X

Evenimentele Zilei de 24 iunie în Istorie

Evenimentele Zilei de 24 iunie în Istorie

24 iunie este a 175-a zi a calendarului gregorian și a 176-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 24 iunie

(BOR) Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica); Aducerea moaştelor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Niceta de Remesiana

Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (24 iunie) – foto preluat de pe ziarullumina.ro

Nașterea Sfântului Ioan a fost ea însăși o minune. Părinții Sfântului Ioan, preotul și proorocul Zaharia și Elisabeta, din neamul lui Aaron, au ajuns la bătrânețe fără să aibă copii, lucru rușinos în rândul poporului evreu în acea vreme (Luca 1,25). Un înger pe nume Gavriil îl anunță pe Zaharia că rugăciunea sa a fost ascultată și că nevasta sa, Elisabeta îi va naște un fiu căruia îi va pune numele de Ioan.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Nașterea sf. Ioan Botezătorul

(BRC) Nașterea sf. Ioan Botezătorul

 

România – Sânzienele (Drăgaica) 

Sânzienele la Festivalul cetăților dacice Cricău 2013 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele.Uneori Sânzienele sunt sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Sf. Ioan Botezătorul – 24 iunie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

Ziua națională a Republicii Malta. Aniversarea Zilei Sf. Ioan Botezătorul, patronul Ordinului Ioanit.

Republica Malta este o țară insulară din Europa de Sud, aceasta fiind un arhipelag în centrul Mării Mediterane, la 93 de km sud de Sicilia, Italia și la 288 de km nord de Tunisia. Arhipelagul Malta se compune din insulele Malta, Gozo, Comino și Cominitto (nelocuită). Aceste insule, amplasate strategic, au fost cucerite și stăpânite de diferite puteri de-a lungul secolelor.

Statul Malta are o suprafață de 316 km² fiind unul dintre cele mai mici și mai dens populate state din lume. Capitala de facto este Valletta, iar cel mai mare oraș este Birkirkara. Pe insula principală se găsesc multe orașe mici, ce formează o Zonă Urbană Extinsă cu o populație de 368.250 de locuitori (majoritatea populației din țară) potrivit Eurostat. Țara are două limbi oficiale: malteza (considerată a fi limba națională) și engleza.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Astăzi în istorie pentru 24 iunie

 

Evenimentele Zilei de 24 iunie în Istorie:

– 24 iunie 1340 – Bătălia de la Sluys

– 24 iunie 1927 – În România a fost inființata Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută și sub denumirea de Garda de Fier;

– 24 iunie 1991 – Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939

 

24 iunie 109 – Împăratul roman Traian a inaugurat Aqua Traiana, un apeduct prin care apa din Lacul Bracciano aflat la 40 km nord-vest, era adusa la Roma.


Route of Aqua Traiana shown in red.

 

24 iunie 238 – A murit împaratul roman Maximinus Thrax; (n. 173). Maximinus Thrax ( 173-238), cunoscut si sub numele de Maximin I, a fost impărat roman din anul 235, pana in anul mortii sale – 238 . Potrivit Historia Augusta, Maximinus s-a născut în Tracia sau Moesia. Jordanes în lucrarea sa Getica relateaza ca a fost deosebit de iubit de geţi (daci) si ca în plus, ca el ar fi fost unul din ei “A murit la Aquileia în timp ce încerca să inabuse o revoltă senatorială.


Bust of Maximinus Thrax in Capitoline Museums, Rome

 

24 iunie 474 – Iulius Nepos il forteaza pe uzurpatorul Glicerius sa abdice de pe tron si se proclama imparat al Imperiului Roman de Apus. Iulius Nepos (430 480) era fiul împăratului bizantin Leon I si a fost împărat roman între anii 474-475 . La început a domnit peste tot Imperiul Roman, dar a fost deposedat de tron și a rămas doar la conducerea Dalmatiei. Unii istorici il considera pe Nepos ultimul imparat al Imperiului Roman de Apus, in timp ce altii considera sfarsitul acestui imperiu in anul 476, odata cu detronarea imparatului Romulus Augustulus de către Odoacru, căpetenia herulilor (un neam germanic din uniunea de triburi a gotilor).


Tremissis of Emperor Julius Nepos

Iulius Nepos (430 – 480) a fost împărat roman între 474 și 475. La început a domnit peste tot Imperiul Roman, dar a fost deposedat și a rămas doar la conducerea Dalmației. Nepos era fiul împăratului bizantin Leon I. În 475, Orestes preia controlul Ravennei și îl forțează pe Iulius Nepos să plece spre Dalmația. Cum Orestes nu putea deveni împărat, el l-a numit pe fiul său Romulus Augustus împărat, însă Romulus nu avea decât 12 ani. Oricum, Nepos a continuat să conducă Dalmația. Când Odoacru a cucerit Ravenna, l-a ucis pe Orestes și l-a deposedat pe Romulus, el s-a declarat rege al Italiei. Odoacru a păstrat pacea cu Nepos, bătând chiar și monede cu chipul său. Iulius Nepos a fost ucis de soldații săi la o dată necunoscută, probabil 25 aprilie, 9 mai sau 22 iunie 480. Imediat, Odoacru a invadat Dalmația și l-a învins pe generalul Ovida, încorporând Dalmația în regatul său.


Independent Dalmatia – Extent of Marcellinus’ Control (454–468) and Julius Nepos’ Control (468–480).

 

24 iunie 637 – Are loc bătălia de la Moira dîntre armata regelui Irlandei, Domnall al II-lea şi cea a regelui Congal al Ulsterului sustinut de aliatul sau Domnall Brecc al Dalriadei. Este considerata cea mai mare batalie din istoria Irlandei . Bătălia s-a purtat in apropierea satului de Moira si a dus la moartea lui Congal şi retragerea lui Domnall Brecc.

 

24iunie 1314 – S-a declansat primul război de Independenţă scotian si incepe bătălia de la Bannockburn (la sud de Stirling).


Reprezentare a bătăliei de la Bannockburn, din Biblia Holkham (1327-1335)

La 24 iunie 1314 a avut loc batalia de la Bannockburn, încheiata cu o victorie decisiva a fortelor scotiene conduse de Robert the Bruce impotriva celor engleze. Regele englez Eduard al II-lea avea o armata de circa 20.000-25.000 de soldați, de două ori mai mult decât avea Robert Bruce si a fost cu greu salvat în iureșul bătăliei de către câțiva cavaleri credincioși, fiind dus la castelul Dunbar și de aici, cu o corabie, la Londra. În urma lui rămăseseră pe câmpul de luptă aproape zece mii de morți, mai puțin de o mie fiind scoțieni, restul englezi. Anglia a recunoscut independenta Scotiei in 1328, prin Tratatul de la Edinbourgh-Northampton.

 

24 iunie 1340 – Bătălia de la Sluys – Parte din Războiului de 100 de Ani

Bătălia de la Sluis (24 iunie 1340) Parte din Războiului de 100 de Ani – Ilustraţie din secolul al XIV-lea, de Jean Froissart – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Sluis (în engleză Battle of Sluis, în franceză Bataille de L’Écluse) a fost o importantă bătălie navală din timpul Războiului de 100 de Ani. Desfășurată la 24 iunie 1340, în portul orașului Sluis, această bătălie a asigurat Angliei și aliaților săi supremația navală asupra Franței și controlul asupra Canalului Mânecii.

Bătălia a început pe 24 iunie. Amiralul francez a decis să le stopeze englezilor intrarea în port, dar navele britanice cu manevre complexe au putut să se întoarcă și să atace escadronul francez pe toate flancurile. Bătălia a durat toată ziua și sa încheiat cu înfrângerea completă a francezilor, datorită unei flexibilități și mobilități mai mare a navelor engleze. Pierderile francezilor au fost aproximativ 16 – 20.000 de oameni, fiind ucis în luptă însuși comandantul francez Quiéret. Béhuchet, potrivit lui Jean Froissart, a fost capturat de englezi și a fost spânzurat pe catarg. Barbavera și alți genovezi s-au salvat fugind pe mare.

Ca urmare a bătăliei englezii și-au asigurat superioritatea pe mare, în același timp, i-au privat pe francezi de posibilitatea de a efectua debarcarea în Anglia. Cu privire la această bătălie britanicii glumeau antipatic, „Dacă Dumnezeu i-ar da peștelui posibilitate de a vorbi, el ar fi vorbit în franceză, fiindcă a mâncat o mulțime de francezi”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

24 iunie 1398 – A murit Împăratul Hongwu, fondatorul dinastiei Ming din China; (n. 1328). A domnit intre anii 1368-1398.


Portrait of Emperor Taizu of Ming Dynasty China

 

24 iunie 1400 – S-a născut Johann Gutenberg, inventatorul tiparului cu litere mobile din metal (m. 3 februarie 1468).

Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg (n. 1398 – d. 3 februarie, 1468) a fost un metalurgist, bijutier și tipograf german care s-a remarcat prin contribuția sa la tehnologia tipăririi. Este creditat cu crearea unui nou tip de presă tipografică și a unor cerneluri pe bază de uleiuri. Originea primelor prese ale lui Gutenberg este neclară, mai mulți autori considerând presele sale inițiale drept adaptări ale preselor fixe deja existente în Europa, în combinație cu tehnologia de tipărire cu caractere mobile din metal inventată în Coreea și China.

Gutenberg s-a născut în orașul german Mainz, fiul unui negustor numit Friele Gensfleisch zur Laden, care a adoptat numele de familie “zum Gutenberg” după numele cartierului în care se mutase familia sa. Gutenberg s-a născut într-o familie de patricieni bogați, care aveau o genealogie datată până în secolul al treisprezecelea. Părinții săi erau aurari și băteau monedă.

 

24 iunie 1441 – A fost fondat in Anglia Colegiul Eton, o scoala publica pentru baieti.

 

24 iunie 1497 – John Cabot declara actualul teritoriu al Canadei de Est proprietate a Angliei. Giovanni Caboto (n. circa 1450 — d. circa 1498), cunoscut ca John Cabot, a fost un navigator și explorator venețian, fiind considerat al doilea european care a atins țărmul Americii de Nord (în 1497), după Leif Ericson (circa 1003). Guvernele Canadei și Marii Britanii susțin că ar fi acostat în insula Terranova, însă nu se poate ști precis. De altfel, despre Cabot și expedițiile sale nu se cunosc foarte multe informații.

Marinarul venetian Giovanni Caboto (sau John Cabot), descoperă Canada. La cinci ani după călătoria triumfătoare a lui Cristofor Columb, el l-a convins pe regele Angliei sa-i finanteze o expediţie maritimă. Nava sa de 50 de tone, Matthew, avand un echipaj de 18 marinari printre care si fiul sau Sebastian, pleaca din portul englez Bristol pe 2 mai, traversează Oceanul Atlantic si descoperă insulele Cape Breton şi Terra Nova, de la gura de varsare a raului St Lawrence din Canada de azi. Cabot și membrii expediției au fost primii europeni care au pășit în America de Nord, după călătoriile desfășurate cu jumătate de mileniu în urmă de vikingii lui Leif Ericson (circa 1003).


Replica lui Matthew în Bristol

 

24 iunie 1509 – Henric al VIII-lea şi Catherine de Aragon sunt încoronati rege şi regină a Angliei.

Henric al VIII-lea– foto: ro.wikipedia.org

Henric al VIII-lea (engleză Henry VIII) (n. 28 iunie 1491 – d. 28 ianuarie 1547) a fost rege al Angliei din 21 aprilie 1509 până la moartea sa. Henric al VIII-lea a fost al doilea monarh al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea. Este faimos datorită faptului că a avut șase soții: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr. Henric VIII a fost al doilea fiu al lui Henric VII și al Elisabetei de York. Fratele său mai mare, Arthur, Prinț de Wales, a murit în 1502, lăsându-l pe Henric moștenitor al tronului.


Caterina de Aragon, prima soție a lui Henric al VIII-lea, de Michael Sittow, c.1502

Catherine de Aragon (n. 15 decembrie 1485, Aragon, Spania – d. 7 ianuarie 1536, Kimbolton, Cambridgeshire, Anglia) a fost fiica regelui Ferdinand de Aragon și a reginei Isabella de Castilla. A fost căsătorită succesiv cu 2 fii ai regelui Henric al VII-lea al Angliei: mai întâi cu Arthur, prinț de Wales, decedat la foarte scurt timp după căsătorie, apoi cu Henric, care îi va succede la tron tatălui său. A fost mama reginei Maria I a Angliei, cunoscută ca Mary cea sângeroasă.

 

24 iunie 1519 – A murit Lucrezia Borgia, ducesa de Ferrara; (n. 1480).


Lucreția Borgia, pictură atribuită lui Dosso Dossi (circa 1518)

Lucreția Borgia (n. 18 aprilie 1480 – d. 24 iunie 1519) a fost fiica lui Rodrigo Borgia, un potentat din Valencia renascentistă care a devenit mai târziu Papa Alexandru al VI-lea, și a Vannozzei dei Cattanei. I-a avut ca frați pe Cesare Borgia, Giovanni Borgia și Gioffre Borgia. Familia Lucreției a servit ulterior drept model lui Niccolò Machiavelli, care a descris acțiunile politice dure și corupția sexuală despre care se crede că erau caracteristice papalității renascentiste.

Lucreția a fost descrisă ca o femeie fatală, rol în care a apărut în numeroase lucrări de artă, romane și filme. Un tablou intitulat Portretul unei tinere de Dosso Dossi de la Galeria Națională Victoria, a fost identificat drept portret al Lucreției în noiembrie 2008. Mai multe alte tablouri, cum ar fi cel al lui Bartolomeo Veneziano, despre care s-a spus că ar fi ale ei, nu au fost acceptate de cercetători.

Ea este descrisă ca având păr blond lung până mai jos de genunchi, ten frumos, ochi căprui, dar care își schimbau culoarea, piept plin și înalt și o grație naturală care o făceau să pară că „merge pe aer”; toate aceste atribute erau foarte apreciate în Italia acelor ani. Se știe puțin despre Lucreția ca personaj istoric. Complicitatea sa în mașinațiunile politice ale tatălui și ale fraților săi nu poate fi clarificată.

Cu certitudine, familia i-a aranjat mai multe căsătorii cu oameni importanți și puternici, cu scopul de a-și satisface ambițiile politice. Lucreția a fost căsătorită cu Giovanni Sforza, Alfonso de Aragon (duce de Bisceglie) și cu Alfonso d’Este (duce de Ferrara). Conform tradiției, Alfonso de Aragon era fiul nelegitim al regelui Neapolelui și Cesare ar fi aranjat asasinarea sa după ce relația cu el și-a pierdut utilitatea politică.

 

24 iunie 1571 – Spaniolul Miguel Lopez de Legazpi fondeaza orasul Manila, actuala capitala a Republicii Filippine.


Miguel López de Legazpi, en la revista española La Hormiga de Oro

 

24 iunie 1610 – Preotul Jessé Fléché il boteaza pe Membertou, primul autohton din America de Nord crestinat impreuna cu 21 de membri ai familiei sale. Membertou a fost ”sagamo” (Seful) unui trib de indieni Micmac care traia in apropierea actualului Port-Royal, in Noua Scotie. A luat numele de « Henri », in onoarea regelui Frantei, Henric al IV-lea.

 

24 iunie 1622 – Bătalia pentru Macao: Portughezii, in inferioritate numerica si fara fortificatii adecvate, au reuşit să-i respingă pe olandezii care inccercau sa preia controlul acestei colonii aflate pe coasta de sud-est a Chinei.

 

24 iunie 1711 – Petru I, tarul Rusiei, împreuna cu împarateasa si intreaga curte soseste la Iasi, unde se intalneste cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir. Intai intrase in Moldova pe la Tutora un corp de oaste rusesc condus de generalul Seremetev, cu 4000 de soldati. La 13 aprilie 1711, Dumitrascu Voda ( Dimitrie Cantemir), semnase cu tarul Petru al Rusiei un tratat formal, in care se prevedea si ajutorul militar pe care-l ofera Rusia, precum si contributia Moldovei cu oaste si hrana.

Efectiv, ta ul Petru si Dimitrie Cantemir au stat in Iasi 10 zile zile, dupa care au plecat in zona luptelor pe Prut.. Ion Neculce, care era la acea vreme hatman (comandantul oastei moldovene), a descris in amanunt ospetele stropite din plin cu vin de Cotnari si sampanie frantuzeasca, tarul fiind cunoscut ca un mare iubitor de bauturi.

De altfel, oastea rusa si moldoveneasca era deja la Tutora si se pregateau de lupta, facand lucrari de fortificatii ..” atunce sau facut trei obuze” spune Neculce, ..”in gura Jijiei” langa Stanilesti. In aceste “obuze”, de fapt niste redute pentru artilerie si infanterie era concentrata oastea. In luptele cu turcii, oastea moldo rusa a fost nevoita sa ceara pace, iar in urma Pacii de la Vadul Huşilor (12/23 iulie 1711), i se permitea ţarului să se retragă din Moldova cu toată oastea şi cu armele. Dimitrie Cantemir renunta la domnie si a fost lăsat să plece în Rusia, unde a trăit până la sfârşitul vieţii. Pe 16 iulie Tarul Petru si Dimitrie Cantemir cu intreaga curte, incusiv Ion Neculce, parasesc zona si pleaca pe Prut in sus, inspre Polonia si Rusia.

 

24 iunie 1793 – A fost adoptată prima Constituţie republicană a Franţei.

 

24 iunie 1812 – Avangarda trupelor franceze ale lui Napoleon Bonaparte atacă Imperiul Rus forțând rîul Niemen. La campanie au participat peste 60000o de soldati si se va transforma intr-un dezastru pentru armata franceza odata cu venirea iernii. La 30 decembrie armata lui Napoleon, redusa la 50 000 de oameni se va retrage trecand in sens invers raul Niemen. La 24 iunie 1812, orele șase, avangarda trupelor franceze ale lui Napoleon Bonaparte atacă Imperiul Rus forțând rîul Niemen, spre localitatea Kovno (azi Kaunas, Lituania).

La acel moment întreaga Europă era la picioarele lui Napoleon I și singura putere continentală care îi stătea în cale era Rusia. Chiar dacă armatele țarului Alexandru I, opun rezistență, numeroasa armată napoleoniană avansează rapid ocupînd localitate după localitate, pînă și Moscova (14 septembrie 1812).

Totuși armata rusă, retrasă anteror din luptă, sub conducerea generalului Kutuzov atacă puternic armata franceză pe 18 octombrie 1812. Lipsa proviziilor și venirea iernii îl impun pe Napoleon să se retragă pentru iarnă la Smolensk, dar nu ajunge acolo drumul fiind-ui blocat. Practic toată cavaleria franceză piere de foame din lipsa furajelor, fapt care l-a făcut pe Napoleon să abandoneze și artileria.

Condițiile vitrige ale Rusiei au învins cea mai mare armată a Europei și au silit-o să se retragă. Eșecul Campaniei din Rusia a constituit începutul sfărșitului lui Napoleon. Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica – d. 5 mai 1821, în insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I şi iniţial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic şi militar al Franţei, ale cărui acţiuni au influenţat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.

 

24 iunie 1818 – S-a nascut Ion Ionescu de la Brad, agronom și economist, întemeietorul școlii românești de agronomie, membru al Academiei Române; a organizat primul serviciu de statistică din Moldova; (d. 1891).

 

24 iunie 1821 – Se desfasoara batalia de la Carabobo intre trupele coloniale spaniole si rebvolutionarii condusi de Sinom Bolivar . In urma victoriei rasculatilor Venezuela obtine independenta fata de Spania.

 

24 iunie 1859 – Se desfasoara in nordul Italiei bătălia de la Solferino (Bătălia de la trei suverani): Sardinia şi Franţa înfrâng Austria.

 

24 iunie 1880 – În Québec s-a intonat pentru prima oară “O Canada”, cântec care vea sa devina ulterior imnul național al Canadei.

 

24 iunie 1886 – S-a născut ingineerul si omul politic roman Ion Gigurtu; (d. 1959).

 

24 iunie 1901 – La Paris, a avut loc prima expoziţie de pictură a lui Pablo Picasso.


Portrait photograph of Pablo Picasso, 1908

Pablo Ruiz y Picasso, cunoscut ca Pablo Picasso (n. 25 octombrie 1881, Malaga – d. 8 aprilie 1973, Mougins/Cannes) a fost un artist plastic spaniol. Picasso nu s-a putut mulțumi în viață cu un singur rol. Va juca multe, reale și imaginare, dar pe toate cu aceeași pasiune. A fost andaluz și catalan, spaniol și francez. A fost un copil genial, la Paris un străin “iresponsabil”, din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă.


Les Demoiselles d’Avignon (1907), Museum of Modern Art, New York

A fost un amant pasional, soț și tată. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strălucită personalitate artistică a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeștri ai penelului, care a rupt definitiv cu convențiile stilului iluzionist și figurativ, dominant încă din perioada Renașterii. Așa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, și opera lui Picasso este o oglindă care permite urmărirea artei în secolul al XX-lea și totodată viața particulară a artistului. Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumusețea și eroismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistică – pictură, sculptură, poezie, desen, grafică, ceramică reflectă multilateralitatea creației lui Picasso care trăiește pentru artă și prin artă.

 

24 iunie 1902 – S-a născut Ion Basgan, inginer roman, inventatorul forajului rotopercutor (d. 1980)

Ion Șt. Basgan (1902 – 1980) – foto: ro.wikipedia.org

Ion Șt. Basgan (n. 24 iunie 1902, Focșani – d. 15 decembrie 1980, București), inginer și inventator român. Este celebru pentru invenția sa, forajul cu aplicația sonicității, și pentru descoperirea efectului care-i poartă numele, „efectul Basgan”.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

24 iunie 1910 – Japonia invadeaza Coreea.

 

24 iunie 1918 – A fost inaugurată prima cursă poştală, pe calea aerului, între Montreal şi Toronto.

 

24 iunie 1926 – În România este inaugurata prima linie aeriana naționala civila, pe ruta București-Galați

 

24 iunie 1927 – În România a fost inființata Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută și sub denumirea de Garda de Fier.

Miscarea Legionara Bucuresti – foto preluat de pe commons.wikimedia.org

Legiunea Arhanghelul Mihail, numită și Mișcarea Legionară, a fost înființată în România interbelică, la 24 iunie 1927 de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, A.C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalistă-fascistă, creată după modelul organizațiilor naziste SA și SS, cu un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit și antimasonic.

Alături de Codreanu, supranumit „Căpitanul”, fondatori ai Mișcării Legionare au mai fost Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, dar dominarea „Căpitanului” era absolută, inalienabilă, indisputabilă, iar criticarea sa era pasibilă cu moartea (vezi mai jos asasinarea lui Mihai Stelescu).

După asasinarea lui Codreanu în noiembrie 1938, conducerea Legiunii a fost preluată de Horia Sima. Dezordinile cauzate de legionari în vara lui 1940 au dus în cele din urmă la abdicarea regelui Carol al II-lea. La 4 septembrie 1940 Legiunea s-a aliat cu Ion Antonescu, după zece zile fiind proclamat „Statul Național-Legionar”, în al cărui guvern legionarii constituiau principala forță politică.

Horia Sima a amplificat campania de asasinate politice, economice, rasiale și de interese personale, campanie care a culminat cu Rebeliunea legionară din ianuarie 1941, o lovitură de stat eșuată împotriva lui Antonescu și a armatei române. Înlăturată de la guvernare (Horia Sima și alți fruntași legionari s-au refugiat în Germania). Deși practic a fost dizolvată, Legiunea s-a scindat în două grupuri antagoniste, „simiștii” lui Horia Sima și „codreniștii” conduși de Ion Zelea Codreanu (tatăl lui Corneliu).
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

24 iunie 1941 – 2.000 prizonieri polonezi sunt evacuați din închisoarea Wilejka de către mai multe sute de colaboratori și de NKVD. Prizonierii sunt împușcați sau injunghiati cu baionetele, de escortele lor și apoi mitraliati si bombardati de către avioanele germane. Au murit aproximativ 547 de oameni.

 

24 iunie 1941: Se rup relaţiile dintre România şi U.R.S.S.. Ministrul Romaniei la Moscova, Grigore Gafencu, a fost covocat la comisarul poporului pentru Afacerile Externe, Veaceslav Molotov. Constatandu-se existenta starii de razboi intre Romania si URSS, relatiile diplomatice dintre cele dou tari au fost rupte.

 

24 iunie 1945 – S-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările primului Congres general al Frontului Plugarilor. Petru Groza a fost reales preşedinte.

 

24 iunie 1947 – Guvernul SUA a adresat o nota guvernului roman in legatura cu nerespectarea de catre acesta a obligatiuniilor privind drepturile omului.

 

24 iunie 1948 – Reforma monetara prin care aliatii occidentali au hotarat introducerea unei singure monedă in cele trei zone occidentale de ocupație din Berlin , a dat sovieticilor pretextul pentru a trece la blocada totală a Berlinului de Vest. Au fost întrerupte complet comunicațiile cu zona occidentală a Berlinului, pe uscat și pe apă. Din data de 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american; pana cand blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.

24 iunie 1964 – Decretul de grațiere nr. 310/16 iunie 1964 – La 16 iunie 1964 a fost dat decretul nr. 310 prin care 3467 de deținuți politic sunt grațiați de restul pedepsei pe care o mai aveau de executat. În perioada imediat următoare, zilnic erau eliberați câteva sute de deținuți politic. La 24 iunie 1964, alți 406 deținuți politic au fost eliberați din închisori.
cititi mai mult pe www.memorialsighet.ro

 

24 iunie 1983 – Liderul palestinian Yasser Arafat este expulzat din Damasc, Siria.

 

24 iunie 1983 – Prima femeie americana astronaut, Sally Ride, a revenit pe pamant.

 

24 iunie 1987 – A murit poetul şi eseistul roman Virgil Teodorescu (n. 15 iunie 1909).

 

24 iunie 1988 – A murit Mihai Beniuc, poet, prozator si psiholog (romane: “Pe muche de cuţit”, “Explozie înăbuşită”); (n. 20 noiembrie 1907 la Sebis, Arad). Mihai Beniuc este cunoscut în general ca poet proletcultist al regimurilor comuniste din Romania. A activat, de asemenea, ca psiholog (specialist în psihologia animalelor) si ca profesor la Universitatea clujeană.

 

 

24 iunie 1991 – Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, în urma caruia URSS a cotropit tinuturile romanesti Basarabia, Bucovina de Nord si Herta.

Molotov–Ribbentrop pact – political map of central europe in 1939–1940 (a map in English) (Romanian Version) – foto: ro.wikipedia.org

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.. La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune.

Chiar dacă Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste, vizibile și astăzi în sânul Europei reunite.

 

 

24 iunie 1995 – A fost adoptată, la Roma , Convenția privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal.A intrat în vigoare la data de 22 iulie 1998, iar Romania a depus instrumentele de ratificare la 21 ianuarie 1998.

 

24 iunie 1996 – Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele turului al doilea de scrutin organizat in data de 23 iunie 1996 pentru alegerea primarilor in 63 localitati (3 municipii, 5 orase, 55 comune) din 17 judete.

 

24 iunie 1996 – Consiliul General Local al municipiului Bucuresti i-a ales pe cei patru viceprimari ai Capitalei. Trei dintre acestia, respectiv Viorel Lis, Paul Radu Popovat si Alexandru Malliu, reprezentau Conventia Democratica (CDR). Al patrulea viceprimar, Anton Vatasescu, reprezenta USD.

 

24 iunie 1999 – Credit Bank a fost declarata, de catre instanta judecatoreasca, in incetare de plati, dupa trei ani de procese cu Banca Nationala a Romaniei, prin care a contestat decizia.

 

24 iunie 2002 – A murit Pierre Werner iniţiatorul politicilor de integrare monetara Europeana şi autor al „Planului Werner”, concretizat în introducerea monedei EURO; (n. decembrie 1913).

 

24 iunie 2004 – În statul american New York, este declarată neconstituţională pedeapsa capitală.

 

24 iunie 2005 – În Iran, Mahmoud Ahmadinejad castiga alegerile prezidentiale, obtinand 61% din voturile exprimate de cei 22 de milioane de alegatori prezenti la scrutin, in confruntarea cu fostul presedinte Hasemi Rafsandjani. El devine primul sef laic al executivului , de dupa 1979.

 

24 iunie 2007 – Gordon Brown a fost desemnat oficial noul lider al Partidului Laburist din Marea Britanie.

 

24 iunie 2009 – A murit Matei Călinescu, critic și teoretician literar român, stabilit în anul 1973 in Statele Unite al Americii; (n. 1934).

 

24 iunie 2012 – A murit ultimul exemplar de broasca testoasa gigant din specia Chelonoidis nigra abingdonii , existenta insula Pinta din Insulele Galapagos, Ecuador. La data mortii acesta avea peste 100 de ani, dar nu a lasat nici un decendent, cu toate ca i-au fost aduse doua femele pentru reproductie, dintr-o insula invecinata.

Tags: 24 iunie
Cultură și Media