Evenimentele Zilei de 22 septembrie în Istorie

Evenimentele Zilei de 22 septembrie în Istorie

22 septembrie este a 265-a zi a calendarului gregorian și a 266-a zi în anii bisecți. 100 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Zodia Balanţă (22 septembrie – 22 octombrie)

Nativul Balanta este sarmant, sociabil, bun diplomat; accepta compromisurile si poate fi indecis. Nativul din Balanta are nevoie de ceilalti pentru a se desfasura. Caracterul lui iubitor si armonios este controlat de ratiune. Este inimos, diplomat înnascut si stapâneste arta de a se purta cu ceilalti.

Pentru nativul din zodia Balanta, mentinerea echilibrului, ideea de “a trai si a-i lasa si pe ceilalti sa traiasca” sunt necesitati vitale. Este adaptabil, are bun gust si talent artistic. Iubeste culorile, tablourile, muzica si dansul si iese în evidenta datorita infatisarii placute. Daca Soarele este prost aspectat, rafinamentul erotic al nativului Balanta poate duce la viciu. Ambitia, toanele, lingusirile, desfrâul si vanitatea ii pot dauna nativului din Balanta, iar dorinta de lux îl poate costa prea mult.
cititi mai mult pe: eastrolog.ro

 

Sărbătorile Zilei de 22 septembrie

(BOR) †) Sf. Ierarh Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf. Sfințit Mc. Foca, episcop de Sinope

Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi (cunoscut și ca Teodosie al Moldovei) a fost un mitropolit al Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, care a suferit mucenicia din mâinile tătarilor intrați pe teritoriul Moldovei într-o expediție de pradă. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 22 septembrie.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Foca, episcop, martir († secolul al II-lea)

(BRC) Sf. Toma din Villanova, episcop; Sf. Mauriciu, ofițer, martir

 

Ziua internaţională de informare cu privire la leucemia mieloidă cronică (LMC)

Lansată în 2008, Ziua internaţională de informare cu privire la leucemia mieloidă cronică (LMC) a devenit un eveniment global în 2011, fiind marcată în fiecare an pe 22 septembrie. Data aleasă pentru marcarea acestei zile nu este întâmplătoare, ea reprezintă modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, care cauzează leucemia mieloidă cronică, boală a sângelui şi a măduvei osoase ce apare atunci când se produce o transformare canceroasă a unei celule stem. În cazul LMC are loc o translocaţie reciprocă între celule, o parte detaşată din cromozomul 22 se mută la cromozomul 9, rezultând astfel aşa numitul cromozom “Philadelphia”, care a fost descoperit în 1960. Fuziunea acestor gene determină o creştere necontrolată a celulelor albe din sânge. Netratată, această boală duce la deces în 2-3 ani.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua mondială fără maşini

Ziua mondială fără maşini este marcată, anual, la data de 22 septembrie. Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic, din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ”În oraş, fără maşina personală!”.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, care în 2020 a ajuns la ediţia cu numărul 19. Tema din acest an este “Mobilitate cu emisii zero pentru toţi”, fiind urmărite obiectivele Pactului verde european: un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi accesibilitatea transportului cu emisii zero.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Bulgaria – Ziua independenței – în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandar Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independența Bulgariei și se proclamă țar al bulgarilor (se sărbatorește începând din anul 1998).

Mali: Ziua națională – Proclamarea independenței (1960)

 

Astăzi în istorie pentru 22 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 22 septembrie în Istorie

– 22 septembrie 1862 – Proclamația de Emancipare

 

22 septembrie 66 – Împăratul roman Nero creeaza Legiunea a I-a Italica. Legiunea I Italica (in latina Legio I Italica), a fost un corp de infanterie al armatei romane. Numele sau provine de la locul recrutarii primilor soldati, de pe teritoriul Italiei si era compusa dintr-un numar de soldati cuprins intre 4200 (in perioada republicana) si 5200 (in perioada imperiala). Simbolul Legiunii a I-a Italica era un porc mistret.

Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus (n. 15 decembrie 37 – d. 9 iunie 68), al cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene. Nero a fost ultimul imparat roman din dinastia iulio-claudiana . A urcat pe tron la 13 octombrie 54, la moartea tatălui său, Claudius. Este unul dintre împărații care au fost foarte aspru judecați în literatura antică. Se presupune că a dat foc Romei si se spunea ca ar fi violat-o pe mama lui. A fost deposedat de putere si s-a sinucis la 9 iunie 68.

 

22 septembrie 1072 – A murit istoricul si carturarul chinez Ouyang Xiu; (n. 1007).

Quang Xiu om de stat, istoric, eseist şi poet chinez din timpul dinastiei Song.

 

22 septembrie 1326 – Cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou; Carol Robert îi daruieşte lui Stanislau moşia Zurduc (jud. Maramureş), pentru serviciile sale aduse regatului.

 

22 septembrie 1499 – A luat sfârșit Războiul Suab (sau “Războiul elvețian”), un conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg sprijinită de “Liga Suabă” prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care se dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne.

Războiul Suab (sau “Războiul elvețian“), conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg sprijinită de “Liga Suabă” care a durat din luna ianuarie și până în luna septembrie 1499. Cu toate că Habsburgii cu aliații lor au câștigat războiul, n-au reușit prin pacea de la Basel să obțină teritorii noi.

 

22 septembrie 1515 – S-a născut Anne de Cleves, soţia lui Henric al VIII-lea al Angliei; (d.16 iulie 1557).

Anne de Cleves în stătulețul Cleves din nordul Germaniei pe domeniile fratelui sau, Wilhelm III Herzog von Jülich-Cleves-Berg, care a considerat că o căsătorie a surorii sale cu regele Henric al VIII-lea al Angliei i-ar întări statutul.. După aranjarea căsătoriei, Anne de Cleves a plecat în Anglia, unde Henric a constatat că este urâtă “ca o iapă flamandă” și că nu se pot înțelege, pentru că el nu vorbea germana iar ea nu vorbea engleza.

Prima lui reacție a fost să nu se căsătorească, dar i-a fost imposibil să încalce tratatul de căsătorie semnat anterior. În ciuda protestelor lui Henric, căsătoria a avut loc pe 6 ianuarie 1540, astfel Anne de Cleves devenind a patra sa soție, urmându-i lui Jane Seymour. Văzând că nu este dorită, a fost de acord cu propunerea de divorț, care s-a pronunțat în iulie 1540. În felul acesta, Henric a fost liber să se căsătorească cu a cincea sa soție, Catherine Howard.

 

22 septembrie 1520 – A murit sultanul otoman Selim I; (n.10 octombrie 1465). a fost al 9-lea sultan al Imperiului Otoman si primul care a purtat titlul de calif ( incepand cu anul 1517). L-a succedat pe tatal sau Baiazid al II-lea.

Selim I (poreclit Cel Necruțător; 10 octombrie, 1465 – 22 septembrie, 1520), sultanul Imperiului Otoman între anii 1512 – 1520. S-a căsătorit cu Ayșe Hafsa Sultan, din Crimeea, fiica hanului Mengli Ghirai cu care a avut patru copii: Soliman I(viitorul sultan Soliman Magnificul) și trei fiice, Sultana Hatice, Sultana Beyhan și Sultana Șah. Selim I a fost sultan al Imperiului Otoman intre anii 1512-1520.

Domnia lui Selim a reprezentat o schimbare bruscă în politica expansionista a imperiului , care era inaintea domniei sale in mare parte orientata împotriva Occidentului si a tarilor crestine. Sub conducerea sa imperiul se extinde enorm, in anii 1516-1517, supunand regatul mamelucilor din Egipt si intinse teritorii arabe.

Dupa cucerirea Egiptului, Selim a luat titlul de calif al Islamului , fiind primul sultan turc care si-a atribuit acest titlu. El si-a acordat, de asemenea titlul de “Khadim ul Haramain ish Sharifain” (slujitor al Sfintelor Orașe din Mecca si Medina) , în 1517. În ajunul morții sale, în 1520, Imperiul Otoman isi triplase teritoriul.

 

22 septembrie 1554 – A murit conchistadorul spaniol Francisco Vásquez de Coronado y Luján (n. 1510), care între anii 1540 şi 1542 a explorat teritorii di statul New Mexico de azi şi alte teritorii care acum fac parte din sud-estul Statelor Unite.

Francisco Vázquez de Coronado y Luján (1510 – 22 September 1554) was a Spanish conquistador and explorer, who led a large expedition from Mexico to present-day Kansas through parts of the southwestern United States between 1540 and 1542. Bazandu-se pe povestile calugarului spaniol Marcos de Niza despre un oraş de aur, numit Cibola, aventurierul Francisco Vásquez de Coronado a plecat in 1540 împreună cu o trupă de 340 de spanioli şi 300 indieni aliaţi şi sclavi într-o expediţie în cautarea orasului de aur Cibola, pe teritoriul New Mexico din Statele Unite de astăzi. Decepţia lui a fost mare atunci când a văzut că oraşul de aur descris de Marcos, era doar un sat al tribului zuni.

 

22 septembrie 1601 – S-a născut Ana de Austria, soţia lui Ludovic al XIII-lea al Franţei; (d. 20 ianuarie 1666).

Ana de Austria (Ana María Maurícia) (n. 22 septembrie 1601, Valladolid, Spania — d. 20 ianuarie 1666, Paris, Franța) a fost infantă a Spaniei, regină a Franței și a Navarei, soția regelui Ludovic al XIII-lea și regentă (1643-1651) pentru fiul său, Ludovic al XIV-lea. În timpul regenței ei, Cardinalul Mazarin a fost prim-ministru. A fost una dintre personajele principale în romanul lui Alexandre Dumas, Cei trei muschetari – foto (. A fost infantă a Spaniei, regină a Frantei si Navarrei , soția regelui Ludovic al XIII-lea și regentă (1643-1651) pentru fiul său, Ludovic al XIV-lea . În timpul regenței sale, a fost prim-ministru cardinalul Mazarin. A fost una dintre personajele principale în romanul lui Alexandre Dumas, „Cei trei muschetari”.

 

22 septembrie 1750 – S-a născut botanistul german Christian Konrad Sprengel. A demonstrat rolul insectelor in polenizare; (d.067.05.1816).

 

22 septembrie 1768 – A murit, la Roma, episcopul Ioan Inochentie Micu Klein (Clain), luptător pentru cauza românilor ardeleni.

Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma), episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. Osemintele i-au fost aduse în România, ca urmare a dorinţei lui testamentare, şi înhumate la Blaj, la 16 octombrie 1997 ;(n. 24 iunie 1692).

 

22 septembrie 1774 – A murit Papa Clement al XIV-lea(Gian Vincenzo Antonio Ganganelli).

Papa Clement al XIV-lea (Gian Vincenzo Antonio Ganganelli), papă al Romei care s-a născut la 31 octombrie 1705 și a decedat la 22 septembrie 1774. Si-a inceput pontificatul la data de 19 martie 1769. A ramas in istorie prin ordinul dat pentru desfiintarea Ordinului iezuit care a fost suprimat in 21 iulie 1773 si pentru extinderea Muzeului Vaticanului.

 

22 septembrie 1784 – Rusia fondeaza colonia de la Kodiak, in Alaska.

Acest teritoriu apartinut din vechime triburilor de indieni americani Alutiiq, in limba carora kadiak înseamnă „insulă”. În 1763, exploratorul rus Stephan Glotov descoperit insula, numind-o Kad’yak (Кадьяк), fiind urmat de căpitanul britanic James Cook cincisprezece ani mai târziu, care a scris primul „Kodiak”, în jurnalele sale în 1778. Insula a devenit un centru pentru colectarea blanurilor, in special a celorde vidre de mare care erau foarte apreciate.

Misionarii ortodocși s-au stabilit pe insula de la sfârșitul secolului al 18-lea, continuând colonizarea europeana a insulei, care ulterior a devenit capitala Alaskai ruse. Când Rusia a vândut Alaska în Statele Unite în 1867, Kodiak a devenit un centru de pescuit comercial, important si pentru fabricile sale de conserve.

 

22 septembrie 1791 – S-a nascut Michael Faraday, fizician si chimist englez, unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului. A descoperit, in anul 1831, fenomenul de inductie electromagnetica si a formulat legile electrolizei

Michael Faraday (22 septembrie 1791-25 august 1867) fizician și chimist englez. A fost asistent lui Sir Humphry Davy. El a fost cel care a introdus notiunea de echivalent electrochimic, cunoscut si ca numarul lui Faraday. De asemenea, el este cel care a introdus in fizica notiunea de “cimp”. S-a nascut in casa unui fierar care nu a avut bani sa il trimita la scoala. De la 13 ani, Faraday a inceput sa lucreze la o legatorie de carti.

Aici si-a descoperit pasiunea de a citi, atentia sa indereptindu-se spre cartile de popularizare a stiintei. In 1812, a reusit sa isi gaseasca un loc de munca la Institutul Regal ca ajutor de laborant. In 1824 a fost ales membru al Societatii Regale. Lucrarea sa de referinta este “Cercetari experimentale in domeniul curentului electric”.

Cercetarile sale au contribuit enorm la dezvoltarea fizicii si chimiei. Faraday si-a gasit timp sa scrie si carti pentru popularizarea stiintei, una dintre ele – “Istoria chimica a luminarii” – fiind extrem de apreciata. A decedat la 25 august 1867.

 

22 septembrie 1831 – S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog roman, cel care a pus bazele geologiei româneşti, ca disciplină ştiinţifică; a publicat, în 1862, prima lucrare geologică originală “Calcariul de la Rapidea” ; membru al Academiei Române (d.21.05.1892).

Grigore Cobălcescu (n. 22 septembrie 1831, Iași — d. 21 mai 1892, Iași), geolog și paleontolog român, membru titular al Academiei Române din 1886.

 

22 septembrie 1835 – S-a născut prinţul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Ferdinand al României (d. 8 iunie 1905).

Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen (n. 22 septembrie 1835, Krauchenwies – d. 8 iunie 1905, Berlin) primul fiu al prințului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Fratele său mai mic a devenit Regele Carol I al României. Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen, a fost primul fiu al prinţului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen.

Fratele său mai mic a devenit Regele Carol I al României. După revoluţia spaniolă din 1868 care a detronat-o pe regina Isabella II, i s-a oferit coroana acestei tari, ofertă sprijinită de prim-ministrul prusac Otto von Bismarck, dar respinsă de împăratul francez Napoleon al III- lea. Leopold a declinat oferta la presiunile franceze, dar după o serie de solicitări suplimentare ale Franţei, s-a declanşat Războiul Franco-Prusac din 1870-1871, care va duce în final la căderea împăratului Napoleon şi proclamarea celei de-a treia republici in Franta.

 

22 septembrie 1859 – A luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Juridice din Bucureşti.

 

22 septembrie 1862 – Președintele Statelor Unite Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare prin care decreta eliberarea tuturor sclavilor negri din teritoriul confederat.

Proclamația de emancipare constă din două decrete ale Președintelui Statelor Unite, Abraham Lincoln, emise în timpul războiului civil american. Primul, emis la 22 septembrie 1862, a declarat liberi toți sclavii din toate statele Confederației care nu aveau să treacă sub controlul Uniunii până la 1 ianuarie 1863. Al doilea decret, emis la 1 ianuarie 1863, a numit statele în care este valabil.

Proclamația de emancipare a fost atacată la acea vreme pentru că elibera doar sclavii asupra căror Uniunea nu avea putere. În practică, proclamația a însemnat un angajament al Uniunii de a desființa sclavia, decizie controversată în Nord. Lincoln a emis decretul din poziția sa de „Comandant Suprem al Forțelor Armate” conform articolului II, secțiunea 2 din Constituția Statelor Unite.

Proclamația de emancipare nu a eliberat niciun sclav din statele de graniță (Kentucky, Missouri, Maryland, Delaware, și Virginia de Vest), sau din statele sau porțiunile de state din Sud care se aflau sub controlul Uniunii. I-a afectat direct, la început, doar pe acei sclavi care fugiseră din Sud și trecuseră în Uniune. Aflând vestea Proclamației, și alți sclavi au fugit dincolo de liniile unioniste pe măsură ce armata Nordului avansa spre sud.

În vreme ce armatele Uniunii au ocupat Confederația, mii de sclavi erau eliberați în fiecare zi până când aproape toți (aproximativ 4 milioane, conform recensământului din 1860) au devenit liberi până în iulie 1865. După război, aboliționiștii erau îngrijorați de faptul că Proclamația ar fi fost doar o măsură luată pe timpul războiului, și că nu avea puterea de a pune capăt sclaviei. Câteva foste state sclavagiste au adoptat legi de interzicere a sclaviei; totuși, sclavia a continuat să existe până când a fost desființată prin ratificarea Amendamentului al 13-lea la 18 decembrie 1865.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

22 septembrie 1869 – La München, a avut loc premiera operei “Das Rheingold” (Aurul Rinului), prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”.

Aurul Rinului (în germană “Das Rheingold“), este o operă de Richard Wagner. Împreună cu cele trei drame muzicale Walkiria (Die Walküre), Siegfried și Amurgul zeilor (Götterdämmerung) ea formează monumentala tetralogie „Inelul Nibelungilor” (Der Ring des Nibelungen). Deși a fost concepută drept prolog la cele 3 drame muzicale de mai sus, opera Das Rheingold a fost compusă ultima.

Aurul Rinului este cea mai scurtă dintre cele patru opere (ca. 2 1/2 ore), fiind fără pauză. Premiera a avut loc la 22 septembrie 1869 la Teatrul Național din München sub conducerea lui Franz Wüllner, cu August Kindermann în rolul lui Wotan, Heinrich Vogl în rolul lui Loge și Karl Fischer în rolul lui Alberich. Wagner voia ca această operă să aibă premiera doar ca parte a întregului ciclu, dar a fost obligat să permită spectacolul la insistențele patronului său, regele Ludovic al II-lea al Bavariei. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

22 septembrie 1873 – S-a născut matematicianul Dimitrie D. Pompeiu, creatorul şcolii matematice române de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi de mecanică; (m. 7 octombrie 1954).

Dimitrie D. Pompeiu (n. 22 septembrie 1873, Broscăuți, județul Botoșani – d. 8 octombrie 1954, București), matematician român, profesor la universitățile din Iași, București și Cluj, membru titular al Academiei Române. De numele lui Pompeiu se leagă si organizarea la Cluj, după primul război mondial, a învăţământului matematic românesc.

El organizează seminarul matematic din Cluj, după exemplul celebrului seminar de la College de France. De asemenea, în 1929, împreună cu Petru Sergescu, înfiinţează revista Mathematica, de largă circulaţie internaţională. Opera matematică a lui Pompeiu este conţinută în cele aproximativ 150 de lucrări publicate. A fost membru titular al Academiei de Ştiinţe din România, începând cu 5 iunie 1943.

 

22 septembrie 1882 – S-a născut Wilhelm Keitel, feldmareşal german din Al Doilea Război Mondial (d. 1946).

Wilhelm Bodewin Johann Gustav Keitel (n. 22 septembrie 1882 – d. 16 octombrie 1946), ofițer german care a deținut gradul de feldmareșal al celui de-al Treilea Reich german. În calitate de comandant al comandamentului suprem al armatei (Oberkommando der Wehrmacht (OKW)), Keitel a fost unul dintre liderii militari importanți ai Germaniei naziste.

 

22 septembrie 1903 – În SUA, a primit brevetul de invenţie pentru cornetul de îngheţată Italo Marchioni, un producător de îngheţată de origine italiana.

 

22 septembrie 1904 – S+a desfăşurat cursa automobilistică, organizată de ACR, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele din ţara noastră şi din această parte a Europei.

Cursa a fost câştigată de printul George Valentin Bibescu, care a inregistrat cu automobilul sau Mercedes de 40 CP, cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o competitie pe soselele publice.

 

22 septembrie 1908 – Printul Ferdinand de Saxa Coburg, sprijinit de guvernul lui Alexandar Malinov, declară printr- un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor; (5 octombrie s.n.). Acest act s-a efectuat fără consimţământul Marilor Puteri şi împotriva voinţei Turciei. Independența de jure a Bulgariei fata de Imperiul Otoman a fost proclamata la 22 septembrie stil vechi (5 octombrie stil nou) 1908, in vechea capitala a Tarnovo de catre Prințul Ferdinand al Bulgariei, care a luat apoi titlul de „țar”.

Declarația de independență a Bulgariei a fost urmată de anexarea Bosniei de catre Austro-Ungaria,in ziua următoare și de unirea Greciei cu Creta, (nerecunoscuta pana in 1913). Independența Bulgariei a fost recunoscută pe plan internațional in primăvara anului 1909 si este sărbătorită în fiecare an la 22 septembrie ca Ziua Independenței. La data de 22 septembrie 2008, Bulgaria a celebrat Centenarul aniversar al independenței sale.

Ferdinand (26 februarie 1861 – 10 septembrie 1948), născut Ferdinand Maximilian Karl Leopold Maria de Saxa-Coburg și Gotha-Koháry, a conducător al Bulgariei din 1887 până în 1918, inițial ca knyaz (prinț regent, 1887–1908) mai târziu ca țar (1908–1918). De asemenea, a fost autor, botanist, entomolog și filatelist.

 

22 septembrie 1914 – Împaratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea tarii noastre în razboi de partea Puterilor Centrale. Regele Carol I îi raspunde ca nu poate da curs cerererii, din cauza impotrivirii opiniei publice românesti.

 

22 septembrie 1914 – A murit Henri Alain-Fournier, scriitor francez (n. 1886)

Alain-Fournier, este pseudonimul lui Henri Alban Fournier (1886-1914), scriitor francez, mort la 27 de ani, autor al unui singur roman, “Le Grand Meaulnes“, roman poetic de factură simbolistă.

 

22 septembrie 1919 – A decedat Alexandru A. Şuţu, medic psihiatru, membru corespondent al Academiei Române, membru al Societăţii de Antropologie din Paris şi al Societăţii Franceze de Psihiatrie

Alexandru Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) (n. 30 noiembrie 1837, București, d. 22 septembrie 1919), pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România. A fost fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu – Dragomanaki (nepot de frate al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu din Muntenia) și al Mariei Hrisomali.(n.30.03.1837).

A fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865), fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați “Caritatea”, din București (unde a fost internat în mai multe rânduri poetul Mihail Eminescu și unde a și decedat), profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală.

 

22 septembrie 1929 – S-a născut Dinu Cocea, regizor şi scenarist, stabilit la Paris în 1985 (n.Periş, judeţul Ilfov).

Dinu Cocea (n. 22 septembrie 1929, comuna Periș, județul Ilfov – d. 26 decembrie 2013, Paris[1]) a fost un regizor și scenarist român.

 

22 septembrie 1931 – La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul “Meritul cultural pentru artă plastică“.

 

22 septembrie 1934 – A încetat din viaţă inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Bâla; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; (n. 24 aprilie 1868). A fost un important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (mai 1928 – mai 1931).

 

22 septembrie 1938 – S-a născut Augustin Buzura, scriitor, membru al Academiei Române; fost preşedinte al Institutului Cultural Român (n.Berinţa, Maramureş).

Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș), psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 este membru titular al Academiei Romane. Din 1992 este membru al Academiei Romane.

 

22 septembrie 1939 – A avut loc o paradă militară comună a victoriei a Wehrmacht-ului şi a Armatei Roşii în Brest-Litovsk , la sfârşitul invadarii si impartirii Poloniei, in baza intelegerii dintre Hitler si Stalin ( Pactul Ribbentrop – Molotov), intre Germania nazista si U.R.S.S.

Inalti ofiteri germani şi sovietici prezenţi la parada: Generalul german Heinz Guderian şi comandantul brigazii 29 sovietice de tancuri, colonelul Semion Krivoshein.

 

22 septembrie 1944 – Al Doilea Război Mondial – Armata Roşie a intrat în Tallin, capitale Estoniei.

 

22 septembrie 1955 – S-a tipărit primul volum al romanului “Moromeţii” scris de Marin Preda. Tirajul primei ediţii a fost de 20.100 exemplare.

 

22 septembrie 1957 – S-a născut muzicianul, compozitorul si actorul de film australian Nicholas Edward “Nick” Cave.

 

22 septembrie 1958 – S-a născut Andrea Bocelli, tenor italian de pop opera și cântăreț de operă. Până astăzi el are șapte albume de operă înregistrate (La bohème, Il trovatore, Werther, Pagliacci, Cavalleria rusticana, Carmen și Tosca). A vândut deja peste 65 de milioane de albume peste tot în lume. Născut cu un glaucom grav, Andrea Bocelli a orbit total la vârsta de 12 anidupă un accident de fotbal.

Andrea Bocelli, (n. 22 septembrie 1958), tenor italian de pop opera și cântăreț de operă. A fost pasionat de muzica inca din copilarie, cand a invatat sa cante la pian, flaut si saxofon. Faptul ca a orbit nu l-a impiedicat sa studieze Dreptul la Universitatea din Pisa. Dupa ce a profesat un an ca avocat, a decis sa inceapa sa cante. Bocelli si-a inceput cariera de muzician cantand la pian in barurile italiene.

Norocul i-a suras in 1992, cand a inregistrat un demo cu piesa “Miserere”. Celebrul tenor Luciano Pavarotti a ascultat piesa si a insistat pe langa Bocelli sa o inregistreze impreuna. Duo-ul a avut imediat succes pe plan international, iar Bocelli a primit tot mai multe oferte. A urmat single-ul “Time To Say Goodbye” (1996), in duet cu Sarah Brightman, iar un an mai tarziu artistul italian si-a lansat albumul “Romanza.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.facebook.com; www.youtube.com

 

22 septembrie 1958 – A avut loc premiera bucureşteană a operei “Oedip” de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.

 

22 septembrie 1958 – S-a născut Joan Jett, cântăreață-compozitoare rock, chitaristă americană

 

22 septembrie 1965 – Războiul indo-pakistanez (cunoscut sub numele de al doilea războidin Kashmir), se încheie după ce ONU solicită încetarea focului.

 

22 septembrie 1968 – Se finalizează transferul celor două temple de la Abu Simbel pentru salvarea acestora de apele lacului Nasser. Între 1964 și 1968, tot site-ul a fost atent tăiat în blocuri mari, demontate, ridicate și reasamblate într-un nou loc, cu 65 de metri mai mare și la 200 de metri mai sus de râu, într-una dintre cele mai mari provocările de inginerie arheologică din istorie. Un model la scară indică locația originală și actuală a templului

Salvarea templelor a început în anul 1964 de către o echipă multinațională de arheologi, ingineri și operatori calificați sub stindardul UNESCO, și a costat aproximativ 40 de milioane de dolari. Între 1964 și 1968, tot site-ul a fost atent tăiat în blocuri mari, demontate, ridicate și reasamblate într-un nou loc, cu 65 de metri mai mare și la 200 de metri mai sus de râu, într-una dintre cele mai mari provocările de inginerie arheologică din istorie.

 

22 septembrie 1968 – S-a născut Mihai Razvan Ungureanu, om politic, istoric si diplomat roman;(n.Iasi).

Mihai Răzvan Ungureanu (n. 22 septembrie 1968, Iași), istoric, diplomat și politician român.

 

22 septembrie 1975 – A încetat din viaţă matematicianul Enrico Bompiani, unul dintre fondatorii Uniunii Internaţionale de Matematică, membru de onoare străin al Academiei Române (n. 12 februarie 1889).

Enrico Bompiani (n. 12 februarie 1889 la Roma – d. 22 septembrie 1975 la Roma) a fost un matematician italian. A fost membru de onoare al Academiei Române și a altor foruri științifice din Liège, Viena, Bruxelles și unul dintre fondatorii Uniunii Internaționale de Matematică.

 

22 septembrie 1975 – La San Francisco, a avut loc a doua încercare de asasinare a preşedintelui american Gerald Ford.

Gerald Rudolph Ford, Jr., cunoscut mai ales ca Gerald Ford, (n. 14 iulie 1913 — d. 26 decembrie 2006), cel de-al patruzecilea vicepreședinte (1973 – 1974) și cel de-al treizeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1974 – 1977).

 

22 septembrie 1976 – Sonda americana Viking confirma existenta unei calote de gheata de pe Marte.

 

22 septembrie 1980 – A început Razboiul din Golf, intre Irak si Iran.

 

22-24 septembrie 1980 – Vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în RSF Iugoslavia.

 

22 septembrie 1981 – Prima cursă a trenului francez de mare viteză Train à Grande Vitesse (TGV).

 

22 septembrie 1989 – A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă ; (n.11.05.1888).

Irving Berlin (născut Israel Isidore Beilin, 11 mai 1888 – 22 septembrie 1989) – compozitor american de origine belaruso-evreiească.

 

22 septembrie 1994 – A încetat din viaţă scriitorul şi teologul roman Alexandru Bardieru, născut în Nordul Bucovinei. A scris literatură pentru copii. (“Mreană, mreană năzdrăvană”, “Norocel degeţel”, “Poveşti nemuritoare”);(n.12 martie 1913).

Alexandru Bardieru (n. 13 mart. 1913, Nesfoaia, fost jud. Hotin; d. 22 sept. 1994, Botoșani), prozator, folctorist si publicist român.

 

22 septembrie 1996 – A încetat din viaţă Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 10 decembrie 1914).

 

22 septembrie 2001 – A încetat din viaţă violonistul ucrainian Isaac Stern; (n. 21 iul 1920).

 

22 septembrie 2007 – A încetat din viaţă celebrul mim francez Marcel Marceau; (n. 22 martie 1923).

Cultură și Media