Evenimentele Zilei de 30 mai în Istorie

30 mai este a 150-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 30 mai

(BOR) Sf. Cuv. Isaachie Mărturisitorul și Varlaam

Sfântul Isaachie Mărturisitorul (sec. IV – 30 mai 383), fondatorul Mănăstirii Dalmaților din Constantinopol, a fost un călugăr creștin (probabil grec) bizantin care este pomenit ca sfânt și mărturisitor. Uneori este numit Isaac Dalmațianul, nu pentru că s-a născut în Dalmația, ci din cauza mănăstirii pe care a fondat-o și care după decesul său a fost condusă de Dalmatus.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Isachie, cuvios († 383)

 

(BRC) Sf. Ferdinand, rege; Sf. Ioana d’Arc, fecioară

Ioana d’Arc (Ioana de Arc, Fecioara din Orleans; în franceză: Jeanne d’Arc; n. 6 ianuarie 1412 – d. 30 mai 1431) este una din figurile emblematice ale Franței și sfântă a Bisericii Catolice dar și foarte controversată întrucât unii autori au considerat că era schizofrenică (auzea voci). A fost supranumită de naționaliștii francezi Fecioara din Orleans și i s-a atribuit faptul că, în urma unor viziuni, Dumnezeu i-a spus să elibereze pământurile Franței care erau dominate de Anglia după Războiul de 100 de ani (1337–1453).

 

România -Ziua gardianului public

Ziua Gardianului Public în România (se sărbătoreşte, anual, pe baza Hotărârii de Guvern 518/27.IX.1993)

 

Croația – Ziua națională

 

Astăzi în istorie pentru 30 mai

 

Evenimentele Zilei de 30 mai în Istorie:

– 30 mai 1635 – Pacea de la Praga;

– 30 mai 1915 – Deportarea armenilor  (1915-1916);

– 30 mai 1942 – 1000 de bombardiere britanice atacă orasul german Köln, distrugandu-l in 90 de minute;

– 30 mai 1945 – În România, începe procesul ziariștilor acuzati că s-au pus “în slujba propagandei fasciste” și făcuți „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”;

– 30 mai 1955 – Marea Adunare Naţională a Repunlicii Populare Romane ratifică Tratatul de la Varsovia

 

30 mai 70 – Titus şi legiunile romane ataca al doilea zid de aparare al Ierusalimului, dupa ce aparatorii evrei au fost siliti sa se retraga de pe primul zid.

Romanii construiesc o circumvalaţie , taind toţi copacii pe o distanta de cincisprezece kilometri in jurul orasului.

Fortificatiile de circumvalație sunt metereze de pământ și fortificații care înconjoara un oraș asediat si care sunt folosite ca bază pentru lansarea de atacuri.

 

30 mai 702 – K’inich K’an Joy Chitam II (sau Kan Xul II), urca la moartea fratelui său K’inich Kan Balam I, pe tronul regatului mayas Palenque.

 

30 mai 1159 – A decedat Vladislav al II-lea Exilatul (n. 1105), Mare Duce al Poloniei și Duce de Silezia, din anul 1138 până în 1146.

 

30 mai 1232 – La doar un an după moartea sa, Sfantul Anton de Padova este canonizat de către Papa Grigore al IX-lea.

Fernando Martins de Bulhões cunoscut sub numele de Sf. Anton de Padova și Sf Antonie de la Lisabona,s-a născut în 1195 la Lisabona și au murit 13 iunie 1231 aproape Padova (Italia). A fost un preot franciscan făcător de minuni si unul dintre cei mai iubiți sfinți la catolici. A fost declarat Doctor al Bisericii în 1946. Liturgic, este pomenit la 13 iunie.

 

30 mai 1252 – A decedat Ferdinand al III – lea supranumit și Ferdinand cel Sfânt (n. 30 iulie sau 5 august 1199 în Zamora), rege al Castiliei și din anul 1230 rege al Castiliei și al Leónului.

A început izgonirea maurilor din Peninsula Iberică, obtinand mai multe victorii impotriva lor, printre care mai importante sunt bătălia de la Jerez de la Guadiana 1233, cucerirea Córdobei în 1236, a Jaénei în 1246, și a Sevillei în 1248. Regatul său va ajunge în sud până la mare, numai Califatul de la Granada rămânand necucerit de spanioli. Aceste acțiuni au fost urmate de izgonirea maurilor de către creștini din ținuturile cucerite. În timpul domniei sale au fost întemeiate domul din Toledo si Universitatea din Salamanca, monumente ale artei medievale.

 

30 mai 1431 – În timpul Războiului de O Sută de Ani, Ioana d’Arc, eroina naţională a Franţei, a fost acuzata de erezie si arsa pe rug in Piata Vieux-Marche din orasul Rouen, după ce a fost condamnată de un tribunal dominat de englezi.

Ioana d’Arc (Ioana de Arc, Fecioara din Orleans; în franceză: Jeanne d’Arc; n. 6 ianuarie 1412 – d. 30 mai 1431) este una din figurile emblematice ale Franței și sfântă a Bisericii Catolice dar și foarte controversată întrucât unii autori au considerat că era schizofrenică (auzea voci). A fost supranumită de naționaliștii francezi Fecioara din Orleans și i s-a atribuit faptul că, în urma unor viziuni, Dumnezeu i-a spus să elibereze pământurile Franței care erau dominate de Anglia după Războiul de 100 de ani (1337–1453).

S-a nascut pe 6 ianuarie 1412, la Domremy. La 13 ani, aude “voci” care ii cer sa mearga la Bourges si sa salveze regatul. I-a destainuit unchiului sau faptul ca tara este amenintata, astfel incat acesta a dus-o la castelanul de Vaucouleurs. Cu ajutorul acestuia, Ioana d’Arc ajunge la Delfinul Frantei – Carol, imbracata cu haine barbatesti, caruia ii spune ce a auzit de la „voci”. Potrivit viziunilor, aceasta i-a transmis regelui urmatorul mesaj: „Dumnezeu mi-a spus sa-ti dau de stire cum ca Domnul nostru iti va da regatul inapoi, vei fi incoronat la Reims si iti vei invinge dusmanii. Eu sunt mesagerul Domnului. Incredinteaza-mi o armata si voi ridica asediul orasului Orleans.” Dupa o asemenea veste, Carol s-a lasat convins nu inainte de a se convinge de realitatea spuselor fetei.

Astfel teologii au supus-o unui sir de intreabri inainte de a-i incredinta armata pe care o cerea. Dupa mai multe victorii, e luata prizoniera de catre un cavaler burgund, Jean de Luxembourg, care o vinde regelui Angliei. Nimeni nu i-a sarit in ajutor, astfel incat tanara a fost condamnata pentru vrajitorie si intemnitata opt luni, apoi arsa pe rug. Rămăşiţele i- au fost aruncate în Sena. Ultimele cuvinte: în timp ce flăcările o invaluiau : “Îmi este foarte teamă că veţi suferi de pe urma morţii mele… Iisus! Isus!“ A fost beatificată în 1905, în momentul în care Republica franceză se pregătea să voteze legea separării Bisericii de stat si a fost sanctificată (canonizată) abia în anul 1921.

 

30 mai 1492 – A inceput constructia Bisericii cu hramul “Sfantul Gheorghe” de la Harlau, unul dintre primele monumente moldovenesti cu pictura exterioara, datand din vremea lui Petru Rares.

A fost inaltată în mai puțin de cinci luni, acest lucru fiind atestat de pisania scrisă în limba slavonă cu următorul text: „Binecinstitorul și iubitorul de Hristos, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această biserică întru numele sfântului și măritului mare mucenic și purtător de biruință Gheorghe, care s-a început a se zidi în anul 7000, luna mai 30, și s-a terminat în același an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 36-lea curgător.” (1492)

 

30 mai 1536 – Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a casatorit cu cea de-a treia sotie, Jane Seymour.

Henric al VIII-lea (engleză Henry VIII) (n. 28 iunie 1491 – d. 28 ianuarie 1547) a fost rege al Angliei din 21 aprilie 1509 până la moartea sa.

 

30 mai 1574 – Henric al III-lea devine rege al Frantei; (n. 19 septembrie 1551 – d 2 august 1589).

Henric al III-lea (în franceză Henri III, în poloneză Henryk) (19 septembrie 1551 – 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franței între 1574 – 1589 și Rege al Poloniei între 1573 și 1574 cu titlul de Henric de Valois.

 

30 mai 1593 – Se stinge din viaţă Christopher “Kit” Marlowe, dramaturg, poet şi traducător din epoca elisabetana , cel mai însemnat autor de tragedie din această perioadă si precursor al lui Shakespeare ; (botezat la 26 februarie 1564 – d.30 mai 1593).

Christopher “Kit” Marlowe (botezat la 26 februarie 1564 – d. 30 mai 1593) a fost un dramaturg, poet și traducător englez din epoca elisabetană. Cel mai însemnat autor de tragedie din această perioadă înainte de Shakespeare, Kit Marlowe este cunoscut pentru deosebitul său vers alb, pentru personajele sale care au cucerit publicul, precum și pentru propria-i moarte.

 

30 mai 1598 (30 mai/ 9 iunie) – Prin Tratatul dintre împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg şi Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu, domnitorul român recunoştea suzeranitatea împăratului, iar acesta se obliga să-i asigure subsidii pentru întreţinerea armatei

 

30 mai 1635 – Războiul de Treizeci de Ani – se semnează Pacea de la Praga.

Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 până în 1648 și a fost un război purtat sub pretext religios. Cauza principală a fost lupta pentru hegemonie în Europa, în special ambiția Franței, condusă de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european în detrimentul Imperiului romano-german și puterii Habsburgilor. Astfel, regatul Franței, prin subsidii financiare și sprijin moral, a încurajat și amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor protestanți germani.

Aceștia, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului, au pus pe picioare, în anul 1608, Uniunea Protestantă, în sprijinul căreia au intervenit militar, pe parcursul războiului, Franța, Olanda, Danemarca, Suedia – cu regele Gustav Adolf și Transilvania. De partea cealaltă, principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat, în anul 1609, coaliția intitulată Liga Catolică, proimperială.

Războiul a fost declanșat prin incidentul din Praga, când doi reprezentanți ai împăratului și notarul acestora au fost aruncați pe fereastră (defenestrați) de stările cehe nemulțumite. Aceasta a fost scânteia începerii războiului care a urmat. Frederic al V-lea (“Regele de o iarnă”), cel care a fost ales de stările protestante de la Praga ca rege al Boemiei, în ciuda împotrivirii reprezentanților imperiali (care au fost aruncați pe fereastră, dar au supraviețuit), nu s-a putut menține la putere decât până în anul 1620.

În Bătălia de la Muntele Alb (Bila Hora), armatele stărilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au fost înfrânte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly și Wallenstein. Astfel, Frederic al V-lea a fost nevoit să fugă în Olanda, iar împăratul Ferdinand al II-lea și-a impus pretențiile asupra coroanei Boemiei.

Războiul s-a desfășurat, în cea mai mare parte, pe teritoriul Sfântului Imperiu Roman, provocând pagube economice imense. Localități și bunuri materiale au fost distruse, foametea și epidemiile au dus la dispariția aproape totală a populației din regiunile implicate în război. În sudul Germaniei numai o treime din populație a supraviețuit acestui război nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor provocate.

 

30 mai 1640 – A incetat din viata pictorul si desenatorul olandez, Peter Paul Rubens.

Peter Paul Rubens (n. 28 iunie 1577, Siegen/Westfalia – d. 30 mai 1640, Antwerpen), cel mai renumit pictor flamand. Viața lui Rubens pare să fi fost guvernată de o inepuizabilă energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează cca. 1400 tablouri și execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artiști din Europa, cât și la curțile princiare.

 

30 mai 1672 – S-a nascut ţarul Petru I, întemeietorul Imperiului Rus; ( 9 iunie s.n.).

Petru I (Petru cel Mare) (n. 9 iunie [S.V. 30 mai] 1672 – d. 8 februarie [S.V. 28 ianuarie] 1725) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 până la moartea sa.

 

30 mai 1744 – A încetat din viaţă poetul englez Alexander Pope; (n. 22 mai 1688).

Alexander Pope (n. 21 mai 1688 – 30 mai 1744) este considerat unul dintre cei mai mari poeți englezi ai secolului al 18-lea. Alexander Pope, născut într-o familie romano-catolică în 1688, a fost educat în special acasă, conform modei timpului pentru cei înstăriți, dar și datorită legilor penale severe instituite de Biserica Angliei contra tuturor celora ce nu erau de credință anglicană.

Din copilărie, a suferit de numeroase probleme de sănătate, incluzând boala lui Pott o formă de tuberculoză care afectează măduva coloanei vertebrale, care i-a deformat corpul, i-a blocat creșterea la 1,37 m și i-a grăbit moartea la vârsta relativ tânără de 56 de ani. Deși scria poezie de la 12 ani, prima contribuție majoră la lumea literară este considerat Eseu asupra Criticii, care a fost publicat în 1711, când avea 23 ani. Apoi a urmat de The Rape of the Lock (1712, revizuit 1714).

 

30 mai 1778 – S-a stins din viata scriitorul si filosoful iluminist francez Voltaire ( n. 21 noiembrie 1694), pe numele sau adevarat François Marie Arouet.

Voltaire, pe numele său adevărat François-Marie Arouet, (n. 21 noiembrie 1694 la Paris – d. 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numara Henriada, Tragedia Moartea lui Cezar,Candid, Dictionar Filosofic. A fost admis in Academia Franceza in 1746.

 

30 mai 1814 – Se semneaza primul Tratat de la Paris, care a readus granitele Frantei la intinderea lor din 1792. In aceeasi zi, Napoleon I al Frantei este exilat pe insula Elba.

 

30 mai 1814 – S-a nascut Eugène Charles Catalan, matematician belgian (d. 1894)

Eugène Charles Catalan (n. 30 mai 1814 – d. 14 februarie 1894) a fost un matematician franco-belgian, specialist în teoria numerelor. De numele său este legată o celebră conjectură, conjectura lui Catalan, pe care a formulat-o în 1844, fiind demonstrată abia în 2002 de către matematicianul român Preda Mihăilescu. A considerat numerele de forma: T_n = \frac 1 n \cdot C^{n-1}_{2n-2}, care ulterior îi vor purta numele. Aceste numere sunt întregi pentru orice n \in \mathbb N^*.

În 1842 a descoperit că o suprafață riglată poate fi numai atunci minimală și reală, când este plană sau când este suprafață elicoidală ordinară. În 1856 a demonstrat că dacă o spirală logaritmică se rostogolește pe o dreaptă, polul său descrie o altă dreaptă. Catalan a întocmit un memoriu relativ la transcendentele lui Euler.

 

30 mai 1814 – S-a nascut anarhistul rus Mihail Bakunin;

Mihail Alexandrovici Bakunin (n. 30 mai 1814, Priamuhino, gubernia Tver, Imperiul Rus, d. 1 iulie 1876, Berna, Elveția) a fost un cunoscut revoluționar rus, considerat de mulți „tatăl anarhismului modern”. A fost un activist și teoretician al mișcării anarhiste si unul dintre revoluționarii cu cea mai mare influență în Europa din a doua jumătate a secolului al XIX lea. În 1848 participă la Revoluție , iar in 1865 pune bazele organizației „Fraternitatea Internaționalǎ Revoluționarǎ” in care condițiile de aderare erau:

– ateismul;
– respingerea statului, a armatei și a Bisericii;
– pacifismul, anti-militarismul;
– neacceptarea proprietății private și a principiului redistribuirii de tip capitalist.

În 1869 publica Regulile revoluționare. În același an pleacă la Lyon , in Franta , încercând să-l transforme într-un centru revoluționar. La 28 septembrie 1870 cucerește primăria din Lyon. A participat la Comuna din Paris. Ultima sa carte s-a intitulat Statul și anarhia.

 

30 mai 1845 – S-a nascut Amadeo I al Spaniei (d. 1890)

Amadeo I (30 mai 1845 – 18 ianuarie 1890) a fost singurul rege al Spaniei din Casa de Savoia. A fost al doilea fiu al regelui Victor Emanuel al II-lea al Italiei și cunoscut pentru cea mai mare parte a vieții sale ca Duce de Aosta. A domnit pentru o scurtă perioadă a rege al Spaniei din 1870 până în 1873.

 

30 mai 1846 – S-a nascut Peter Carl Fabergé, celebru giuvaergiu din Rusia; (d. 1920).

Peter Carl Fabergé, cunoscut de asemenea sub numele de “Karl Gustavovici Fabergé”, (n. 30 mai [S.V. 18 mai] 1846 – d. 24 septembrie 1920) bijutier rus, cunoscut îndeosebi pentru „Ouăle Fabergé”, bijuterii realizate din metale și pietre prețioase, la baza cărora se află tradiția pascală.

 

30 mai 1860 – Domnitorul Cuza instituie in Principatele Romane unite medalia militară “Pro Virtute Militari”.

Iniţiatorul ideii de a se institui această decoraţie se pare că ar fi fost căpitanul Pavel Zăgănescu, el însuşi participant la luptele din Dealul Spirei în anul 1848.Mihail Kogalniceanu a susţinut această idee şi a ridicat problema în parlament, astfel că legea privind instituirea medaliei „Pro Virtute Militari” este publicată în Monitorul Oastei nr. 20 din 30 mai 1860. Distinctia ar fi trebuit decernată militarilor distinşi în lupta de la Dealul Spirii, dar avea să fie înmânată pentru prima dată de Locotenenţa Domnească, care a condus ţara între abdicarea lui Cuza şi domnia lui Carol I.

Medaliile s-au înmânat veteranilor luptelor din 1848 de pe Dealul Spirii doar în anul 1866 la 23 aprilie, când s-au desfăşurat festivităţi la care a participat un număr mare de persoane. În timpul festivităţilor au fost decoraţi cu medalia „Pro Virtute Militari” 17 veterani ai luptelor din Dealul Spirii din anul 1848. Regele va relua, în 1872, ideea lui Cuza, instituind “Virtutea Militară”, iar forma primului Ordin românesc, “Steaua României”, de la 10 Mai 1877, va fi inspirată din “Ordinul Unirii”, bătut de Alexandru Ioan Cuza la Paris.

 

30 mai 1875 – S-a nascut filosoful italian Giovanni Gentile; (d. 15 aprilie 1944).

Se descria el insusi drept un filosof al fascismului si a intocmit pentru Mussolini in 1932 in mare parte, Doctrina fascismului. A fost un apropiat al criticului si filosofului idealist italian Benedetto Croce.

 

30 mai 1878 – Marea Britanie si Rusia au incheiat un Acord prin care Cabinetul englez, in schimbul unor concesii obtinute din partea guvernului de la Petersburg in favoarea intereselor engleze din Balcani si in regiunea Caucazului, se angaja ca la Congresul de Pace de la Berlin sa nu se opuna anexarii sudului Basarabiei de catre Imperiul tarist.

Congresul de la Berlin (13 iunie – 13 iulie 1878) a fost o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii și reprezentanți ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman (1877-1878) și a avut drept scop principal reorganizarea Țărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanța între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

30 mai 1901 – S-a născut Maria Holban, istoric şi traducător cu studii valoroase legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc – secolele XIII-XIV). Maria Holban (n. 30 mai 1901, București – d. 18 martie 1991, București) a fost o istorică română, din 1990 membru corespondent al Academiei Române. Alături de un colectiv din cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Holban a avut un aport esențial în editarea seriei Călători străini despre țările române, o colecție de mărturii traduse și adnotate, însoțite de studii introductive, adresată cercetătorilor istorici. Pregătită încă din 1954, seria a fost tipărită începând cu 1968 pe parcursul a peste trei decenii, studiul introductiv al primului volum conținând considerațiile metodologice ale ale Mariei Holban. Istorica a fost de asemenea asociată cu seria C privitoare la Transilvania a colecției Documente privind istoria României.

 

30 mai 1908 – S-a născut Hannes Olof Gösta Alfvén, fizician suedez, Laureat al Premiul Nobel (d. 2 aprilie 1995).

Hannes Olof Gösta Alfvén (n. 30 mai 1908, Norrköping, Suedia, d. 2 aprilie 1995, Djursholm, Suedia) fizician suedez, care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1970 pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii. A contribuit cu lucrări în fizicile plasmei, precum şi cu teorii descriind fenomenul aurorei, centurii van Allen, efectul furtunii magnetice asupra câmpului magnetic al Pământului, magnetosfera terestră şi dinamicile plasmei în galaxia noastră.

 

30 mai 1909 – S-a nascut clarinetstul si conducatorul de orchestra de jazz american Benny Goodman; (d. 13 iunie 1986).

Benny Goodman (n. 30 mai 1909 – d. 13 iunie 1986) a fost un compozitor, dirijor, clarinetist, lider de formație și muzician de jazz și swing american, care a primit Premiul Grammy pentru întreaga carieră în 1986.

 

30 mai 1913 – A fost semnat Tratatul de la Londra prin care se consemneaza încheirea primului razboi balcanic dintre Imperiul Otoman si Alianta Balcanica, prin infrangerea turcilor. Albania devine independentă si Turcia este obligata sa faca cedari teritoriale importante in favoarea Greciei, Bulgariei si Muntenegrului.

Marile Puteri au impus următorii termeni:

– Albania este recunoscută ca stat independent, iar Serbia, Muntenegru și Grecia sunt obligate să-și retragă trupele de pe teritoriul său.

– Vilayetul Kosovo avea să se împartă între Serbia, Muntenegru și Albania. În cadrul acestei entități era inclus și fostul sangeac Novi Pazar care a fost împărțit între Serbia și Muntenegru.

– Bulgaria a primit Tracia, la nord de linie dintre Enos și Marea Egee și Midia la Marea Neagră.

– Nu s-a luat o hotărâre clară privind împărțirea restului teritoriului Macedoniei (cu excepția regiunilor de pe teritoriul provinciei otomane Kosovo, cum ar fi Skopje, Veles și Kumanovo) din cauza neînțelegerilor dintre aliați.

Ca urmare a deficiențelor tratatului de la Londra, între semnatari a izbucnit al Doilea Război Balcanic în iunie 1913. S-a ajuns apoi la un acord final de pace consfințit prin tratatul de la București de la 12 august 1913.

Delimitarea teritoriului noului stat independent albanez în conformitate cu Protocolul de la Florența (17 decembrie 1913) a fost deosebit de nepopular în rândul populației grecești din sudul Albaniei (Epirul de Nord), care, după o revoltă, au reușit să declare autonomia unui teritoriu denumit de ei Republica Autonomă a Epirului de Nord care a fost recunoscută pe plan internațional ca regiune autonomă pe teritoriul Albaniei, în conformitate cu protocolul de la Corfu.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

30 mai 1915 – Primul genocid al secolului XX. A fost dat ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deserturile din Siria si Irak. Sute de mii de oameni au murit in urma epidemiilor si epuizarii fizice.

Genocidul armean, cunoscut odată ca Holocaustul armenilor, Masacrul armenilor (în limba armeană Metz Yeghern, “Marele Rău”) sau Genocidul uitat se referă la două evenimente distincte dar care au legătură între ele: primul este campania condusă de Sultanul Abdul-Hamid II între anii 1894-1896, și a doua este deportarea și eliminarea armenilor de către guvernul Junilor turci între anii 1915-1916. Termenul genocid e asociat celui de-al doilea episod, care este comemorat de către armeni pe 24 aprilie. În acest genocid, au fost omorâți aproape 2 milioane de armeni.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

30 mai 1918 – In Jurnalul Consiliului de Miniștri român se publica organizarea poliției din Basarabia, recent unificată cu România.

 

30 mai 1918 – A murit Gheorghi Plehanov, teoretician marxist rus ; (n. 1856).

Gheorghi Valentinovici Plehanov (n. 29 noiembrie 1856 (S.N. 11 decembrie) — d. 30 mai 1918 (S.V. 17 mai)) revoluționar rus și un teoretician marxist.

 

30 mai 1919 – A murit Barbu Nemţeanu (pseudonimul lui Benjamin Deutsch), poet (lirica sa face trecerea dinspre simbolism spre modernism) şi traducător (a tradus din Heine, Schiller, Lenau, Goethe, Baudelaire, Hugo); (n. 1887).

Barbu Nemțeanu (n. 1 octombrie 1887, Galați – d. 30 mai 1919, București) a fost pseudonimul literar al lui Benjamin Deutsch, poet simbolist, traducător și publicist român, de naționalitate evreu. În decursul timpului, ca publicist, a folosit mai multe pseudonime: B. Askenazi, Ion Corbu, Ion Crângu, Vasile Crângu, Luca Zimbru, Cireșeanu, Barbu Exoticu, Germanicus Galitiensis, Tedesco.

 

30 mai 1929 – S-a nascut dizidenta anticomunista romana Doina Cornea.

A fost asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), „Încercarea labirintului”. Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, amenințări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de Securitate Alexandru Pereș, tatăl senatorului Alexandru Pereș (PDL).

Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987). În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. Practic, apoi a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR).

Este membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria. A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste (22, România liberă, Vatra, Memoria etc.). A ținut conferințe în țară și străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective (Une culture pour l’Europe de demain, Il nuovo Areopago, Mission, Quelle sécurité en Europe à l’aube du XXIème siècle?, Europe: les chemins de la démocratie, Politique Internationale, Amicizia fra i popoli).

 

30 mai 1935 – Orașul Quetta, capitala provinciei Belucistan (Pakistan), a fost distrusă de un cutremur, în care au murit peste 20.000 de oameni.

 

30 mai 1942 – 1000 de bombardiere britanice ataca orasul german Köln, distrugandu-l in 90 de minute.

Au murit 411 civili si 58 militari si au fost ranite 5027 persoane, la o populatie de 700000 locuitori. 45 000 de oameni au ramas fara adapost. Numele de cod: „Operation Millenium” . Au fost doborate de apararea germana 40 de aparate aliate.

 

30 mai 1945 – În România, începe procesul ziariștilor acuzati că s-au pus “în slujba propagandei fasciste” și făcuți „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”.

Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945. Acest proces are loc după ce la 14 mai 1945 regimul comunist declanşase procesul primului lot de aşa numiţi “criminali de război”.

Pamfil Șeicaru (n. 18 aprilie 1894, Buzău — d. 21 octombrie 1980, München, Germania) a fost un ziarist român, director al ziarului “Curentul”, cel mai combativ cotidian românesc în perioada dintre cele două războaie mondiale. Este considerat a fi cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale.

Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel – d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu.

Nichifor Crainic (pseudonimul lui Ion Dobre,[1] n 22 decembrie 1889, Bulbucata, județul Vlașca – d. 20 august 1972, Mogoșoaia) a fost un teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof român și important ideolog rasist, de extremă dreaptă. În perioada de început a mai folosit pseudonimele Victor Rațiu (1908), D. Crainic (1909), D.I. Crainic, D.I. Nichifor, N. Crainic (1910), Victor Mărginaș. Din aprilie 1926 Nichifor Crainic este numele lui legal. În 1940 este ales membru al Academiei Române (pe locul devenit vacant al lui Octavian Goga), exclus în 1945 și reconfirmat post-mortem în 1994.

 

30 mai 1947 – A avut loc vizita in Romania a patriarhului Moscovei si al intregii Rusii, Aleksei, care a dorit sa discute cu inalti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane in vederea pregatirii Congresului Ortodoxiei, programat sa se desfasoare in martie 1948, la Moscova.

Alexei al II-lea, născut Alexei Mihailovici Rüdiger, (n. 23 februarie 1929, Tallinn, Estonia – d. 5 decembrie 2008, Moscova) a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse din 10 iunie 1990 până la moarte.

 

30 mai 1949 – A murit Marcu Beza, istoric literar, prozator şi diplomat de origine aromână; s-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat; membru corespondent al Academiei Române din 1923; (n. 1882, la Vlahoclisura, Macedonia).

 

30 mai 1955 – Marea Adunare Naţională a Repunlicii Populare Romane ratifică Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, între Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.Germană, Polonia, România, Ungaria şi URSS, semnat la Varşovia.

Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949).

Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest „remilitarizată” în NATO prin ratificarea de către țările ocidentale a Înțelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

30 mai 1960 – Poetul si scriitorul rus sovietic Boris L. Pasternak, laureat cu premiul Nobel pentru Literatura in anul 1958, a incetat din viata la varsta de 68 de ani; (n.29 ian. 1890 ).

Boris Leonidovici Pasternak (n. 29 ianuarie 1890 (S.N. 10 februarie) la Moscova – d. 30 mai 1960) poet și scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958. Cunoscut îndeosebi pentru celebrul roman “Doctorul Jivago” , (interzis în fosta URSS până în 1987), devenit imediat după apariţie, un bestseller,iar filmul a câştigat cinci Oscaruri. Romanul a fost publicat atât în engleză, cât şi în rusă, nu doar în Europa, ci şi în SUA.

În 1958 şi 1959, romanul s-a aflat, pentru 26 de săptămâni, pe primul loc al bestseller-urilor alcatuit de publicaţia “New York Times”. B. Pasternak a fost nominalizat de şapte ori pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură, care îi va fi decernat în 1958 şi pe care, în urma unor presiuni şi ameninţări repetate, scriitorul va fi nevoit să-l refuze.

Drept rezultat al unei decizii fără precedent a Academiei Suedeze, ceremonia de decernare a premiului va avea loc post-mortem, în 1989. Motivaţia Juriului Nobel: “ … pentru deosebită măiestrie atinsă în poezia lirică actuală, precum şi în domeniul marilor tradiţii epice ruse”.

 

30 mai 1961 – A murit dictatorul Republicii Dominicane Rafael Leonidas Trujillo ; (n. 1891).

A fost președinte intre anii 1930-1938 și din nou 1942-1952. Este considerat unul dintre cele mai sangerosi dictatori dîn America, estimandu-se că a fost responsabil pentru moartea a mai mult de 50.000 de oameni. Trujillo fost asasinat intr-o ambuscada pusa la cale de opozanti ai sai din armata in afara capitalei tarii. Într-un raport al procurorului general adjunct al SUA s-a spus ca CIA a fost ”o parte activă” în asasinarea dictatorului dominican, iar un raport intern al CIA vorbeste despre ”o implicarea a Agenției destul de vasta “. Armele asasinilor inclus trei carabine M 1, au fost furnizate de CIA.

 

30 mai 1964 – A murit matematicianul Theodor Angheluţă; contribuţii în domeniul teoriei ecuaţiilor integrale şi al celor funcţionale; membru de onoare al Academiei Române din 1948; (n. 1882).

 

30 mai 1964 – A murit fizicianul american de origine maghiara Leó Szilárd, unul din parintii bombei nucleare americane; (n. 1898).

 

30 mai 1966 – A murit Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România; (n. 1897).

Oscar Walter Cisek (n. 6 decembrie 1897, București – d. 30 mai 1966, București) a fost un scriitor român de etnie germană, diplomat și critic de artă, autor de nuvele, povestiri, poeme și eseuri în limbile română și germană.

 

30 mai 1966 – Fostul prim-ministru, congolez Evariste Kimba și mai multi alti politicieni sunt executati public dupa un proces-spectacol, în capitala Kinshasha, la ordinul președintelui Joseph Mobutu , fiind acuzati de tentativa de lovitura de stat.

 

30 mai 1968 – A decedat Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1900).

 

30 mai 1971 – Naveta spațială americană „Mariner 9” este lansată într-o misiune pentru a aduna informații științifice despre Marte.

Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planetă a Sistemului Solar, a cărei denumirea provine de la Marte, zeul roman al războiului. Uneori mai este numită şi „planeta roşie” datorită înfăţişării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roşiatică se explică prin prezenţa pe suprafaţa sa a oxidului de fier.

 

30 mai 1975 – A fost fondată Agenția Spațială Europeană.

Agenția Spațială Europeană (engleză European Space Agency, prescurtare: ESA, iar în franceză Agence spatiale européenne, prescurtat:ASE) este o organizație interguvernamentală creată în 1980, cu sediul la Paris, în scopul asigurării și dezvoltării cooperării, exclusiv pașnice, între statele europene în domeniile cercetării și tehnologiei spațiale. Coordonează proiectele spațiale puse în comun de peste douăzeci de țări europene. Agenția Spațială Europeană, care prin bugetul său de 4.433.000.000 de euro (în 2015) este a treia agenție spațială în lume, după NASA și Agenția Federală Spațială Rusă, a fost fondată la 31 mai 1975. Agenția Spațială Europeană își desfășoară activitatea în trei centre: Noordwijk (Țările de Jos), Darmstadt (Germania) și Frascati (Italia) și la ora actuală are ca membri 22 țări. ESA este o organizație independentă de Uniunea Europeană.

 

30 mai 1980 – A murit la Bucuresti, compozitorul şi dirijorul cu origini armene, Matei Socor.

Matei Socor (n. 15 septembrie 1908, Iași – d. 30 mai 1980, București) a fost un compozitor comunist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române din anul 1952. A studiat la Conservatorul din Bucureşti (1927-1929), avându-i ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi şi Constantin Brăiloiu. Urmează, urmand apoi studii de perfecţionare la Conservatorul din Leipzig, cu maeştri ai compoziţiei şi dirijatului de orchestră (1930-1933). Revenit în România, Matei Socor a lucrat ca cercetător etnolog şi dialectolog al muzicii în cadrul Institutului de folclor din Bucureşti.

Aici a colaborat cu Constantin Brăiloiu, cu care a alcătuit o serie de culegeri de folclor. S-a apropiat din tinereţe de mişcarea muncitorească, devenind membru activ al Partidului Comunist Roman încă din ilegalitate. După preluarea puterii de către regimul comunist, Matei Socor s-a pus în slujba noii puteri, fiind numit în funcţia de preşedinte al Comitetului de Radiodifuziune 1945 – 1952, preşedinte al Uniunii Compozitorilor din RPR (1949-1954) şi distins cu titlul de Laureat al Premiului de Stat.

În revista Muzica cu nr. 1, din 1950, care avea pe copertă portretul lui Stalin, Matei Socor scria în „Cuvânt înainte” că trebuie pornită o luptă deschisă împotriva influenţelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste şi militat pentru eliminarea formalismului şi cosmopolitismului în arta muzicală. Tot în revista Muzica, în anul 1953, cu ocazia primului Congres al Compozitorilor şi Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului şi ploconirii în faţa artei decadente burgheze.

Compoziţiile sale inspirate din propaganda socialistă , se încadrau în muzica proletcultistă. Matei Socor este autorul muzicii pentru două imnuri de stat a României: Zdrobite cătuşe (imn naţional între anii 1948 şi 1953, pe versuri de Aurel Baranga ) şi Te slăvim, Românie ! (imn naţional între anii 1953 şi 1977, pe versuri de Eugen Frunza si Dan Desliu).
A fost membru corespondent al Academiei Române din 1952; (n. 1908, la Iasi).

 

30 mai 1982 – Spania devine prima ţară care intră în Alianţa nord-atlantica si al 16-lea membru al NATO, dupa admiterea Germaniei de Vest în 1955.

 

30 mai 1990 – Cutremur de pământ în Vrancea (6,9 grade pe scara Richter). In 1990 in Vrancea au avut loc la data de 30/31 mai, 3 cutremure consecutive, la o adâncime de 89 km. Ele au creat pagube importante în România, Republica Moldova, Bulgaria şi Ucraina. Primul cutremur, cu o magnitudine de 6,9 grade pe scara Richter , s-a produs la ora 10:40:06 (GMT), pe data de 30 mai. Undele seismice plecate din munţii Vrancei au zguduit vreme de aproape 50 de secunde toată jumătatea estică a României. În urmatoarele 17 ore, au avut loc 80 de replici. La ora 3:18 (GMT), pe data de 31 mai, a avut loc al doilea cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter.
După 3 secunde, s-a produs şi al treilea seism (6,1 Mw).

 

30 mai 1992 – Guvernul Romaniei a recunoscut Republica Bosnia si Hertegovina ca stat independent. Bosnia și Herțegovina este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa patru milioane de locuitori. Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.

 

30 mai 1992 – A avut loc, în România, al III-lea Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi. Ion Raţiu a fost ales preşedinte al UMRL.

Ion Augustin Nicolae Rațiu (n. 6 iunie 1917, Turda – d. 17 ianuarie 2000, Londra) politician român, reprezentant al Partidului Național Țărănesc (devenit ulterior PNȚCD).

 

30 mai 1995 – A decedat Ştefana Velisar Teodoreanu, soţia scriitorului Ionel Teodoreanu, prozatoare, poetă şi traducătoare; (n. 1897, la Remiremont, in Franţa).

Ștefana Velisar Teodoreanu (n. 17 octombrie 1897, Remiremont, Franța – d. 30 mai 1995, București) este o prozatoare, poetă și traducătoare română. A fost soția scriitorului Ionel Teodoreanu, fiind cunoscută și ca „Doamna Lily”, așa cum o numeau Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu). Este fiica Mariei (născută Mazurier), de origine franceză, şi a lui Ştefan Lupaşcu, jurist şi diplomat. Învaţă, cu dese întreruperi, la şcoala particulară a Mariei Delavrancea, sora tatălui ei şi soţia lui Barbu Delavrancea, apoi, până în 1916, la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, aflată tot sub direcţia acesteia.

În 1918, la Iaşi, prin intermediul fiicelor lui Delavrancea, îl cunoaşte pe Ionel Teodoreanu, cu care se căsătoreşte în 1920. A început să publice în 1929, la „Bilete de papagal”, mici poeme şi schiţe, semnate Ştefana Velisar. Sub acelaşi pseudonim debutează şi editorial cu romanul Calendar vechi, în 1939 (Premiul Societăţii Intelectualilor Români). A mai colaborat la „Adevărul literar şi artistic”, „Universul literar”, „Acţiunea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Familia” etc. A fost o traducătoare neobosită din literatura rusă (F.M. Dostoievski, Maxim Gorki, Lev Tolstoi, I.S. Turgheniev etc.).

 

30 mai 1998 – Pakistanul efectueaza un test nuclear subteran în desertul Kharan cu un dispozitiv de plutoniu de 20kt.

 

30 mai 2012 – A murit Andrew Huxley, biofizician și fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel (n. 1917)

Andrew Fielding Huxley (n. 22 noiembrie 1917, Hampstead, Londra – d. 30 mai 2012) a fost un biofizician și fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel în 1963 pentru Fiziologie sau Medicină.

 

30 mai 2012 – Fostul presedinte liberian Charles Taylor a fost condamnat la 50 ani de închisoare pentru rolul jucat în atrocitățile comise în timpul razboiului civil din Sierra Leone.

 

30 mai 2020 – NASA și SpaceX au lansat cu succes naveta spațială Crew Dragon către Stația Spațială Internațională.

SpaceX Demo-2 (denumită și Crew Demo-2, Misiunea Demonstrativă SpaceX 2, și Dragon Crew Demo-2) este un prim zbor de testare cu echipaj uman al navei spațiale Crew Dragon, programat pentru lansarea către Stația Spațială Internațională la 30 mai 2020 la ora 19:22:45 UTC (15:22:45 EDT). Demo-2 este primul zbor spațial orbital cu echipaj uman lansat din Statele Unite după ultima misiune Space Shuttle, STS-135⁠, în 2011, la care pilot a fost Douglas G. Hurley⁠. Hurley va fi comandantul navei spațiale pe Crew Dragon Demo-2, alături de Robert L. Behnken⁠ ca comandant de operațiuni generale. Crew Dragon Demo-2 va fi și primul zbor spațial orbital cu două persoane lansat din Statele Unite de la STS-4⁠ din 1982. Prima tentativă de lansare din 27 mai a fost anulată cu 16 minute și 53 de secunde înainte de lansare din cauza vremii nefavorabile cauzate de furtuna tropicală Bertha. Următoarea încercare de lansare este stabilită în prezent pe 30 mai 2020 la 19:22:45 UTC.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.space.com