Evenimentele Zilei de 26 august în Istorie

Evenimentele Zilei de 26 august în Istorie

26 august este a 238-a zi a calendarului gregorian și a 239-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 26 august

(BOR) Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa

Sfinții mucenici Adrian și soția sa Natalia au trăit în Nicomidia (Asia Mică); ei și-au dat viața pentru credința creștină la începutul secolului al IV-lea. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă este pe 26 august.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

(BRU) Ss. Adrian și Natalia, soți, martiri († secolul al III-lea)

(BRC) Sf. Cezar de Arles, episcop

 

Astăzi în istorie pentru 26 august

 

Evenimentele Zilei de 26 august în Istorie:

– 26 august 1071 – Bătălia de la Manzikert;

– 26 august 1346 – Bătălia de la Crecy;

– 26 august 1789 – Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului;

– 26 august (S.V.)/7 septembrie (S.N.) 1812 – Bătălia de la Borodino

 

26 August 683 – A murit K’inich Janaab’ Pakal I, conducator al organizării politice Maya din Palenque (n. 603)

K’inich Janaab ‘Pakal (născut în 21 martie 603 și decedat în 26 august 683, cunoscut și ca Pakal cel Mare sau pur și simplu ca Pakal) a fost conducator al organizării politice Maya din Palenque, în perioada clasică târzie (iulie 615 – august 683).

În timpul o domnie lungi de 68 ani, Pakal a fost responsabil pentru construirea sau extinderea inscripții celor mai notabile care au supraviețuit și arhitectură monumentală mayasa.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

26 august 1071 – Bătălia de la Manzikert – Turcii selgiucizi i-au învins pe bizantini și l-au luat prizonier pe împăratul Romanos al IV-lea.

Bătălia de la Manzikert  s-a dat între Imperiul Bizantin și turcii selgiucizi pe 26 august 1071, lângă Manzikert (în prezent Malazgirt, Provincia Muș, Turcia).

Înfrângerea decisivă a armatei bizantine și capturarea împăratului Romanos al IV-lea Diogenes a jucat un rol important în subminarea autorității bizantine în Anatolia și Armenia, și a permis turcificarea treptată a Anatoliei.

Lupta a fost dusă de soldați profesioniști din tagmata deoarece un număr mare de mercenari și recruți anatolieni au dezertat înainte și au supraviețuit bătăliei.

Înfrângerea de la Manzikert a fost dezastruaosă pentru bizantini, cauzând conflicte civile și o criză economică care a slăbit grav capacitatea de apărare a Imperiului Bizantin.

A condus la colonizarea turcilor în Anatolia centrală — în 1080 o suprafață de 78.000 de kilometri pătrați a fost câștigată de către turcii selgiucizi.

A fost nevoie de trei decenii de conflicte interne, înainte ca Alexios I (1081-1118) să restaureze stabilitatea Bizanțului.

Istoricul Thomas Asbridge afirmă: „În 1071, selgiucizii au zdrobit o armată imperială în bătălia de la Manzikert (în estul Asiei Mici), și, deși istoricii nu mai consideră acest lucru să fi fost un eveniment catastrofic pentru greci, este totuși o lovitură dureroasă.“.

A fost pentru prima dată în istorie când un împărat bizantin a devenit prizonierul unui comandant musulman.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

26 august 1346 – Războiul de O Sută de Ani –  Bătălia de la Crecy – Trupele franceze au fost înfrânte de englezi.

Cavaleria franceza, mult mai numeroasa este decimata de arcasii englezi dotați cu arcuri lungi.

În aceasta batalie englezii au folosit pentru prima data in Occident armele de foc.

Bătălia de la Crécy a avut loc pe 26 august 1346 în apropiere de Crécy, nordul Franței și a fost una dintre cele mai importante bătălii din Războiul de 100 de ani.

Combinația de noi arme și tactici a făcut ca mulți istorici să ia în considerare această bătălie ca fiind începutul sfârșitului cavalerismului clasic.

Bătălia de la Crécy a fost o bătălie în care armata engleză și galeză, având cca. 9000 – 10.000 oameni (în funcție de sursă), comandată de Eduard al III-lea a învins o armată superioară ca număr, condusă de Filip al VI-lea al Franței care număra cca. 35.000 – 100.000 oameni (în funcție de sursă).

Englezii au fost victorioși ca urmare a unor arme și tactici superioare, demonstrând importanța conceptului militar modern al puterii de foc.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

26 august 1510 – A apărut Octoihul, a doua carte imprimată de ieromonahul şi tipograful Macarie de la Târgovişte.

Octoihul (sau Ohtoih, din limba greacă oktoihos sau „opt tonuri”) este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei zile consacrându-i-se succesiv câte un glas.

A fost compus de teologul bizantin Ioan Damaschinul în secolul VIII. Octoihul mare cuprindea toate zilele săptămânii, în timp ce octoihul mic era un extras din cel mare, care cuprindea doar sâmbetele şi duminicile.

Cel mai vechi octoih în manuscris copiat pe teritoriul României, în limba slavonă, datează din secolul XIII (Octoihul de la Caransebeș, adus în această localitate din Moldova).

Cel mai vechi octoih tipărit, în aceeași limbă, care se numără și printre primele tipărituri din România, este Octoihul lui Macarie (ieromonah, 1510).

A doua carte imprimată de Macarie în Ţara Românească a fost Octoihul (Osmoglasnicul), care a ieşit de sub tipar la 26 august 1510, în timpul domniei lui Vlad cel Tânăr zis Vlăduţ (1510-1512). Octoih, tipărit „din porunca lui Io Vlad Voevod şi stăpânitor întregei Ţeri a Ungro-Vlahiei şi a celor de lângă Dunăre în anul 7018 (1510), ostenindu-se întru acesta ieromonachul Macarie.”

 

26 august 1548 – S-a încheiat, la Iaşi, Tratatul de închinare şi credinţă, de comerţ şi de procedură judiciară, între Iliaş, domn al Moldovei, şi principele Ioan Sigismund Zapolya, rege al Ungariei şi Transilvaniei.

S-a stabilit comerţul liber al negustorilor transilvăneni, în schimbul plăţii taxelor vamale.

 

26 august 1740 – S-a născut francezul Joseph-Michel Montgolfier care, împreună cu fratele său, Jacques-Etienne, a conceput şi experimentat balonul cu aer cald (aerostatul); (m. 26 iunie 1810).

 

26 august 1743 – S-a născut savantul Antoine Laurent Lavoisier, fizician şi chimist, unul dintre fondatorii chimiei moderne, membru, la 25 de ani, al Academiei de Ştiinţe; a enunţat legea conservării masei (care îi poartă numele) şi legea conservării elementelor).

A fost decapitat pe ghilotina in timpul Revolutiei Franceze la data de 8 mai 1794, fiind acuzat de „tradare”.

 

26 august 1789 – Revoluția franceză – La Versailles, Adunarea Națională Constituantă a adoptat Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, în care se enunțau câteva drepturi elementare individuale și colective ale tuturor oamenilor, pe baza căreia va fi adoptată, în 1848, “Declaraţia Universala a Drepturilor Omului”.

Adunarea Constituantă Franceză (9 iulie 1789 – 30 septembrie 1791) a fost un organ al puterii legislative în perioada revoluției din Franța. Constituția adoptată în 1791 a desființat privilegiile feudale, consacrând monarhia constituțională, în timp ce Biserica a fost pusă sub controlul statului.

Adunarea Constituantă a fost urmată de Adunarea Legislativă, îndeplinind un rol istoric și transformând în trei ani Franța feudală într-o țară în care capitalismul s-a dezvoltat liber.

La cererea poporului, Adunarea Constituantă s-a grăbit să adopte unele măsuri cu caracter social.

În noaptea de 4 august („Noaptea minunilor”), nobilimea și clerul au renunțat „benevol” la privilegiile lor, astfel că este elaborat decretul care prevedea lichidarea feudalismului în Franța.

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (în franceză Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen) este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne.

Declarația cuprinde un preambul și 17 articole, care combină dispozițiile privind drepturile a trei categorii de persoane:

– „drepturile oamenilor” (francezi, străini sau inamici) – articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 și 10,

– “drepturi ale cetățenilor” (cetățeni francezi), care reamintesc și întăresc libertățile civile – articolele 6 și 14

– “drepturi ale societății” (națiunea franceză), care sunt componente constituționale – articolele 13, 15 și 16.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

26 august (S.V.)/7 septembrie (S.N.) 1812 – A avut loc marea Bătalie de la Borodino, langă Moscova, dintre armata lui Napoleon si cea a Imperiului Rus.

Bătălia de la Borodino (fr: Bataille de la Moskova), a avut loc la 7 septembrie 1812, la 125 km de Moscova, între trupele franceze conduse de Napoleon și trupele rusești conduse de Kutuzov.

Bătălia, deși a fost o victorie tactică și strategică franceză incontestabilă, nu a reprezentat triumful complet de care Napoleon avea nevoie pentru a-l convinge pe Țarul Alexandru I să încheie pacea.

Ca urmare a bătăliei, trupele franceze au avut drumul deschis spre capitala economică a Rusiei, Moscova, pe care o vor ocupa timp de o lună și jumătate, în așteptarea tratativelor de pace.

Acestea din urmă nu se vor materializa și, odată cu venirea iernii, francezii sunt nevoiți să se retragă, cu pierderi uriașe cauzate de crunta iarnă rusească.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

26 august 1813 – Ultima victorie a lui Napoleon. In lupta de pe raul Elba armata lui Napoleon invinge armata coalitiei prusiene, austriece si ruse.

 

26 august 1819 – S-a născut Prinţul Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, soţul reginei Victoria; (d. 1861).

 

26 august 1821 – S+a deschis oficial Universitatea din Buenos Aires, in Argentina.

 

26 august 1826 – A avut loc ultima execuție publică la Bucuresti în Tara Romanească: Ghiță Cuțui și Simion au fost spânzurați la capul Podului Târgului de Afară, pentru că, împreună cu alte persoane, s-au răzvrătit împotriva domniei.

A doua zi, trei dintre tovarășii lui Cuțui sunt plimbați „cu pieile goale” prin târg și bătuți, după care vor fi trimiși la ocnă.

Pedeapsa cu moartea va fi desființată in Principatele Romane de Regulamentul Organic, în iulie 1831.

 

26 august 1834 – Prime încercări de navigaţie aeriană in Moldova.

Cu prilejul înscăunării domnitorului Mihail Sturza, în Moldova, gazeta “Albina românească” relata că “s-a slobozit un mare glob aerostaticesc”, iar după ce “s-au ridicat la oarecare înălţime”, din el s-au împrăştiat foi cu versuri festive.

 

26 august 1834 – A fost prezentată, la Iasi (pentru celebrarea încoronarii lui Mihai Sturza), prima lucrare dramatică româneasca inspirata din istoria nationala.

Piesa “Dragos, întâiul domn suveran al Moldovei” a fost scrisa de Gheorghe Asachi, pe muzica Elenei Asachi.

 

26 august 1850 – A murit Regele Ludovic-Filip al Franţei; (n. 1773).

Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris – d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848.

A făcut parte din dinastia Bourbon-Orléans.

Ludovic-Filip d’Orléans s-a născut la palatul regal, reședința familiei Orléans din Paris, fiu al lui Louis Philippe Joseph, duce de Chartres, care a devenit Louis Filip d’Orléans, duce de Orléans (de asemenea cunoscut drept “Philippe Égalité”, în timpul Revoluției franceze) și al Louise Marie Adélaïde de Bourbon.

Începând cu anul 1782 Ludovic-Filip a avut-o ca profesoară pe contesa de Genlis.

Ea a fost cea care i-a insuflat idei liberale.

Când bunicul lui Ludovic-Filip a murit în 1785, tatăl său i-a succedat ca duce de Orléans, iar Ludovic-Filip a devenit duce de Chartres.

În 1788, când se profila Revoluția franceză, tânărul Ludovic-Filip și-a arătat simpatiile liberale când a ajutat la spargerea ușii unei celule de închisoare din Mont Saint-Michel, în timpul unei vizite de acolo cu contesa de Genlis.

Din octombrie 1788 până în octombrie 1789 palatul regal a fost loc de întâlnire pentru revoluționari.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

26 august 1860 – S-a înfiinţat prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite, la Paris.

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești au fost un stat român format prin unirea dintre Moldova și Țara Românească în 1859 sub un singur domnitor.

Statul acoperea regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova.

La început, a cuprins și sudul Basarabiei (zona Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în schimb Dobrogea de Nord.

Unirea politică din 1859–1866 dintre cele două principate a fost primul pas politic spre crearea României ca un singur stat (unitar), în 1881.

Cei doi domnitori ai Principatelor Unite au fost Alexandru Ioan Cuza și apoi Carol I

 

26 august 1871 – Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mânăstirii Putna, manifestare organizată din iniţiativa studenţilor români de la Viena, în frunte cu Eminescu şi Slavici; (14/26 august).

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești.

A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu).

Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei.

Mănăstirea a fost un important centru cultural.

Aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase.

Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469.

Sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, „fiind de față întreg clerul moldovenesc”.

Slujba de sfințire a fost oficiată de mitropolitul Teoctist.

Acesta a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478.

Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.

Biserica mănăstirii a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki.

Lucrările de reconstruire au fost începute de voievodul Gheorghe Ștefan (1653-1658) în 1654 și terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija (1661-1665), în 1662.

Mănăstirea a fost restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902, când s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

26 august 1873 – S-a născut Lee De Forest, inventator american cu peste 300 de invenţii în domeniile telegrafiei făra fir, radiotehnicii.

Contribuţia sa esenţială la extinderea, generalizarea radiodifuziunii, i-a facut pe unii contemoprani să-i acorde titlul de „părinte al radioului”; (d. 30.06.1961).

 

26 august 1880 – S-a născut Guillaume Apollinaire (Wilhelm Apollinaris de Kostrowitsky), poet şi critic de artă francez (m. 9 noiembrie 1918).

 

26 august 1881 – S-a născut poetul roman Panait Cerna; (d.26.03.1913).

 

26 august 1885 – S-a născut scriitorul francez Jules Romains (pseudonim pentru Louis Farigoule): romanul-fluviu “Oameni de ispravă”; (m. 14 august 1972).

 

26 august 1886 – Alexandru D. Rădulescu, medic chirurg român, scriitor, membru titular al Academiei Romane, a pus bazele Societatii Romane de Ortopedie; (n.Focşani; d.11.04.1979, Bucureşti).

 

26 august 1886 – S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic, membru al Academiei Române, al Academiei de Chirurgie din Paris.

De numele său se leagă înfiinţarea la Cluj, în 1921, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie.

În 1931 a pus bazele Societăţii române de ortopedie; (m. 11 aprilie 1979).

 

26 august 1888 – S-a născut Constantin Pantazi, general român (d. 1946)

Constantin Pantazi (n. 26 august 1888, Călărași – d. 23 ianuarie 1958, Râmnicu Sărat) general de armată român și ministru al apărării în perioada 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944.

A fost unul din cei mai fideli adepți ai generalului Ion Antonescu.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

26 august 1906 – S-a născut Albert Bruce Sabin, microbiolog de origine poloneză, descoperitorul vaccinului antipoliomelitic; (d. 1993).

 

26 august 1910 – S-a născut Maica Tereza, călugăriță catolică de origine albaneză, laureată a Premiului Nobel (1979), (d. 1997)

Maica Tereza, născută Anjezë Gonxhe Bojaxhiu (n. 26 august 1910, Skopje, Provincia otomană Kosovo, Imperiul Otoman – d. 5 septembrie 1997, Calcutta, India) și canonizată de Biserica Catolică cu numele de Sfânta Tereza de Calcutta, a fost o călugăriță catolică de origine albaneză care a fondat ordinul Misionarii Carității în Kolkata (Calcutta), India în 1950.

Timp de peste 45 de ani, ea a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii, conducând și extinderea Misionarilor carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări.

A întemeiat ordinul „Misionarele Carității”.

A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979.

A primit D.D.h.c. (Doctor of Divinity honoris causa) de la Universitatea din Serampore.

A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003.

La 4 septembrie 2016 a avut loc canonizarea Fericitei Maici Tereza de Calcutta, la Vatican, în Piața Sfântul Petru.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

26 august 1914 – S-a născut scriitorul Julio Cortazar (romane: “Bestiar”, “Învingătorii”, scenarii de film: “Blow up”); (m. 12 februarie 1984).

 

26 august 1920 – Secretarul de Stat al SUA Bainbridge Colby a semnat documentele celui de-al nouăsprezecelea amendament al Constituţiei, care dă femeilor drept la vot.

 

26 august 1938 – A încetat din viaţă Millosh Gjergi Nikolla Migjeni, poet şi prozator, considerat unul dintre întemeietorii literaturii albaneze moderne; (n. 13 octombrie 1911).

 

26 august 1939 – Guvernul şi Marele Stat Major polonez cer României sprijinul pentru tranzitarea prin ţara noastră a materialului de război destinat Poloniei. Cererea este satisfăcută de guvernul român.

 

26 august 1940 – S–a născut Ion G. Dumitrache, inginer, profesor universitar, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Române de Bioinginerie şi Biotehnologie, membru fondator al Societăţii Române de Automatică şi Informatică Tehnică.

 

26 august 1944 – Generalul Charles de Gaulle a intrat în Parisul eliberat de sub ocupatia nazistă.

 

26 august 1945 – A decedat Franz Werfel, scriitor austriac, unul dintre întemeietorii curentului literar numit expresionism. (“Cerul furat”); (n. 1890).

 

26 august 1947 – S–a născut Nicolae Dobrin, fotbalist român (d. 2007)

Nicolae Dobrin (n. 26 august 1947, Pitești – d. 26 octombrie 2007, Pitești), cunoscut și ca Gâscanul sau Prințul din Trivale, a fost un fotbalist român.

Istoria fotbalului românesc îl reține ca pe unul din cei mai mari fotbaliști români, un maestru al driblingului și al fentei, un model în executarea paselor și a loviturilor libere.

A fost ales de trei ori Cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 și 1971.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

26 august 1950 – S-a născut Mihai Mălaimare, actor si regizor român, fondator si director Teatrul Masca, om politic, deputat (n. Botosani).

 

26 august 1950 – S-a născut scriitorul italian Cesare Pavese.

 

26 august 1955 – A avut loc prima transmisie TV color (NBC) a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis.

 

26 august 1955 – S-a născut Emil Hurezeanu, jurnalist, realizator programe TV.I n anul 1983, s-a stabilit în Germania unde a primit azil politic.

A fost director al secţiei române a postului de radio Deutsche Welle din Köln (1995-2002) (volumul de interviuri ‘‘ Cutia neagră” 1997); (n. Sibiu)

 

26 august 1957 – S-a născut cantaretul suedez de origine nigeriana Dr. Alban.

 

26 august 1966 – Declanşarea luptei armate a poporului namibian, sub conducerea SWAPO, pentru eliberarea de sub ocupaţia regimului rasist al Africii de Sud.

 

26 august 1972 – S-a deschis la Munchen in Republica Federala Germania a XX-a editie a Jocurilor Olimpice Moderne (26 august -10 septembrie).

 

26 august 1972 – A încetat din viaţă Sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice.

În 1966, în 226 de zile, a realizat prima cursă solitară în jurul lumii, la bordul ambarcaţiunii “Gipsy Moth IV”, în urma acestui succes fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (n. 17 septembrie 1901).

 

26 august 1974 – Portugalia a recunoscut independenţa coloniei sale Guineea-Bissau; recunoaşterea oficială a intrat în vigoare începând cu 10 septembrie 1974.

 

26 august 1974 – A decedat Charles Lindbergh, aviator american, primul care a traversat Oceanul Atlantic în zbor; (n. 4.02.1902).

 

26 august 1976 – A încetat din viaţă Lotte Lehmann, soprană germană, stabilită, în 1945, în SUA; (n. 27 februarie 1888).

 

26 august 1977 – După multe dezbateri, Adunarea Naţională a adoptat Legea 101, sau Carta limbii franceze in Canada.

Această lege prevede utilizarea exclusivă a limbii franceze in provincia canadiana Quebec în cadrul Adunării Naţionale şi instanţele de judecată, in afaceri şi publicitate, precum şi instruirea în limba franceză, cu excepţia vorbitorilor nativi de limba engleza.

 

26 august 1978 – Sigmund Jahn , primul cosmonaut german, zboara la bordul navei sovietice Soyuz 31.

 

26 august 1978 – A încetat din viaţă Charles Boyer, actor de film american de origine franceză.

Aprimit Premiul Oscar special în 1942, pentru promovarea relaţiilor culturale franco-americane: “Lumina de gaz”, “Cum să furi un milion”; (n. 28 august 1897).

 

26 august 1980 – S-a născut Macaulay Culkin, actor american, interpretul principal din filmul ”Singur acasă”.

 

26 august 1981 – Sonda Voyager 2 a ajuns la maximă apropiere de Saturn, trecând la 101.000 km de planetă.

La 26 august 1981, Voyager 2 a trecut la 161.000 km de centrul planetei Saturn, la 9 luni după Voyager 1.

În timp ce trecea în spatele lui Saturn (văzut de pe Pământ), Voyager 2 a sondat atmosfera superioară a planetei adunând informații despre profilele atmosferice de temperatură și densitate.

Voyager 2 a constatat că, la nivelurile de presiune superioare (7 kilopascali presiune), temperatura lui Saturn era de 70 de grade Kelvin (-203 °C), în timp ce, la cele mai profunde niveluri măsurate (120 kilopascali), temperatura creștea la 143 K (-130 °C).

S-a descoperit că polul nord era mai rece cu 10 kelvini, deși acest lucru poate fi sezonier.

Sonda a fost direcționată astfel încât să poată obține vizualizări mai bune ale sateliților decât Voyager 1.

După survolul lui Saturn, platforma ghidată de instrumente s-a oprit temporar, determinând calculatorul principal să anuleze măsurătorile și să piardă o mulțime de date. 24 de ore mai târziu, inginerii misiunii au reușit să remedieze problema platformei (cauzată de o suprasolicitare care și-a epuizat temporar lubrifiantul), dar situația a fost restaurată definitiv 3 zile mai târziu după trimiterea instrucțiunilor de către echipele de la sol.

Traiectoria a permis sondei să utilizeze asistența gravitațională a lui Saturn pentru a se muta la următoarea destinație: Uranus.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

26 august 1987 – A fost demolată Biserica Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti.

 

26 august 1988 – S-a născut Cristina Neagu, jucătoare de handbal profesionistă.

Cristina Georgiana Neagu (n. 26 august 1988, în București) este o jucătoare profesionistă de handbal din România.

În prezent, ea evoluează la clubul CSM București.

Cristina Neagu este singura handbalistă din istoria acestui sport recompensată de patru ori cu titlul de Cea mai bună handbalistă IHF a anului.

Din anul 2016, Cristina Neagu este și căpitanul echipei naționale a României.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

26 august 1989 – A încetat din viaţă scriitorul american Irving Stone: “Agonie şi extaz”, “Turnul Nebunilor”, “Paria”; (n. 14 iulie 1903).

 

26 august 1999 – Rusia incepe al doilea razboi cecen (26 august 1999 – 31 mai 2000), ca răspuns la invazia fortelor cecene in Daghestan.

Al Doilea Război Cecen, în a doua sa fază cunoscut drept Războiul din Caucazul de Nord, a fost o operaţiune militară de amploare lansată de Federaţia Rusă începând din 26 august 1999, ca răspuns la invadarea Daghestanului de către Brigada Internaţională Islamică de Menţinere a Păcii (IIPB).

Invadarea Daghestanului a fost declanşatorul celui de-al Doilea Război Cecen. În august şi septembrie 1999, Şamil Basaev, în asociere cu sauditul Ibn al-Khattab, comandantul mujahedinilor, au condus două armate de până la 2.000 de ceceni, daghestanezi, arabi, mujahedini străini şi militanţi wahabişti din Cecenia în republica vecină Daghestan.

În acest război s-a înregistrat pentru prima dată folosirea de muniţie cu exploziv combustibil (FAE) în zonele populate, cu precădere în satul Tando.

La jumătatea lui septembrie 1999, militanţii au fost alungaţi din satele ocupate şi respinşi înapoi în Cecenia.

Cel puţin câteva sute de insurgenţi au fost ucişi în lupte. Tabăra federală rusă a raportat 279 lucrători ucişi şi aproximativ 900 răniţi.

Spre sfârşitul lui august şi în septembrie 1999, Rusia a declanşat o masivă campanie aeriană de bombardament asupra Ceceniei, cu scopul declarat de a-i alunga pe militanţii care invadaseră Daghestanul în luna anterioară.

Pe 26 august 1999, Rusia a recunoscut că efectuează raiduri de bombardament în Cecenia.

Se consideră că loviturile aeriene ruseşti au obligat peste 100,000 de ceceni să-şi părăsească locuinţele pentru a se refugia în zone mai sigure; republica vecină a Inguşetiei a apelat la ajutor din partea Naţiunilor Unite pentru a face faţă zecilor de mii de refugiaţi.

Pe 2 octombrie 1999, Ministerul Rus pentru Situaţii de Urgenţă a recunoscut că 78,000 de persoane s-au refugiat din calea bombardamentelor ruseşti din Cecenia, majoritatea îndreptându-se către Inguşetia, unde soseau într-un număr de 5.000 până la 6.000 pe zi.

Pe 22 septembrie 1999, ministrul adjunct de Interne Igor Zubov a declarat că trupele ruseşti au încercuit Cecenia şi că erau pregătite să o recucerească, dar strategii militari avertizaseră că o ofensivă terestră se va solda probabil cu pierderi grele de partea rusă.

Spre sfârşitul lui septembrie, forţele ruseşti executaseră deja incursiuni repetate pe teritoriul cecen şi ocupaseră anumite suprafeţe.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

26 august 2004 – Preşedintele ucrainean, Leonid Kucima, a inaugurat canalul Bâstroe, în pofida criticilor venite din Romania si din Occident.

Canalul traversează o rezervaţie protejată din Delta Dunării şi permite Ucrainei să aibă acces navigabil la Marea Neagră. România a înaintat la Curtea Internaţională de la Haga dosarul litigiului privind canalului Bâstroe.

 

26 august 2008 – Preşedintele rus Dmitri Medvedev, a anunţat că Rusia recunoaşte unilateral independenţa fostelor regiuni georgiene separatiste,republicile Abhazia şi Osetia de Sud.

Cultură și Media