.

 

15 septembrie 1949 – Konrad Adenauer devine primul cancelar federal al Germaniei.

Konrad Hermann Joseph Adenauer (n. 5 ianuarie 1876, Köln – d. 19 aprilie 1967, Rhöndorf, lângă Bonn) a fost un politician creștin-democrat german, de profesie jurist. Din 1917 și până în 1933 a exercitat funcția de primar general al Kölnului. Adversar al național-socialismului, a fost înlăturat din funcția de primar general.

S-a retras la mănăstirea Maria Laach. În 1944 a fost arestat sub acuzația de complot împotriva regimului nazist. Soția sa a fost de asemenea arestată, murind în detenția Poliției Secrete (Gestapo). În ciuda vârstei înaintate (în 1946 împlinise 70 de ani), Konrad Adenauer a condus munca de reconstrucție a creștin-democrației germane, mișcare interzisă în timpul dictaturii hitleriste.

În anul 1949, la vârsta de 73 de ani, a fost ales în funcția de cancelar al Republicii Federale Germania – primul după cel de-al doilea război mondial. A reușit apropierea țării sale de Franta, punând alături de Charles de Gaulle bazele alianței franco-germane, care a constituit nucleul Uniunii Europene.

Adenauer a contribuit în mod decisiv la racordarea Republicii Federale Germania în sistemul atlantic de securitate. În 1955 a obținut repatrierea germanilor deportati l;a munca fostata in Siberia. Și-a dat demisia din funcția de cancelar federal la data de 15 octombrie 1963, făcând loc lui Ludwig Erhard un politician creștin-democrat mai tânăr, în fotoliul de cancelar.

 

15 septembrie 1959 – Nikita Hrusciov devine primul lider sovietic care vizitează Statele Unite unde se întâlnește cu președintele american Eisenhower.

La 15 septembrie 1959 a avut loc vizita în SUA a liderului sovietic, Nikita Hrusciov. Acesta, împreuna cu omologul sau american, Eisenhower, decid încetarea “razboiului rece” – conflict ideologic, politic si diplomatic de dupa 1945, dintre SUA si URSS si dintre Europa de Vest si cea de Est; în realitate, dupa o perioada în care ambele parti au folosit expresii precum “dezghet”, “coexistenta pasnica”, consensul ca “razboiul rece” luase sfârsit a aparut în 1989-1990, prin democratizarea Europei de Est, reunificarea Germaniei, destramarea Pactului de la Varsovia si dezintegrarea URSS.

 

15 septembrie 1959 – Se încheie la Brasov, in Romania comunista, procesul celor cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg,Hans Bergel si Harald Siegmund, care sunt condamnați pentru “infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile.

 

15 septembrie 1959 – Corneliu Mănescu a fost ales vicepreşedinte al celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a ONU

 

15 septembrie 1963 – Patru tinere de culoare au fost ucise de membri ai gruparii Ku Klux Klan intr-un atentat cu bomba comis intr-un centru social din Birmingham, Alabama.

 

15 septembrie 1968 – Startul statiei cosmice ”Zond-5″ care pentru prima data a inconjurat Luna si s-a intors pe pamant.

 

15 septembrie 1971 – Prima acţiune Greenpeace, la bordul Phyllis Cormack, împotriva testelor nucleare desfasurate de Statelor Unite.

 

15 septembrie 1973 – A decedat regele Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei; (n. 1882).

 

15 septembrie 1973 – Carl XVI Gustaf devine rege a Suediei,după decesul bunicului său, regele Gustaf al VI-lea.

Carl XVI Gustaf (Carl Gustaf Folke Hubertus; n. 30 aprilie 1946) este rege al Suediei din 15 septembrie 1973. Carl Gustaf este cel mai mic copil însă singurul fiu al Prințului Gustaf Adolf, Duce de Västerbotten și a Prințesei Sibylla de Saxa-Coburg și Gotha. A devenit rege al Suediei la moartea bunicului său, regele Gustav VI Adolf.

 

15 septembrie 1976 – A intrat în vigoare Conventia Internatioanala privind înregistrarea obiectelor lansate în spatiul cosmic; documentul conventiei a fost adoptat de Adunarea Generala a ONU la 12.11.1974.

 

15 septembrie 1982 – Liderul OEP Yasser Arafat are o audiență privată cu Papa Ioan Paul al II-lea.

 

15 septembrie 1984 – S-a născut Printul Harry (Henry) de Wales, al doilea fiu al printului Charles si printesei Diana.

 

15 septembrie 2000 – În Sydney, Australia, se deschide a XXVII a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară.

 

15 septembrie 2005 – Seara de vis a fotbalului românesc: Steaua București învinge cu 3-0 pe Valerenga, în deplasare. Dinamo București învinge cu 5-1 pe Everton Liverpool, acasă. Rapid București face 1-1 cu Feyenoord, care în retur a fost un avantaj pentru echipa românească.

 

15 septembrie 2006 – Cercetatorii americani si mexicani au fost descifrat hieroglifele de pe piatra denumita “Stèle de Cascajal”, descoperita in Mexic (1999). Un studiu din revista Science, publicat pe 15 septembrie 2006, arata ca acestea ar fi printre cele mai vechi scrieri descoperite in Lumea Nouă, iar semnele sunt similare cu cele ale civilizației Olmec, una dintre marile civilizații precolumbiene, anterioara civilizatiilor azteca si maya,care s-a dezvoltat pe o mare parte a teritoriului Americii Centrale intre anii 1200 i. I.Chr si 500 i.I.Chr.

 

15 septembrie 2008 – Formația britanică de rock Queen cu Paul Rodgers solist scoate primul său album de studio, The Cosmos Rocks.

The Cosmos Rocks este albumul de debut al formației engleze Queen + Paul Rodgers, lansat pe 15 septembrie 2008 în Uniunea Europeană și pe 28 octombrie 2008 în America de Nord. Conține 14 piese noi scrise de Brian May, Paul Rodgers și Roger Taylor.

 

15 septembrie 2009 – A încetat din viaţă la Bucuresti, popularul actor de comedie Nicu Constantin, cunoscut pentru rolurile din “Alo, aterizează străbunica” (1981), “Secretul lui Bachus” (1983), “Grăbeşte-te încet” (1981), “Ora zero” (1979) (n. 31 iulie 1939 in localitatea Eforie).

Tatăl său, Tudor Constantin, provenea din localitatea albaneză Korcea (de unde se trag şi strămoşii lui Ion Caramitru, George Vraca şi Victor Eftimiu) şi a ajuns în România în anul 1910. Actorul Nicu Constantin îşi amintea că toate casele ce existau în fostul oraş Movilă (actualul Eforie Sud) purtau pecetea muncii tatălui său. Mama actorului, Ecaterina, era grecoaică din Ianina şi sosise în Constanţa în 1913-1914, pentru a studia la Şcoala Greacă din localitate – considerată pe atunci cea mai bună instituţie de învăţămînt din Balcani cu predare în limba greacă.

Nicu Constantin a fost angajat al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, pe scena caruia a sustinut intre anii 1960 şi 2000, peste 9.000 de reprezentaţii. În perioada 1979-1982, a fost şi actor al Teatrului de Operetă „Ion Dacian”. În 2001, Nicu Constantin a devenit cetăţean de onoare al oraşului Eforie Sud, fiind decorat cu Ordinul Cultural, clasa I, pentru activitatea sa artistică.

În palmaresul înregistrărilor lui Constantin se află peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate.

 

15 septembrie 2013 – La București a 15-a zi consecutivă de proteste; Peste 20.000 de protestatari au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. Proteste împotriva proiectului au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora.

 

15 septembrie 2019 – Echipa națională de baschet masculin a Spaniei a câștigat pentru a doua oară titlul mondial după ce a învins în finală Argentina cu 95-75.