Evenimentele Zilei de 23 august în Istorie

23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 23 august

(BOR) Sf. Mucenic Lup; Sf. Sfinţit Mc. Irineu, episcopul de Lugdunum

(BRU) Sf. Lup, martir; Sf. Irineu, episcop, martir († secolul al III-lea)

(BRC) Sf. Roza de Lima, fecioară

 

Ziua internaţională de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia (ONU)

La 23 august, începând din 1998, în fiecare an, se marchează Ziua internaţională de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluţia 29/C/40, potrivit www.unesco.org.

Ziua internaţională de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia a fost instituită de UNESCO, în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale, de la Paris, din noiembrie 1997. S-a ales data de 23 august, pentru că în noaptea de 22 spre 23 august 1791, în Santo Domingo, care la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi. În plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare

Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare este marcată anual la 23 august, pentru a păstra vie amintirea milioanelor de persoane care au fost victime ale regimurilor totalitare.

Data de 23 august are o valoare simbolică şi a fost aleasă pentru a aminti de Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939, document care a avut drept consecinţe izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial precum şi deportarea, torturarea şi asasinarea a zeci de milioane de persoane aflate sub regimuri totalitare. Deşi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a marcat înfrângerea regimului nazist, pentru mai multe popoare europene suferinţele au continuat, sub alte regimuri totalitare, potrivit ec.europa.eu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

România – sărbătoare națională între anii 1948–1989

 

Ungaria – Ziua comemorării evenimentelor din anul 1956.

Bulgaria – Ziua armatei populare bulgare (marchează începerea luptelor decisive în războiul ruso-turc din 1877–1878)

 

Lituania – Ziua panglicii negre – zi de doliu naţional ce marchează începutul ocupaţiei sovietice (la 23.09.1939, prin protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, Lituania revenea sferei de influenta germana, iar prin noul acord sovieto-german din 28.09.1939 era cedata de Hitler URSS)

 

Armenia – sărbătoare națională

Republica Armenia, sau Armenia, este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru al Consiliului Europei și al Comunității Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere din occident spre orient.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Astazi in istorie pentru 23 august

 

Evenimentele Zilei de 23 august în Istorie:

– 23 august 1939 – Pactul Ribbentrop-Molotov;

– 23 august 1942 – A început Bătălia de la Stalingrad (23 august 1942 – 2 februarie 1943);

– 23 august 1944 – România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților

 

Zodia Fecioara (23 august – 22 septembrie)

Zodia Fecioarei, a şasea zodie pe cercul zodiacului european (care cuprinde 12 zodii), începe pe 23 august şi se încheie pe 22 septembrie. Constelaţia Fecioarei are ca simbol o fată tânără, cu aripi de înger, ţinând în mână un spic de grâu, o aluzie făcută la steaua cea mai strălucitoare, pe care o găsim în Constelaţie, denumită Spica poziţionată în al 22-lea grad al semnului.

Fecioara aparţine elementului pământ şi este un semn practic înclinat spre muncă şi chibzuinţă. Este guvernată de planeta inteligenţei, Mercur. Fiind un semn feminin, toţi nativii preferă mai degrabă să facă un aranjament amabil decât să se lase în voia constelaţiilor.

Nativii acestei zodii sunt persoane calculate, care îşi controlează foarte bine emoţiile. Analizează situaţiile în care se află şi optează, de regulă, pentru cele mai practice şi mai realiste rezolvări. Îi ajută şi gândirea precisă şi clară. Nu sunt adepţii acţiunilor imprevizibile şi spontane.

Rezervaţi, iubitori de artă şi literatură, cei născuţi în această zodie trebuie să lupte pentru a obţine foloasele materiale ale vieţii. Foarte ordonaţi şi eficienţi, sunt foarte atenţi la detalii, uneori riscând să se piardă îi chestiuni inutile. Au calitatea de a fi buni pedagogi, potrivit www.eastrolog.ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

23 august 410 – Vizigoţii au cucerit Roma.

Vizigoții au apărut pentru prima dată în istorie ca un popor distinct, în anul 235 d.Hr., atunci când au invadat și au devastat Dacia. În urma invaziei hunilor, vizigoții, care se găseau pe teritoriul de astăzi al Romaniei, au trecut Dunarea în Imperiul Roman de Rasarit. După ce au devastat timp de mai multe decenii provinciile balcanice, au ajuns sub conducerea lui Alaric în nordul Italiei, unde au jefuit, în anul 410 Roma. Atacurile vizigote vor contribui la căderea Imperiului Roman de Apus in anul 476, iar după destrămarea acestui imperiu, au jucat un rol important în Europa de Vest, pentru alte două secole și jumătate.

 

23 august 1244 – Armatele musulmane au ocupat Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creştini.

 

23 august 1328 – Regele Filip al VI-lea al Franţei a fost încoronat.

Filip al VI-lea al Franței (n. 1293 – d. 22 august 1350), cunoscut și ca Norocosul (franceză Le Fortune) sau de Valois, a fost un rege al Franței din 1328 până la moartea sa în 1350. El a fost, de asemenea, Contele de Anjou, Maine și Valois 1325 – 1328. A fost un membru al dinastiei Capețienilor, el fiind fiul lui Carol de Valois (care era fratele regelui Filip al IV-lea al Franței[1], tatăl lui Carol al IV-lea[2]) și primul rege al Franței din Casa de Valois.

 

23 august 1537 – A decedat Thomas Murner scriitor, călugăr si propovaduitor bisericesc franciscan, german; este cunoscut pentru operele sale satirice si pentru faptul ca a criticat vehement Reforma din Germania si a polemizat cu Martin Luther.

 

23 august 1575 – Diaconul Coresi termina tiparirea, la Brasov, a unui “Octoih” slavon în doua părţi. Lucrarea se înscrie în seria de tiparituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului.

Octoihul (sau Ohtoih, din limba greacă oktoihos sau „opt tonuri”) este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei săptămâni consacrându-i-se succesiv câte un glas. A fost compus de teologul bizantin Ioan Damaschinul în secolul VIII.

Cel mai vechi octoih în manuscris copiat pe teritoriul României, în limba slavonă, datează din secolul XIII (Octoihul de la Caransebeş, adus în această localitate din Moldova). Cel mai vechi octoih tipărit, în aceeaşi limbă, care se numără şi printre primele tipărituri din România, este Octoihul lui Macarie (ieromonah, 1510).

 

23 august 1595 – Bătălia de la Călugăreni pe apa Neajlovului. Armata otomana, condusa de Sinan Pasa, a fost înfrântă si zdrobită de oastea romana in frunte cu Mihai Viteazul.

Bătălia de la Călugăreni a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Oastea aliată munteano-transilvăneană, condusă de Mihai Viteazul, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc.

Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595. Raportul de forțe era net favorabil oștii otomane.

Nicolae Bălcescu, citând surse contemporane, arată: „Într-adevăr, armata lui [Sinan] era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui MihaiVodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”

În ceea ce privește efectivele oștilor aliate, se poate aprecia că Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari și un parc de artilerie compus din 12 tunuri mari de câmp. Cronica oficială vorbește de 8.000 de munteni și 2.000 de unguri.

Acest raport de forțe net defavorabil aliaților explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu.

În acest spațiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configurația terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putință desfășurarea largă pe flancuri. Bătălia de la Călugăreni a cuprins trei faze, cu conținut, desfășurări și trăsături diferite.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

23 august 1628 – A murit George Villiers, Duce de Buckingham, om de stat englez (n. 1592)

George Villiers, Duce de Buckingham (28 august 1592 – 23 august 1628) om politic englez, favoritul regelui Iacob I al Angliei.

 

23 august 1752 – A încetat din viaţă Grigore al II-lea Ghica, domn al Ţării Moldovei (1726-1748) şi al Ţării Româneşti (1733-1735 şi 1748-1752), ctitor al mănăstirilor Frumoasa (Iaşi) şi Pantelimon (Bucureşti).

Grigore al II-lea Ghica, domn al Moldovei de patru ori: 26 septembrie 1726 – 5 aprilie 1733, 16 noiembrie 1735 – 3 septembrie 1739, octombrie 1739 – 13 septembrie 1741 și mai 1747 – aprilie 1748 și al Țării Românești de două ori: 5 aprilie 1733 – 16 noiembrie 1735 și aprilie 1748 – 23 august 1752.

 

23 august 1754 – S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei şi al Navarei din 1774 şi până în 1789. Din 1789 şi până în 1793, rege al francezilor (m. 21 ianuarie 1793).

Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles – d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze. A fost executat prin ghilotinare in timpul Revolutiei Franceze.

 

23 august 1769 – S-a născut George Cuvier zoolog si paleontolog francez; a inclus în grupul vertebratelor pestii, amfibienii, reptilele, păsările, mamiferele; a descoperit legea corelatiei organelor ; (d.13 mai 1832)

Georges Léopold Chrétien Frédéric Dagobert Cuvier (n. 23 august 1769 – d. 13 mai 1832) zoolog și paleontolog francez. Este considerat unul din cei mai mari oameni de știință ai secolului al XIX-lea ,un pioner în domeniul anatomiei comparate și părintele paleontologiei vertebrate, fiind primul ce a studiat fosilele vertebratelor, el a fost un creationist convins și a elaborat o teorie a catrastofismului. Deși el a fost un antievoluționist convins, lucrările sale în domeniul paleontologiei au fost deseori citate de către darwiniști. A încercat să facă o clasificare a animalelor.

 

23 august 1800 – S-a născut Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, una dintre personalitățile balcanice ce au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice. (d. 1865)

Evanghelie Zappa (n. 23 august 1800, Labovë e Madhe, Imperiul Otoman, acum în Albania – d. 19 iunie 1865, Broșteni, România), cunoscut și sub numele de Vanghelie Zappa, Evanghele Zappa, Evangelos Zappas sau Evangelis Zappas, a fost una dintre personalitățile balcanice ce au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice.

Este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică).

In anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne. In România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

23 august 1806 – A murit Charles Augustin de Coulomb, fizician francez, a creat în domeniul mecanicii tehnice (rezistenta materialelor, frecarea de alunecare si de rostogolire, torsiunea firelor);

Charles Augustin de Coulomb (n. 14 iunie 1736, Angoulême, Franța – d. 23 august 1806, Paris, Franța) fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb: definiția forței electrostatice de atracție sau respingere. Unitatea din Sistemul Internațional pentru sarcină, coulombul, a fost numită în cinstea lui. Este autorul legii fundamentale a electrostaticii, ce-i poarta numele (n.14 iunie 1736). Unitatea din Sistemul International pentru sarcină, coulombul,a fost numită în cinstea lui.

 

23 august 1821 – Mexicul îşi câştigă independenţa faţă de Spania.

 

23 august 1833 – Sclavia a fost abolită în coloniile britanice.

 

23 august 1839 – Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie (până la 1 iulie 1997).

 

23 august 1881 – S-a născut Constantin C. Stoicescu, jurist, ministru al justiţiei (d. 1944)

Constantin C. Stoicescu (n. 23 august 1881, București – d. 29 mai 1944, București) a fost un jurist român, membru corespondent al Academiei Române. A fost profesor de drept roman la Universitatea din București și ministru al justiției în Guvernul Ion Antonescu (3) în perioada 15 februarie 1941 – 14 august 1942. Este cel care a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman. A devenit membru corespondent al Academiei Române (23 mai 1936) și membru al Academiei de Științe Morale și Politice (1940).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1881 – Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată.

 

23 august 1894 – S-a nascut Cristea Mateescu, inginer român, membru al Academiei Române (d. 1979)

Cristea Mateescu (n. 23 august 1894, Caracal – d. 14 iunie 1979, București) a fost un inginer român, autorul unor studii privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a. In anul 1913, a fost admis primul la Scoala Nationala de Poduri si Sosele Bucuresti, pe care – dupa o intrerupere de un an din cauza razboiului, la care a participat ca ofiter – a absolvit-o in anul 1918, cu media 19,28 – cea mai mare medie obtinuta vreodata in scoala. De mentionat ca, din clasa intaia primara pana la absolvirea facultatii, elevul si studentul Mateescu Cristea a obtinut numai premiul intai cu calificativele cele mai mari.
cititi mai mult pe www.revistaconstructiilor.eu

 

23 august 1907 – S-a născut Mihai Berza, istoric român, membru corespondent al Academiei Române. (d. 1978) Mihai Berza (n. 23 august 1907, Tecuci – d. 5 octombrie 1978, București) a fost un istoric român, specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1912 – S-a născut actorul, regizorul şi dansatorul Gene Kelly (Eugene Curran Kelly), cunoscut pentru rolul din filmul “Cântând în ploaie”; (d.2 februarie 1996).

Eugene Curran „Gene” Kelly (n. 23 august 1912, d. 2 februarie 1996) actor, cântăreț, coreograf, dansator, producător de film și regizor american. Deși este mai cu seamă cunoscut pentru rolul său din musicalul Cântând în ploaie, Kelly a fost una din forțele majore ale filmelor muzicale ale Hollywoodului in anii ’40 si ‘ 50, când realizarea filmelor de acest gen a manifestat un declin accelerat, datorat parțial pierderii interesul publicului, dar mai ales datorită omniprezenței televiziunii în societatea americana.

 

23 august 1914 – Japonia, aliata Angliei, declară război Germaniei. şi bombardează Qingdao, China. Conflictul european devine mondial.

 

23 august 1914 – S-a născut Iosif Antochi, pedagog german de origine română, membru de onoare al Academiei Române. Iosif Antochi (n. 23 august 1914, Pătrăuți, Suceava, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 29/30 septembrie 1997, Bonn) a fost un pedagog german de origine română, membru de onoare al Academiei Române (din 1993) și membru al Asociației Mondiale de Știința Educației.

A studiat Literele la Universitatea din Cernăuți și Dreptul la Facultatea de Drept din București. Și-a dat doctoratul la Heidelberg cu lucrarea Idealul educațional în pedagogia românească. A lucrat la Catedra de Pedagogie a Institutului Agronomic din București, apoi a fost profesor de pedagogie generală la Institutul de Învățământ Superior din Pitești. În 1974 a fost invitat la Universitatea Renană din Bonn, ca profesor, dată de la care rămâne în Germania.
cititi mai mult si pe enciclopediaromaniei.ro

 

23 august / 5 septembrie 1918 – La Chișinău, s-a constituit Partidul Țărănesc din Basarabia.

Partidul Țărănesc din Basarabia s-a constituit la 23 august / 5 septembrie 1918 la Chișinău. La adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc din Basarabia a fost ales biroul de conducere al partidului din care făceau parte: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol.

Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea pământului la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă. Este important de menționat faptul că denumirea partidului a fost aleasă în ultima minută a adunării.

Inițial, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, optau pentru denumirea de Partidul Național Democrat Moldovenesc. Această denumire a circulat ca o denumire alternativă luni bune după constituirea partidului. O folosea mai ales Daniel Ciugureanu, fostul Prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, autorul articolului “Chemarea Partidului Democrat la Unire“, publicat în ziarul Sfatul Țării, anul III, nr. 493, 29 aprilie 1920, Chișinău. Conducerea partidului a fost asigurată de Pantelimon Halippa (1918 – 1921) și Ion Inculeț (1921 – 1923).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1921 – A murit Gheorghe Bengescu, diplomat și publicist român, membru al Academiei Române (n. 1848)

Gheorghe Bengescu (n. 30 august 1848, Craiova, Țara Românească – d. 23 august 1921, Paris, Franța) a fost un diplomat, istoric și publicist de limbă română și franceză. S-a semnat uneori cu George Bengescu sau Georges Bengesco. Din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate. A fost delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării şi membru titular al Academiei Române din 1921.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1921 – Faisal I a fost încoronat rege al Iraqului.

 

23 august 1924 – S-a nascut Paul Everac, dramaturg român (d. 2011)

Paul Everac, pseudonimul lui Petre Constantinescu (n. 23 august 1924, București – d. 18 octombrie 2011, București) a fost un dramaturg, prozator şi publicist român, autor de scenarii radiofonice şi de televiziune. A fost director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994)
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1926 – A murit Rudolf Valentino, renumit actor actor american de origine italiană; (n. 1895).

Rudolf Valentino sau Rudolph Valentino (n. 6 mai 1895, Castellaneta, Italia – d. 23 august 1926, New York City, New York) actor italian.

 

23 august 1927 – La Boston au fost executați anarhiștii italieni Sacco și Vanzetti, în ciuda protestelor internaționale.

Nicola Sacco (n. 22 aprilie 1891 – d. 23 august 1927) și Bartolomeo Vanzetti (n. 11 iunie 1888 – d. 23 august 1927) au fost doi anarhiști americani de origine italiană, arestați în 1927, închiși și executați pe scaunul electric, în Massachusetts.

 

23 august 1939 – S-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov

La 23 august 1939, s-a semnat la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze, în 1940, Basarabia şi Bucovina de Nord URSS-ului. Pactul Ribbentrop-Molotov (Pactul Hitler-Stalin) a constituit un act de trădare a neamurilor creştine ale Europei Răsăritene şi care a servit bază pentru ocuparea criminală a teritoriilor româneşti de către Armata Sovietică la 28 iunie 1940.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

23 august 1940 – S-a născut Zoe Petre, istoric, publicist și om politic român (d. 2017)

Zoe Petre (n. 23 august 1940, București, România – d. 1 septembrie 2017, București, România) a fost un istoric, profesor universitar, publicist (“Civilizaţia greacă” si “Originile democraţiei”) și om politic român. În perioada 1990-1996 a fost decan al Facultății de Istorie a Universității din București. Între 1996-2000, în mandatul Emil Constantinescu, a îndeplinit funcția de consilier prezidențial pentru politică internă și externă, sef al Departamentului de analiza politica din România .
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1942 – Al Doilea Război Mondial – Bătălia de la Stalingrad (21 august 1942 – 2 februarie 1943).

Bătălia de la Stalingrad din 1942–1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă.

Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane.

Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

23 august 1943 – A luat sfârșit Bătălia de la Kursk (5 iulie – 23 august 1943), cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile.

Bătălia de la Kursk, (5 iulie 1943 – 23 august 1943), a fost ultima acțiune ofensivă de tip blitzkrieg de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial. Beneficiind de cele mai bune informații asupra intențiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat și disimulat cu grijă mai multe inele de lucrări defensive și câmpuri minate și au concentrat și camuflat cu grijă numeroase rezerve cu scopul declanșării unui contraatac strategic.

Bătălia de la Kursk, care include și mai mica bătălie de la Prohorovka, este considerată cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile (fiind implicate peste 8.000 de tancuri) și a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie. Germanii consideră drept bătălia de la Kursk numai Operațiunea Zitadelle, în timp ce sovieticii consideră că Zitadelle este numai faza defensivă a bătăliei, urmată de faza ofensivă formată din Operațiunile Kutuzov și Polkovodeț Rumianțev.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

23 august 1943 – S-a născut Mircea Iorgulescu, critic, istoric și eseist literar român (d. 2011)

Mircea Iorgulescu (n. 23 august 1943, Valea Călugărească, județul Prahova – d. 7 iunie 2011, Paris, Franța[2]) a fost un critic, istoric literar, comentator politic și eseist român, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris. A colaborat şi la postul de radio Europa Liberă
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1944 – Al Doilea Război Mondial – Marsilia a fost eliberată de aliați.

 

23 august 1944 – România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Armata sovietică se afla deja pe teritoriul țării cand, Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României. Regele a instaurat un guvern condus de Constantin Sanatescu, care a decis trecerea de partea Aliaților din Al Doilea Război Mondial.

În august 1944, pe măsură ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estică a României, Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaților, care îi includea pe comuniști. La 23 august 1944 Mihai l-a destituit și l-a arestat pe Antonescu. În aceeași noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin Sănătescu, l-a încredințat pe Antonescu comuniștilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944.

Într-un apel radiodifuzat către națiune și armată, Mihai a proclamat loialitatea României față de Aliați, a acceptat un pretins armistițiu oferit de aceștia, a ordonat încetarea focului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupație sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși ulterior în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată.

Armistițiul cu Aliații a fost semnat trei săptămâni mai târziu, la 12 septembrie 1944, „în termeni impuși aproape în întregime de Uniunea Sovietică”, ca o consecință, între altele, și a faptului că aceasta își desfășurase forțele armate pe tot teritoriul României. În această situație, unii au considerat lovitura de stat drept „capitulare”, o „predare” „necondiționată” în fața sovieticilor și a aliaților lor.

Regele Mihai a evitat soarta unui alt fost aliat german, prințul Kiril, regentul Bulgariei, executat de sovietici în 1945, și a fost ultimul monarh din spatele Cortinei de fier care să-și piardă tronul. Actul de la 23 August 1944 se estimează a fi scurtat Al Doilea Război Mondial cu șase luni, salvând sute de mii de vieți omenești. Totodată, aceasta a oferit armatei române posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupația ungară. La sfârșitul războiului, regele Mihai a fost decorat de președintele SUA Harry S. Truman cu Legiunea de Merit în cel mai înalt grad (Comandant Șef).

Mihai a mai fost decorat și de Iosif V. Stalin cu Ordinul Victoria cu diamante, „pentru actul curajos al cotiturei hotărâte a politicei României spre ruptura cu Germania hitleristă și alierea cu Națiunile Unite, în clipa când încă nu se precizase clar înfrângerea Germaniei”, potrivit descrierii oficiale a decorației. Liderul comunist albanez Enver Hodja considera că Mihai ar fi fost decorat cu Ordinul Victoria datorită capitulării sale în fața sovieticilor, într-o situație în care nu putea face altceva.

Unii susțin că lovitura de stat a făcut posibil avansul mai rapid al trupelor lui Stalin în România și în Europa, în detrimentul trupelor Aliaților occidentali. Alții văd în absența de-a lungul anilor a unor invitații pentru Mihai la majoritatea festivităților din Occident dedicate Zilei Victoriei în cel De-al Doilea Război Mondial, o condamnare tacită a loviturii sale de stat. Mihai nu a fost invitat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Victoriei de vreun stat vestic; a fost invitat doar la serbările din Rusia și la anumite comemorări din Cehia și Slovacia.
cititi mai mult despre Lovitura de stat de la 23 august 1944 pe unitischimbam.ro

 

23 august 1947 – Parlamentul român a ratificat Tratatul de pace de la Paris (semnat la data de 10.02.1947) dintre România si Puterile Aliate si Asociate. României i se recunoşteau drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord, dar Basarabia si nordul Bucovinei rămâneau anexate URSS-ului; cobeligeranta României nu a fost recunoscuta, iar clauzele economice erau deosebit de grele şi injuste.

 

23 august 1948 – A fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor, care reuneşte bisericile anglicană, ortodoxă şi numeroase biserici protestante.

 

23 august 1948 – S-a născut Andrei Plesu, filosof, scriitor și eseist român.

Andrei Gabriel Pleșu (n. 23 august 1948, București) este un scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române (“Despre îngeri”, “Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului”, ”Limbajul păsărilor”). A fost ministrul Culturii (28 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991) în Guvernul Petre Roman și ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Radu Vasile (29 decembrie 1997 – 22 decembrie 1999).

În tinerete, la vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți, neremarcându-se totuși prin gesturi deschise de disidență. A fondat revista culturală Dilema (mai târziu redenumită Dilema Veche), în care publică un editorial săptămânal. Pleșu a realizat împreună cu Gabriel Liiceanu câteva emisiuni de televiziune, printre care 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (2011).

A fost fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie 1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999), membru în CNSAS (2000-2004) si consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005).

 

23 august 1956 – Inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din România (azi Biblioteca Naţională din Bucureşti). Primul sau director a fost Angela Popescu-Brediceni.

 

23 august 1973 – Ilie Năstase a devenit lider mondial al clasamentului ATP, poziţie păstrată timp de 40 de săptămâni.

Ilie Năstase (n. 19 iulie 1946, București) este un fost jucător profesionist de tenis de câmp și unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 și 1973. Din cele 83 de titluri câștigate, numai 58 au fost înregistrate de Asociația Jucătorilor de Tenis Profesioniști (ATP).

Printre cele 58 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open în 1972, respectiv Roland Garros în 1973. La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon în 1973, Roland Garros în 1970 și US Open în 1975. A câștigat de asemenea de patru ori Turneul Campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109.

Alături de Ion Țiriac a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972. A fost pe locul doi în competiția la simplu de la Wimbledon de două ori, în 1972, jucând finala împotriva lui Stan Smith și în 1976 împotriva lui Björn Borg. Năstase era cunoscut pentru glumele sale din arenă, dar și pentru reputația de a folosi tactici agresive, multe dintre acestea pline de succes, drept care a primit porecla de Nasty („Răutăciosul”) după câteva incidente.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1975 – S-a născut Mile Cărpenișan, jurnalist român (d. 2010)

Mile Cărpenișan (n. 23 august 1975, Timișoara, România – d. 22 martie 2010, Timișoara, România) a fost un jurnalist român și corespondent de război pentru Antena 1 și Antena 3. Mile Cărpenișan a devenit cunoscut ca jurnalist de război, grație corespondențelor sale din Iugoslavia, Irak și din zonele afectate de tsunami-ul asiatic. El a fost timp de mai bine de 10 ani corespondent special al posturilor de televiziune Antena 1 și Antena 3, până în 2008, când a ales să lucreze ca freelancer.

Jurnalistul Mile Cărpenișan a încetat din viață la doar 34 de ani, după ce fusese mai multe zile în comă. El era internat de câteva zile la Spitalul Județean Timișoara, după ce suferise un blocaj renal și un șoc septic, declanșat de un furuncul. Mile Cărpenișan și-a dedicat ultimele săptămâni din viață unei campanii umanitare prin care încerca să salveze viața unui tânăr de 29 de ani, bolnav de leucemie.

Cu doar o lună în urmă, jurnalistul își scosese la licitație casca militară pe care o folosise în Irak, intenționând să doneze banii obținuți la licitație tânărului bolnav de leucemie. În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 august 1976 – S-a născut Fuego, interpret român de muzică ușoară.

Paul Ciprian Surugiu (n. 23 august 1976, Turda), cunoscut după numele de scenă Fuego, este un cântăreț român de muzică ușoară. Este absolvent al Facultății de Teatru din cadrul Universității Ecologice, fiind actor la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.facebook.com; www.youtube.com

 

23 august 1983 – Prima transmisie color a Televiziunii Romane. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială.

Primii paşi către transmisiile color

În 1975, Radioteleviziunea Română, care cuprindea atât radioul, cât şi televiziunea, a cumpărat primul car de televiziune color, după ce se făcuseră primele filmări pe peliculă color, pentru portofoliul TVR. La acea vreme, în lume existau trei sisteme de televiziune color: sistemul american NTSC, sistemul PAL creat de germani şi SECAM creat de francezi şi adoptat de Rusia şi de alte ţări socialiste din Estul Europei.

În 1978, în timpul vizitei preşedintelui francez Giscard d’Estaing la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu îi promisese că şi Romania va adopta sistemul SECAM, deşi inginerii de la TVR nu fuseseră de acord cu introducerea acestui sistem, din numeroase motive tehnice. De aceea, conducerea TVR a decis, împreună cu reprezentanţii ministerelor Comunicaţiilor, al Industriilor şi Comitetului de Stat al Planificării, să acţioneze pentru a implementa treptat şi pe ascuns sistemul PAL, superior din punct de vedere tehnic.

Impedimentele legate de lipsa banilor şi embargo-ul sub care se afla blocul sovietic, care făcea imposibilă achiziţionarea oficială de echipamente de televiziune în sistem PAL, au fost depăşite şi s-au facut teste tehnice preliminare, declarate oficial drept experimente, şi a început crearea unui portofoliu de emisiuni color.

În 1981, cu prilejul Universiadei, cea mai mare competiţie sportivă organizată până la acea dată în România, la care au participat aproape 3.000 de atleţi din 86 de ţări, angajaţii TVR au crezut că transmisiile color urmau să primească undă verde. Transmisii color ale competiţiilor s-au făcut însă doar pentru alte ţări, nu şi pentru România. Astfel, în 1981, se fac numeroase probe pentru trecerea la televiziunea color. Dar abia la 23 august 1983, a fost realizată prima transmisie color – din Piaţa Aviatorilor, completată cu imagini color din studio.

Transmisia color de la 23 august 1983

În 1983, România rămăsese singura ţară din Europa care încă transmitea doar în alb-negru, după ce şi Albania trecuse la transmisia semnalului color de televiziune. Regimul comunist de la Bucureşti preferase să direcţioneze bugetul extrem de auster al tarii către alte scopuri şi nu avea intenţia de a implementa televiziunea color. Totuşi, directorul tehnic de atunci, Nicolae Stanciu, a luat hotărârea ca pe 23 august, de Ziua Naţională, să se facă prima transmise oficială color, bazându-se pe faptul că Nicolae Ceauşescu promisese într-o plenară de partid că România urma să introducă televiziunea în culori.

Nicolae şi Elena Ceauşescu nu ştiau că, în 23 august 1983, omagiile participanţilor la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Piaţa Aviatorilor erau transmise color, şi nu în alb şi negru, ca în anii precedenţi, iar când au aflat i-au sancţionat aspru pe inginerii televiziunii. În cele din urmă, cuplul prezidenţial a fost mulţumit pentru că a înţeles că imaginea color este mai măgulitoare.

Transmisia din 23 august 1983 a fost făcută în sistem PAL, la fel ca restul care au urmat după acea dată, niciodată însă nu a fost anunţat în mod oficial că România a adoptat sistemul PAL. Emisia era de fapt parţial color, adică între emisiunile alb-negru erau intercalate uneori şi programe color. Unele dintre programe erau primite din ţările socialiste vecine, care foloseau sistemul SECAM, aşa încât, pentru a putea fi recepţionate fuseseră fabricate televizoare bi-sistem

Televizoarele fuseseră puse în vânzare în 1982, dar erau foarte scumpe şi greu de obţinut şi de aceea doar foarte puţini români au putut urmări festivităţile de pe 23 august 1983 în culori. După doi ani, în 1985, TVR a fost redus emisia la doar două ore pe zi, iar românii care locuiau în vestul şi sudul ţării au putut vedea programele de televiziune din Ungaria şi Bulgaria, emise în SECAM cu televizoarele bi-sistem.

Dacă în 1984 proporţia programelor color era de 20% în raport cu cele alb-negru, în 1989 s-a ajuns până la 80%. Imaginile transmise în direct timpul Revoluţiei din decembrie au fost color, iar din 1990, Televiziunea Română Liberă a intrat în altă epocă. După 1990, superioritatea sistemului PAL faţă de SECAM a devenit evidentă şi treptat Rusia şi celelalte ţări din Estul Europei au renunţat la acest sistem şi au trecut treptat la PAL, iar astăzi SECAM-ul mai este folosit doar de unele ţări africane.
cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

23 august 1985 – Şeful serviciului vest-german contra-informaţii Hans-Joachim Tiedge, a fost demascat ca fiind spion est-german.

Tradarea lui a devenit cunoscuta după ce acesta a defectat in Germania de Est. Documente top secret au fost gasite la domiciiul lui Hans-Joachim Tiedge Dezertarea şefului spionilor vest germani, s-a produs dupa ce în ultimele 18 luni fusesera arestati aproape 170 agenţi din Germania de Vest in Germania de Est. Atunci când oficialii serviciilor de securitate au perchezitionat locuinta domnului Tiedge în Köln, au găsit mai multe documente strict-secrete. Cancelarul vest-german, Helmut Kohl, a descris trădarea fostul sef-spion ca fiind “catastrofala”.

A fost cel mai mare scandal de spionaj din ultimii ani de istorie a Germaniei de Vest. Recrutarea lui Hans-Joachim Tiedge este cea mai mare lovitura data de seful serviciului de spionaj din Germania de Est, Markus Wolff,un german nascut in Rusia,spionajului vest-german. Cu câţiva ani în urmă, un defector din Germania de Est dezvaluise ca numărul de spioni est-germani care opereaza in Germania de Vest era de cca. 3.000 – inclusiv numeroase femei. Hans Joachim Tiedge s-a nascut la 24 iunie 1937 in Berlin si a murit la 6 aprilie 2011, langa Moscova.

 

23 august 1986 – A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (n. 1892)

Ion Clopoțel (n. 10 noiembrie 1892, Poiana Mărului – d. 23 august 1986) publicist, sociograf şi memorialist, animator al presei româneşti în perioada interbelică, fost preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936) deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; altmarius.ning.com; en.wikipedia.org

 

23 august 1986 – S-a născut Andra, interpretă română.

Alexandra Irina Măruță (n. Alexandra Irina Mihai, la 23 august 1986, Câmpia Turzii) cunoscută mai bine sub numele de scenă Andra, este o vedetă de televiziune și cântăreață română de muzică pop, și R&B. Primul său disc single, Andra îl lansează în anul 2001, la doar 14 ani, menținându-se pe primele locuri de la debut până în prezent, în cadrul Romanian Top 100.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.facebook.com

 

23 august 1989 – Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn.

Lanțul Baltic a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989. Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă.

Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940. Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

Autoritățile sovietice de la Moscova au răspuns cu retorică comunistă tipică, neluând nicio măsură constructivă care ar fi putut opri prăpastia ce se lărgea între Țările Baltice și Uniunea Sovietică. În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

 

23 august 1990 – Proclamarea independenţei Armeniei față de Uniunea Sovietică.

 

23 august 1997 – Guvernul a ratificat Acordul–Cadru de cooperare financiară între România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

 

23 august 2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din “Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

 

23 august 2000 – Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, senatorii Dan Amedeu Lăzărescu Vicenţiu Găvănescu şi alţi membri marcanţi ai PNL au anunţat că demisionează din partid şi că organizează un grup care va “reconstitui adevăratul Partid Naţional Liberal”, şi va strînge semnături pentru susţinerea candidaturii lui Mugur Isărescu la Preşedinţia României.

 

23 august 2005 – Forţele israeliene au început evacuarea simultană a coloniilor Sanur şi Homesh, din nordul Cisiordaniei.

 

23 august 2006 – Pentagonul a anunţat închiderea a patru dintre bazele sale din Germania, măsură care se înscrie într-un plan amplu de redesfăşurare a trupelor americane staţionate în Europa.

 

23 august 2013 – A decedat Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film.

A contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”. Potrivit opiniatimisoarei.ro, Oscar Berger era născut în 15 februarie 1947 și era un monarhist convins. El a fost decorat de Regele Mihai I pentru loialitate. Printre altele, Oscar Berger a scos și o carte în care își publica dosarul de la Securitate, din care reieşea că fusese ani la rândul urmărit de forțele de represiune ale fostului regim. A fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara .