Evenimentele Zilei de 17 septembrie în Istorie
17 septembrie este a 260-a zi a calendarului gregorian și a 261-a zi în anii bisecți. 105 zile până la sfârșitul anului.
Sărbătorile Zilei de 17 septembrie
(BOR) Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale: Pistis, Elpis și Agapis
Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale: Pistis, Elpis și Agapis. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 17 septembrie – foto: doxologia.ro
(BRU) Ss. Sofia și ficele ei Pistis, Agapi și Elpida, martire († secolul al II-lea)
(BRC) Sf. Robert Bellarmin, episcop, învățător al Bisericii
Sfântul Robert Bellarmin – foto: en.wikipedia.org
Sfântul Robert Bellarmin (* 4 octombrie 1542, Montepulciano, † 17 septembrie 1621, Roma), membru al ordinului iezuit, cardinal, doctor al Bisericii Canonizat în anul 1930, iar în 1931 trecut în rândul doctorilor Bisericii.
Astăzi în istorie pentru 17 septembrie
Evenimentele Zilei de 17 septembrie în Istorie:
– 17 septembrie 1939 – Invazia Poloniei
17 septembrie 456 – Generalul roman (magister militum) Remistus este executat. Era probabil de origine vizigota, si comandantul armatei sub împăratul Avitus. În 456, el a fost numit magister militum și devine primul „barbar” ridicat la acest rang militar. În același an, împăratul Avitus, respins de Senatul roman, a decis sa paraseasca Italia pentru Galia, unde a intenționa să stranga o oaste pentru a reveni, în timp ce trupele Remistus ramase în Italia s-au ciocnit cu armata Senatului, condusă de Ricimer, s-a baricadat în Ravenna, unde a fost asediata. Remistus a fost capturat și omorât la scurt timp după un incendiu care a ars o parte considerabilă a orașului imperial. Imparatul Avitus va fi la randul sau ucis, la o lună de la moartea lui Remistus.
17 septembrie 642 – Arabii musulmani ocupa Alexandria si incendiaza celebra sa biblioteca.
Biblioteca antică din Alexandria; desen de O. Von Corven – foto: ro.wikipedia.org
Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității. Situată în Alexandria, adevărată metropolă a civilizației greco-romane din Egiptul antic, conținea peste 900.000 de pergamente. Întemeiat în jurul lui 332 î.Hr. de Alexandru cel Mare, orașul Alexandria s-a dezvoltat în continuare și în vremea lui Ptolemeu I. Acesta din urmă a construit, în 288 î.Hr., un muzeu (palat al muzelor), care găzduia o universitate, o academie și o bibliotecă. La început mărimea bibliotecii se ridica la 400.000 de volume (papirusuri), ca pe timpul lui Cezar să ajungă la 700.000.
17 septembrie 879 – S-a născut Charles al III-lea, rege al Frantei din dinastia Carolingienilor; (d. 7 octombrie 929). A fost regele Franciei de Vest de la 898 până la 922 și regele Lotharingiei din anul 911
17 septembrie 1176 – A avut loc Bătalia de la Myriokephalon, în Frigia, între Imperiul Bizantin si turcii selgiucizi. Armata bizantina condusa de imparatul Manuel I Comnenul este nevoita sa se retraga din fata turcilor selgiucizi, condusi de sultanul Kılıç Arslan al II – lea. Infrangerea a marcat sfarsitul tentativelor bizantine de a recupera platoul anatolian, care a fost pierdut pentru totdeauna.
Populatia locala crestina s-a convertit progresiv la islam,pentru a nu plati impozitele impuse non-musulmanilor, astfel ca in scurt timp turcii au ajuns in Anatolia Centrala superiori din punct de vedere demografic romeilor (grecilor ortodocsi), fideli Patriarhiei de la Constantinopol. Turcii selgiucizi erau o populatie turcica migrata din Turkestan catre Orientul Apropiat si Asia Mica, in secolele XI-XIII.
17 septembrie 1462 – S-a desfășurat Bătălia de la Świecino, între trupele cavalerilor teutoni si cele ale Regatului Poloniei in timpul razboiului de treizeci de ani. Batalia s-a incheiat cu victoria polonezilor, Danzigul si Pomerania fiind eliberate.
17 septembrie 1577 – A fost ratificată prin Edictul de la Poitiers, Pacea de la Bergerac incheiata la 14 septembrie între regele Franței, Henric al III-lea si protestantii hughenoti.
17 septembrie – 7 octombrie 1620 – Bătălia de la Țuțora (1620) – Parte din Războaiele Moldoveano-Polone şi
Războaiele magnaţilor polonezi în Moldova (1593-1621)
Moartea hatmanului Żółkiewski în Bătălia de la Cecora, pictură de Walery Eljasz-Radzikowski – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Bătălia de la Țuțora a fost o bătălie dintre Uniunea statală polono-lituaniană (sprijinită de trupele Moldovei) și Imperiul Otoman, (sprijinit de Hanatul Crimeii), care a avut loc între 17 septembrie – 7 octombrie 1620 în Moldova, la Țuțora, pe malurile Prutului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
17 septembrie 1621 – A murit la Roma, Robert Bellarmin, unul din cei 33 de Doctori ai Bisericii Catolice. Sfântul Robert Bellarmin ( n. 4 octombrie 1542, Montepulciano), a fost membru al ordinului iezuit si cardinal catolic. A fost canonizat în anul 1930, iar din 1931 trecut în rândul doctorilor Bisericii.
17 septembrie 1630 – A fost fondat de coloniștii puritani emigrati din Anglia, orasul Boston, din actualul stat nord-american Massachussets.
17 septembrie 1665 – A murit regele Filip al IV-lea al Spaniei; (n. 8 aprilie 1605). A urcat pe tron în 1621 şi a domnit în Spania până la moartea sa şi în Portugalia până în 1640. Filip a fost un patron al artelor, inclusiv al artiştilor ca Diego Velázquez, şi a condus Spania în timpul perioadei dificile din timpul Războiului de Treizeci de Ani. În ajunul morţii sale, în 1665, Imperiul spaniol ajunsese la 12,2 milioane km2.
17 septembrie 1683 – Savantul olandez Antonie van Leeuwenhoek a scris o scrisoare catre Royal Society din Anglia, in care facea prima descriere a protozoarelor descoperite de el in apa de ploaie ,pe care le numeste „animalicules”. El le considera „cele mai jalnice ființe din câte mi-a fost dat să văd pentru că, atunci când se întâlnesc cu oricare din particulele sau micile filamente din apă (care se găsesc din abundență în apă, mai ales dacă e statută de mai multe zile), ele se prind în acestea; iar atunci își strâng corpul într-o formă ovală și se luptă, întinzându-se cu vigoare, ca să scape de coadă; apoi tot corpul se întoarce spre restul de coadă, iar coada redevine incolăcită, ca o sârma de cupru sau de fier care, după ce a fost învârtită în jurul unui băț rotund și apoi scoasă, își păstreaza toate spirele.”
17 septembrie 1775 – Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii: Invazia Canadei începe cu Asediul de la Siege of Fort St. Jean.
17 septembrie 1787 – A fost adoptată in Convenția Constituțională din Philadelphia forma finală a Constituției SUA.
Pagina I a Constitution of the United States of America – foto: ro.wikipedia.org
Imediat după adoptare, a fost supusă ratificării tuturor celor treisprezece foste colonii britanice, fiind votată și acceptată de adunările celor treisprezece state originare la date diferite, între 7 decembrie 1787 de către statul Delaware, primul, și 29 mai 1790 de către statul Rhode Island, al treisprezecela și ultimul dintre cele treisprezece state originare.
După intrarea sa efectivă în aplicare, la 4 martie 1787, exact așa cum a fost inițial preconizat de către un grup al Părinților Fondatori, respectiv validând Uniunea și Constituția însăși, la 21 iunie 1788, când “pragul critic” de nouă state semnatare a fost atins prin ratificarea sa de către statul New Hampshire, Constituția Statelor Unite a servit ca model multor națiuni. Astăzi, constituția Statelor Unite este cea mai veche constituție de tip federal din lume, fiind efectiv în vigoare de peste 228 de ani. În același timp, este cea mai veche constituție scrisă din lume care funcționează neîntrerupt de la adoptarea sa.
„Noi, Poporul Statelor Unite, in vederea realizării unei Uniuni mai strânse, așezării dreptății, asigurării Liniștii interne, înzestrării pentru apărarea obștească, promovării Prosperității generale si asigurării Binecuvântărilor Libertății pentru noi înșine si pentru Urmașii noștri, decretăm și promulgăm Constituția de față pentru Statele Unite ale Americii.”
17 septembrie 1789 – Astronomul britanic de origine germană William Herschel a descoperit un satelit al planetei Saturn, pe care mai târziu îl va numi Mimas.
Imagine de Mimas făcută de sonda Cassini, 2 august 2005. Mimas este o mică lume ingheţată – foto: ro.wikipedia.org
Mimas este unul dintre cei 62 de sateliți ai lui Saturn. A fost descoperit în 1789 de William Herschel și a fost numit în acel moment Saturn I, pentru că satelitul cel mai apropiat intre sateliții descoperiți atunci de Herschel de planeta Saturn (pe care o înconjoară în 22,5 ore). Numele ulterior, Mimas, provine din mitologia greacă, unde Mimas este unul dintre giganți, fiul lui Gaia.
17 septembrie 1812 – Începutul celei de-a treia domnii a lui Scarlat Callimachi în Moldova.
Scarlat Callimachi – foto: ro.wikipedia.org
Scarlat Callimachi (n. 1773 în Constantinopol; d. 12 decembrie 1821), a fost domnul Moldovei între 24 august 1806 – 26 octombrie 1806, 4 august 1807- 13 iunie 1810 si 17 septembrie 1812 – iunie 1819, și al Tarii Romanesti intre lunile februarie si iunie 1821. Protector al culturii, a acordat atenție Academiei Domnești din Iaşi şi celei teologice de la Socola.
În 1813, odată cu deschiderea Cursului de inginerie şi hotarnică în limba romană, de catre Gheorghe Asachi, se puneau bazele învațămîntului academic în limba romană. Din inițiativa lui Asachi a fost pusă în scena şi prima piesă de teatru în limba romană, „Mirtil şi Hloe”, prelucrată dupa poetul Florian. Lui Callimachi i se datorează elaborarea primului cod de legi din Moldova – Codicele Callimachi, publicat în 1817 în limba greacă.
In ianuarie 1821 a fost numit domn al Valahiei, dar izbucnirea mișcării lui Tudor Vladimirescu l-a împiedicat să-şi ocupe tronul. Îi scutește pe boieri de dări și le dă și un număr de oameni (poslușnici). A luat măsuri împotriva ciumei si este cel care a introdus cultura cartofilor în Moldova. A fost mazilit pentru că era considerat omul rușilor. Scarlat a fost dus la Constantinopol unde a scapat de execuție numai datorită nebuniei care l-a lovit. Moare otrăvit în 1821, pentru că era bănuit că este de partea revoluției grecești.
17 septembrie 1823 – A încetat din viaţă Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc; (n. 5 iunie 1779, la Avrig in Transilvania).
Gheorghe Lazăr
– portret de Mișu Popp – foto: ro.wikipedia.org
Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779, Avrig – d. 17 septembrie 1823, Avrig) a fost un pedagog, teolog, traducător și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească A fost iniţiatorul şi conducătorul primei şcoli cu predare în limba română, “Şcoala de la Sfântul Sava” – 1818 din Bucuresti.
17 septembrie 1826 – S-a născut Bernhard Riemann, matematician german (d. 1866)
Georg Friedrich Bernhard Riemann – foto – ro.wikipedia.org
Georg Friedrich Bernhard Riemann(17 septembrie 1826 – 20 iulie, 1866) matematician german cu importante contribuții în analiza matematică și geometria diferențială, unele dintre ele deschizând drumul ulterior spre teoria relativității generalizate.
17 septembrie 1854 – S-a născut inventatorul David Buick, fondatorul “Buick Motor Car Company”; (m. 5 martie 1929).
17 septembrie 1856 – S-a născut Moses Gaster, rabin evreu din România şi Anglia, care s-a distins ca filolog, istoric literar şi folclorist,în mod deosebit în domeniul limbii şi culturii române şi al studiilor iudaice, a fost membru de onoare al Academiei Române; (d.05.03.1939). Ca lingvist, a susținut romanitatea poporului român și latinitatea limbii române în lucrări ca Stratificarea elementului latin în limba română sau Die Nichtlateinischen Elemente im Rumänischen.
Se apreciază că cea mai importantă lucrare a sa în domeniul filologiei este Crestomația română, lucrare în două volume incluzând reproducerea a peste 200 de texte manuscrise din sec. XVI-XVIII. Ca istoric literar a fost preocupat de vechimea și periodizarea limbii române, de locul și importanța literaturii române și a îngrijit cea mai bună ediție din Povestea vorbei a lui Anton Pann.
17 septembrie 1857 – S-a născut Constantin Tiolkovski, savant si inventator rus, specialist in rachete si unul din fondatorii cosmonauticii moderne; (d. 19 septembrie 1935).
Konstantin Eduardovici Țiolkovski – foto: ro.wikipedia.org
Konstantin Eduardovici Țiolkovski (17 septembrie 1857 – 19 septembrie 1935) a fost un savant rus specialist în rachete și pionier al astronauticii. Pasionat de cucerirea spațiului, pe care o considera posibilă în anul 2017, Țiolkovsxi a fost cel care a descoperit principiile rachetei multiple, precum și înlocuirea combustibilului solid cu un amestec de oxigen și hidrogen lichid. În 1895 Konstantin Țiolkovski a introdus conceptul de Turn Țiolkovski, un „lift spatial” conceput să se înalțe de la suprafața Pământului, dincolo de orbita sa geostaționară (la 35.786 km).
17 septembrie 1863 – A încetat din viaţă Alfred de Vigny, poet, prozator, dramaturg francez; (n. 27 martie 1797).
Alfred de Vigny by Félix Nadar – foto: en.wikipedia.org
Alfred de Vigny (n. 27 martie 1797, Loches, Indre-et-Loire – d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet și dramaturg francez unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată și abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenței, viața, moartea.
El este, așa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale și mai ales o concepție de viață bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viața supune omul, aduce în versurile sale stoicismul și trăirea demnă a tuturor sentimentelor.
17 septembrie 1876 – S-a născut compozitorul roman Alexis Catargi; (m. 20 august 1923).
17 septembrie 1881 – S-a născut la Bacau George Bacovia, poet român format la școala simbolismului literar francez; (d.22.05.1957, Bucureşti).
George Bacovia – foto:
George Bacovia (n. 17 septembrie 1881 (S.V. 4 septembrie), Bacău – d. 22 mai 1957, București) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă
17 septembrie 1900 – S-a născut omul de afaceri John Willard Marriott, fondatorul lantului de hoteluri Marriott ; (d.13 august 1985).
17 septembrie 1901 – S-a născut navigatorul britanic sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice. In 1966, în 226 de zile, la bordul ambarcaţiunii “Gipsy Moth IV”, a realizat prima cursă solitară în jurul lumii, în urma acestui succes, fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii; (m. 26 august 1972).
17 septembrie 1916 – Asul aviatiei de vanatoare germane din primul razboi mondial, Manfred von Richtofen (supranumit “Baronul Roșu”), câștigă prima sa luptă aeriană lângă Cambrai, in Franta , in timpul primului razboi mondial. Manfred von Richthofen (Freiherr Manfred Albrecht von Richthofen) (n. 2 mai 1892, „Breslau” azi Wrocław – d. 21 aprilie 1918, la Vaux-sur-Somme, Franţa), a fost un pilot de elită german şi un tactician de exceptie al luptelor aeriene din primul război mondial.
El a doborât în timpul războiului cele mai multe avioane de vânătoare inamice, fiind supranumit de germani „Der Rote Baron” (Baronul roşu) – deoarece zbura frecvent cu un avion de culoare roşie, aceeaşi poreclă („Baronul roşu”) fiind folosită şi de englezi. Francezii l-au numit însă „Le Diable Rouge“ (Demonul roşu). A murit din cauza unei hemoragii interne cauzată de o împuşcătură de jos, de la sol. La 21 aprilie 1918 a fost îmormântat de britanici cu onoruri militare, lucru care reflecta respectul acestui as al aviatiei căzut, care în timpul carierei sale militare a avut 80 de victorii
17 septembrie 1919 – A fost înfiinţat la Cluj Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică (în prezent Academia de Muzică “Gheorghe Dima”).
17 septembrie 1922â – S-a născut Agostinho Neto,presedintele Miscarii populare de eliberare a Angolei si primul presedinte al Republicii Angola din 1975. A fost si un important poet de limba portugheza; (m.10.09.1979).
17 septembrie 1935 – S-a născut Ken Kesey, scriitor american, autor al romanului “Zbor deasupra unui cuib de cuci”; regizorul Milos Forman a ecranizat romanul, în 1975, câştigând cinci premii Oscar; (d.10.11.2001).
17 septembrie 1935 – România a fost admisă ca membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor, cu o majoritate de 50 de voturi (din totalul de 52), fapt fără precedent în istoria acestui for internaţional.
17 septembrie 1939: Al Doilea Război Mondial: Armata sovietică a invadat Polonia dinspre est, la șaisprezece zile după ce Germania Nazistă a atacat-o dinspre vest. Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operațiune militară sovietică care a fost declanșată fără nicio declarație oficială de război la 17 septembrie 1939, în timpul primelor etape al celui de-Al Doilea Război Mondial.
La șaisprezece zile de la invadarea Poloniei de către Germania Nazistă din partea de vest, Uniunea Sovietică a acționat la rândul ei din partea de est. Invazia a luat sfârșit la 6 octombrie 1939 cu împărțirea și anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania și Uniunea Sovietică.
Polonia, negocierile germano-sovietice – foto: ro.wikipedia.org/
La începutul anului 1939, Uniunea Sovietică a participat la negocieri cu Regatul Unit, Franța, Polonia și România pentru a forma o alianță împotriva Germaniei Naziste. Negocierile au eșuat când Uniunea Sovietică a insistat ca Polonia și România să ofere drepturi de trece a trupelor sovietice prin teritoriul lor ca parte dintr-un acord de securitate colectivă.
Eșecul acestor negocieri a determinat Uniunea Sovietică să încheie Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania Nazistă la 23 august; acesta a fost un pact de neagresiune care conținea un protocol secret de a împărți Europa de Nord și de Est în sferele de influență germană și sovietică. La o săptămână de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, forțele germane au invadat Polonia din nord, sud și vest.
Forțele poloneze s-au retras în sud est unde au pregătit o mare defensivă a Capului de pod român și au așteptat sprijin și ajutor din partea britanicilor și francezilor. Armata Roșie sovietică a invadat Kresy conform protocolului secret la 17 septembrie.
Guvernul sovietic a anunțat că intervenise pentru a-i apăra pe ucraineni și pe belaruși care locuiau în părțile estice ale Poloniei, deoarece statul polonez se prăbușise în fața atacului Germaniei Naziste și nu mai putea oferi siguranță cetățenilor săi. Înfruntând un al doilea front, guvernul polonez a realizat că apărarea Capului de pod român nu mai era posibilă și a ordonat evacuarea de urgență a tuturor trupelor în România neutră.
Ministrul sovietic de externe Viaceslav Molotov semnând Pactul de neagresiune sovieto-german. În spatele său se văd ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop (stânga) și primul ministru sovietic Iosif Vissarionovici Stalin – foto: ro.wikipedia.org
Armata Roșie și-a atins obiectivele, depășind numeric rezistențele poloneze și capturând aproximativ 230.000 de prizonieri de război polonezi. Guvernul sovietic a anexat teritoriul sub controlul acestuia iar în noiembrie 1939 a făcut din 13.5 milioane de foști cetățeni polonezi aflați sub conducerea acestuia cetățeni ai Uniunii Sovietice.
Uniunea Sovietică a început imediat o campanie de sovietizare a noilor zone dobândite. Aceasta a inclus alegeri organizate, rezultate pe care Uniunea Sovietică le-a folosit să-și legitimeze anexarea Poloniei estice. Sovieticii au înăbușit opozițiile prin execuții numeroase și mii de arestări. Uniunea Sovietică a deportat sute de mii de persoane din această regiune către Siberia și alte părți îndepărtate ale Uniunii Sovietice în patru valuri de deportări între 1939 – 1941.
Ofițeri naziști și sovietici strângând mâna după invazie – foto: ro.wikipedia.org
Forțele sovietice au ocupat Polonia până în vara anului 1941 când au fost expulzați prin invadarea armatei germane în cursul Operațiunii Barbarosa. Zona se afla sub ocupația naziștilor până când Armata Roșie a recucerit-o în vara anului 1944. Un acord la Conferința de la Ialta a permis Uniunii Sovietice să anexeze aproape toate porțiunile Celei de a Doua Republici Poloneze conform Pactului Molotov-Ribbentrop, despăgubind Republica Populară Poloneză cu jumătatea sudică a Prusiei Răsăritene și teritoriile estice ale Liniei Oder-Neisse. Uniunea Sovietică a împreunat teritoriile invadate în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă.
17 septembrie 1939 – Al Doilea Război Mondial – Submarinul german U-boot U 29 scufundă portavionul britanic HMS Courageous cu două lovituri de torpile; la bord erau peste 500 de oameni.
HMS Courageous – foto: naval-history.net
17 septembrie 1939 – Finlandezul Taisto Mäki devine primul om care a alergat 10.000 de metri în mai puțin de 30 de minute, mai exact: 29:52.6
Mäki breaks the 30-minute barrier over 10000 m in 1939 – foto: en.wikipedia.org
17 septembrie 1940 – Plănuita invadare a Angliei (nume de cod Operațiunea Sealion) de către trupele germane se va amâna pe termen nelimitat din cauza rezistentei inversunate a Royal Air Force britanice.
17 septembrie 1943 – A murit Dionisie Erhan, cleric ortodox român (n. 1868)
PS Dionisie Erhan – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
PS Dionisie Erhan, născut Dimitrie Erhan (n. 2 noiembrie 1868, Bardar, Ialoveni — d. 17 septembrie 1943, Chișinău) a fost un cleric ortodox român. La 25 octombrie 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut în rândul Sfinților pe Episcopul Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail cu zi de pomenire la 17 septembrie.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
17 septembrie 1944 – Masacrul de la Sărmașu – În 17 septembrie 1944, trupe de jandarmi maghiari sprijinite de localnici membrii ai gărzii civile maghiare au torturat și masacrat 126 evrei din localitatea Sărmașu. Cadavrele celor uciși (31 de bărbași adulți, 52 de femei adulte și 43 de copii până la vârsta de 15 ani) au fost deshumate din două gropi comune, în februarie 1945. Concluzia la care a ajuns Comisia medico-legală care a realizat autopsierea cadavrelor: moarte violentă prin împușcare, iar în cazul mai multor copii, moarte violenta prin asfixiere, aceștia fiind îngropați de vii.
Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Sărmașu și Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946. Prin sentința Tribunalului din Cluj s-a stabilit responsabilitatea pentru masacrul de la Sărmașu: doi ofițeri din trupele de jandarmi (cpt. Lancz Laszlo, lt. Vecsey) și cinci subofițeri (slt. Halasz, slt. Fekete, plt.maj. Szabo, plt. Horvath Istvan și plt. Polgar) au fost găsiți vinovați și au primit sentințe de condamnare la moarte.
Doi dintre localnici au fost condamnați la pedepse cu închisoarea pentru participare la masacru: Panczel Janos (soldat-jandarm din Sărmașu) și Soos Istvan (membru al gărzii civile maghiare din Sărmașu) au fost condamnați la 20 de ani, respectiv la 5 ani de închisoare.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
17 septembrie 1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut, zdrobind rezistenţa înverşunată şi bine organizată a armatelor germano-ungare. Bătălia de la Oarba de Mureş este considerată cea mai grea bătălie purtată pe teritoriul românesc în cel de-al doilea război mondial, aproximativ 11 000 mii de militari români, aflaţi sub comandament sovietic, pierzându-şi viaţa în intervalul 17.09-6.10.1944.
17 septembrie 1944 – Trupe aeropurtate americane, engleze si poloneze sunt parasutate in spatele liniilor de aparare germane din Olanda, in cadrul Operatiunii „Market”, parte a operatiunii cu nume de cod ” Market Garden”. A fost una dintre cele mai mari operatiuni militare de acest tip la care au participat peste o mie de avioane si planoare americane si engleze.
17 septembrie 1944 – Al Doilea Război Mondial – Trupele sovietice lanseaza a ofensiva asupra orasului împotriva armatei germane și a unităților estoniene.
17 septembrie 1944 – Al Doilea Război Mondial – Forțele germane sunt atacate de către aliați în bătălia de la San Marino.
17 septembrie 1948 – Extremisti israelieni din organizatia terorista Lehi il asasinează la Ierusalim pe diplomatul suedez, contele Folke Bernadotte, care fusese desemnat de Organizația Națiunilor Unite să medieze între națiunile arabe și Israel. Atentatorii l-au ucis pe contele Bernadotte şi pe ataşatul militar francez, colonelul André Serot. Ei au murit pe loc. Se pare că ataşatul francez a fost confundat cu trimisul american Ralph Bunche.
17 septembrie 1963 – Premiera primei coproducţii franco-române, filmul “Codin”, ecranizare a romanului lui Panait Istrati, in regia francezului Henri Colpi.
17 septembrie 1978 – Președintele Egiptului Anwar Al-Sadat și Primul-Ministru cel al Israelului Menachem Begin (în imagine împreună cu presedintele S.U.A. Jimmy Carter) au semnat Acordurile de la Camp David.
17 septembrie 1988 – Se deschide la Seul a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară.
17 septembrie 1991 – În timpul celei de-a 46-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU, fostele state sovietice Lituania, Letonia si Estonia sunt admise ca membri cu drepturi depline ai ONU.
17 septembrie 1991 – Linus Torvalds lansează prima versiune Linux (Versiunea 0.01).
17 septembrie 1991 – Parlamentul R.Moldova adoptă „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice”.
17 septembrie 1994 – A murit austriacul Karl Popper, unul dintre cel mai importanti filosofi britanici ai secolului XX ; (n.28.07.1902) (« Lecţia acestui secol »,”Cunoaştere obiectivă »).
17 septembrie 2000 – A decedat la Bucuresti marele actor român Dem Radulescu; (n.21 septembrie 1931, Ramnicu Valcea).
Dem Rădulescu – foto: cinemagia.ro
Dem Rădulescu (n. 21 septembrie 1931, Râmnicu Vâlcea – d. 17 septembrie 2000, București), actor de comedie român de teatru, film și televiziune, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. A fost unul din cei mai mari actori de comedie pe care i-a avut teatrul si cinematografia românească, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Dem Radulescu fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” si a fost declarat post-mortem cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea.
17 septembrie 2002 – Pentru prima dată de la încheierea celui de-al doilea război mondial, între Tokyo şi si regimul comunist de la Phenian, au avut loc discuţii diplomatice în cadrul unui summit istoric, la care au participat premierul Japoniei, Junichuio Koizumi şi liderul Coreei de Nord, Kim Jong II. Japonia a cerut oficial scuze Coreei de Nord, pentru ocuparea peninsulei în perioada 1910-1945.
17 septembrie 2002 – Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, au avut loc, în Tibet, negocieri între oficiali chinezi de nivel înalt şi un emisar al liderului spiritual al Tibetului, Dalai Lama.
17 septembrie 2006 – A încetat din viaţă Aristide Buhoiu, cunoscut realizator de televiziune, “Drumuri europene”, cu cea mai mare audienţă la TVR.; (n. 4 aprilie 1938).
17 septembrie 2013 – A decedat industriaşul japonez Eiji Toyoda ;(n. 1913. Născut într-o familie de industriaşi textili, Eiji Toyoda este fiul lui Heihachi Toyoda, fratele fondatorului companiei Toyoda Loom Works, Sakichi Toyoda. Marele sau merit a fost aducerea companiei Toyota Motor Corporation la recunoaşterea mondială. Toyoda a condus compania până în 1994.
