Evenimentele Zilei de 5 septembrie în Istorie

5 septembrie este a 248-a zi a calendarului gregorian și a 249-a zi în anii bisecți.

Sărbătorile Zilei de 5 septembrie

(BOR) Sf. Prooroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sfântului Ioan Botezătorul

Domenico Ghirlandaio’s fresco Zechariah Writes Down the Name of His Son (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Rabinul Zäbädeus a fost tatăl personajului biblic Ioan Botezătorul. Potrivit Noului Testament, la bătrânețe lui Zaharia i s-ar fi arătat Arhanghelul Gabriel, care a prezis că soția lui, Elisabeta, va naște un copil, proorocire care s-a adeverit. În Biblie , Zaharia (Ζαχαρίας în greacă, Zaharia în KJV , Zachary în Biblia Douay-Rheims ), este tatăl lui Ioan Botezătorul , un preot dintre fiii lui Aaron și profet în Evanghelia după Luca 1:67-79, soțul Elizabetei care este verișoara Mariei, mama lui Isus.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

(BRU) Sf. Zaharia, profet, tatăl sf. Ioan Botezătorul († secolul I)

(BRC) Sf. Laurențiu Iustiniani, episcop

Ziua internaţională a carităţii (ONU)

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a decis, prin Rezoluţia /RES/ 67/105, marcarea Zilei internaţionale a carităţii în ziua de 5 septembrie a fiecărui an. Potrivit ONU (https://www.un.org), caritatea, la fel ca voluntariatul şi filantropia, susţine legături sociale reale şi contribuie la crearea unor societăţi incluzive şi mai rezistente.

Caritatea poate atenua cele mai grave efecte ale crizelor umanitare, poate completa serviciile publice în îngrijirea sănătăţii, educaţie, locuinţe şi protecţia copilului. Asistă la promovarea culturii, ştiinţei, sportului şi protecţia patrimoniului cultural şi natural. De asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi răspândeşte mesajul umanităţii în situaţii de conflict.

(…) Data la care se sărbătoreşte Ziua internaţională a carităţii a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, “pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

5 septembrie – Ziua internaţională a carităţii (ONU) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Astăzi în istorie pentru 5 septembrie

Evenimentele Zilei de 5 septembrie în Istorie:

– 5 septembrie 1450 – A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450)

– 5 septembrie 1905 – Tratatul de la Portsmouth;

– 5 septembrie 1914 – Prima Bătălie de pe Marna;

– 5 septembrie 1916 – A început Bătălia de la Dobrici (5 – 7 septembrie 1916)

5 septembrie 590 – A decedat regele longobarzilor Authari (n. cca. 540).

Woodcut vignette of Authari in the 1493 Nuremberg Chronicle – foto: en.wikipedia.org

Authari (n. cca. 540 – d. 5 septembrie 590, Pavia) a fost rege al longobarzilor de la anul 584 până la moarte. Era fiul fostului rege, Cleph al longobarzilor, la moartea căruia (574), nobilimea longobardă a refuzat numirea unui succesorul, situaţie care a condus la interregnum-ul de 10 ani, cunoscut ca „Domnia ducilor”.

Abia in 584, ei l-au ales rege pe printul Authari, căruia i-au cedat nu numai stăpânirea asupra reşedinţei de la Pavia, dar şi jumătate din domeniile lor ducale. El a extins stăpânirea longobardă pe seama unor posesiuni ale Bizanţului din Italia. La 15 mai 589, Authari s-a căsătorit cu Theodelinda, fiică a ducelui Garibald I al bavarezilor. De credinţă catolică, regina a avut o mare influenţă asupra longobarzilor datorită virtuţilor sale. Authari a murit la Pavia în 590, posibil otrăvit.

5 septembrie 699 – S-a născut fondatorul școlii sunnite Hanafi fiqh de jurisprudența islamica, Nu’mān ibn Thabit ibn Zuta ibn Marzubān, cunoscut de asemenea sub numele Imam Abū Hanifah (d.767). El este deseori numit „Marele Imam„. Şcoala hanefită este cea mai veche, fiind intitulată astfel după numele întemeietorul ei Abu Hanifa, care a fost conducătorul corpului de jurişti din localitatea Kufa.

Conform unor surse, acesta ar fi scris în timpul vieţii două cărţi, pierdute, datele din acestea transmiţându-se prin ucenicii săi. Metodologia lui Abu Hanifa a permis dezvoltarea dreptului islamic, iar ideile şcolii hanefite s-au răspândit şi în Khorasan, India de nord şi Transoxania, fiind adoptate şi de către selgiukizi şi otamani. În prezent, ideile acestei şcoli predomină în Turcia.

5 septembrie 1187 – S-a născut Ludovic al VIII-lea al Franței (d. 1226)

Încoronarea regelui Ludovic al VIII-lea și a reginei Blanche a Castiliei la Reims în 1223; pictură din anii 1450 – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic al VIII-lea al Franței (franceză Louis VIII de France) (n. 5 septembrie 1187; d. 8 noiembrie 1226) a fost rege al Franței în perioada 1223-1226. S-a născut la Paris, ca fiu al regelui Filip al II-lea și al Isabellei de Hainaut. Era supranumit Ludovic “Inimă de Leu“.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1450 – A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450), între domnul Moldovei, Bogdan II (1449 – 1451) şi oastea polonă venită în sprijinul pretendentului Alexăndrel (1448 – 1449, 1452 – 1454, 1455).

Bogdan al II-lea (n. 1409 — d. octombrie 1451) a fost domn al Moldovei între 12 octombrie 1449 – 17 octombrie 1451 – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Pentru înlăturarea pericolului venit dinspre Polonia, unde se refugiase Alexăndrel, Bogdan a încheiat cu Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei, tratatele de la Roman (11 februarie 1450) şi Suceava (5 iulie 1450). Prin acestea, Bogdan se angaja să nu revendice Chilia, decât cu acordul protectorului său.

La 9 martie 1450, Consiliul de Coroană întrunit la Cracovia a propus organizarea unei expediţii în Moldova, care să o aducă sub ascultarea Poloniei, chiar dacă domnul se arătase dispus să depună omagiu de vasalitate regelui. Erau vizate Chilia şi Cetatea Albă „cele două excelente porturi pentru vasele întregului Orient”, după cum afirmau nobilii polonezi, şi stabilirea graniţelor Poloniei la gurile Dunării (Veniamin Ciobanu). Regele Cazimir IV (1447 – 1492) a aprobat propunerea doar cu condiţia de a reînscăuna pe Alexăndrel.

Armata polonă, condusă de P. Odrowąz şi P. Koniecpolski, porneşte din Liov (24 iunie 1450) spre Cameniţa, unde are loc joncţiunea cu trupele lui Alexăndrel şi ale lui Didrih Buczacki, starostele Podoliei. Pătrunsă pe teritoriul Moldovei, aceasta a fost supusă hărţuirii, prin atacuri dese ce urmăreau atragerea ei într-o zonă păduroasă şi strâmtă.

Bătălia s-a desfăşurat „pe câmpul care era numit Crasna la pârâul Izvorul Crasnei, lângă oraşul Vaslui” (Jan Długosz), la marginea unei păduri. Încă de la început pedestrimea moldoveană, a fost aşezată în centru, acoperită de călăreţii lui Bogdan, pentru a induce în eroare. Asaltul cavaleriei polone s-a dovedit a fi un dezastru, ea a fost prinsă în mijlocul oştenilor moldoveni care au atacat cu arcuri, lănci şi coase (cu care taie venele cailor). Oastea polonă a fost zdrobită, starostele de Liov, P. Odrowąz, a căzut pe câmpul de luptă, retragerea fiind posibilă doar cu ajutorul trupelor lui Alexăndrel.

La luptă a participat şi Ştefan (viitorul Ştefan cel Mare) care va demonstra în bătăliile viitoare că şi-a însuşit strategia folosită de tatăl său, Bogdan II, (bătălia din iarna anului 1475 se va desfăşura în acelaşi loc).
articol preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

5 septembrie 1487 – Prima atestare documentară a localității Horezu.

Strada principală din târgul Horezu în perioada interbelică – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice din zonă au scos la iveală mărturii arheologice din secolele al IX-lea și al XIIl-lea privind localizarea unor așezări umane. Localitatea a fost menționată pentru prima dată într-un hristov dat la Râmnic, la 5 septembrie 1487, de către voievodul Vlad Călugărul, care pomenea de satul Hurez.

Satul a fost apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurezi. A fost un loc de popas pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu și s-a dezvoltat pe seama acestui statut. În 1780 avea deja rangul de târg, iar mai târziu a fost reședință de plasă. În 1838 s-a deschis prima școală a localității. A fost declarat oraș la 17 februarie 1968
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1568 – S-a născut filosoful, teologul si poetul italian Tommaso Campanella, botezat Giovanni Domenico Campanella;( d.21 mai 1639).

Tommaso Campanella – foto: ro.wikipedia.org

Tommaso Campanella (n. 5 septembrie 1568 – d. 21 mai, 1639), botezat Giovanni Domenico Campanella, a fost un filozof, teolog și poet italian. Lucrările sale „Filosofia democrației prin simțuri”, „Cetatea soarelui” (scrisă împreună cu „Poezii Filozofice” în beciurile Inchiziției unde a fost închis în 1599, și torturat timp de 27 de ani, fără să cedeze), constituie o încercare de a organiza rațional societatea si desființarea proprietății private, fiind astfel, alături de Thomas Morus, unul dintre cei mai importanți precursori ai teoriei comunismului.

5 septembrie 1638 – S-a născut Ludovic al XIV-lea al Franţei. supranumit „Regele Soare”; (D. 1715).

Louis XIV of France – Portrait by Hyacinthe Rigaud, 1701 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele Soare” (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) regele Franței și al Navarei. A condus Franța vreme de 72 de ani – cea mai lungă domnie din istoria europeană. Era doar un copil de aproape cinci ani în momentul în care s-a suit pe tron în 1643 si a condus personal guvernul din 1661 până la moartea sa.

5 septembrie 1661 – Nicolas Fouquet, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, a fpst arestat la Nantes de D’Artagnan, căpitan al muschetarilor regelui.

Nicolas Fouquet – (Portrait by Charles Le Brun) foto preluat de pe en.wikipedia.org

Nicolas Fouquet, marchiz de Belle-Île, viconte de Melun și Vaux (27 ianuarie 1615 – 23 martie 1680) a fost ministru de finanțe al Franței din 1653 până în 1661 sub regele Ludovic al XIV-lea. A căzut în dizgrația tânărului rege probabil din cauza afișărilor extravagante ale bogăției sale și regele l-a închis pe viață.

Nicolas Fouquet, marcHiz de Belle-Ile, viconte de Melun et Vauz (1615-1680), era posesorul unei averi considerabile si a avut o mare influenta asupra politicii regatului pana la majoratul regelui Ludovic al XIV-lea, a fost destituit si arestat din ordinul regelui pentru deturnare de fonduri, fiind condamnat la inchisoare pe viata si confiscarea imensei sale averi. Destinul sau tragic a constituit subiectul multor romane si filme, exemplul cel mai faimos fiind „Vicontele de Bragelonne” al lui Alexandre Dumas.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1666 – S-a terminat Marele incendiu din Londra (2-5 septembrie 1666) 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit.

Detaliu al unei picturi a Marelui Incendiu din Londra de un pictor anonim, prezentând incendiul aşa cum ar fi apărut în seara de marţi, 4 septembrie de pe o barcă aflată în apropiere deTower Wharf. Turnul Londrei se află pe dreapta, iar Podul Londrei pe stânga, cu Catedrala Sf. Pavel în depărtare, înconjurată de flăcările cele mai înalte – foto: ro.wikipedia.org

Marele Incendiu din Londra a distrus părțile centrale ale Londrei începând cu ziua de duminică, 2 și până în ziua de miercuri, 6 septembrie 1666. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al orașului. A amenințat, dar nu a ajuns la districtul aristocratic Westminster, Palatul Whitehall al lui Carol al II-lea, și mare parte din mahalalele din suburbii. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, și mare parte din clădirile autorităților orășenești.

S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul morților în urma incendiului nu este cunoscut și, prin tradiție, este considerat a fi foarte mic, întrucât s-a înregistrat moartea a doar șase persoane. Recent, au apărut contestări ale acestei idei, pe temeiul că decesul celor săraci și a oamenilor din clasa de mijloc nu s-au înregistrat nicăieri, și pe acela că focul ar fi carbonizat total rămășițele multor victime, fără ca ele să poată fi identificate.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1698 –  Țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi, cu excepția clerului și a țărănimii, pentru a-și determina poporul să renunțe la obiceiurile orientale.

5 septembrie 1704 – S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour; (d 17 februarie 1788). Printre portretele sale celebre se numara cele ale unor personalitati ale timpului ca Voltaire,Jean Jaques Rousseau, Ludovic al XV-lea,,madame Pompadour, D’Alembert si altii.

5 septembrie 1725 – Nunta regelui Ludovic al XV-lea al Franței cu Maria Leszczyńska.

Ludovic al XV-lea, de Hyacinthe Rigaud, 1730 (Palatul Versailles) – foto: ro.wikipedia.org

În 1721, la vârsta de 11 ani, Ludovic al XV-lea a fost logodit cu verișoara sa primară, infanta Mariana Victoria a Spaniei, care avea trei ani. Pentru că regele era fragil și au existat mai multe alerte cu privire la starea sa de sănătate iar Infanta Spaniei era prea mică pentru a produce moștenitori, Cardinalul Fleury, primul ministru al lui Ludovic al XV-lea, a vrut să îi găsească regelui o mireasă care nu ar trage Franța în complicate alianțele politice.

Deoarece puterea regală a lui Stanisław nu mai exista, Maria a fost aleasă pentru căsătoria cu regele francez. Căsătoria prin procură a avut loc la 15 august 1725 la catedrala Strasbourg, Ludovic al XV-lea fiind reprezentat de vărul său, Ducele de Orléans, Ludovic Piosul. Ludovic și Maria s-au întâlnit prima dată în ajunul nunții, care a avut loc la 5 septembrie 1725 la Palatul Fontainebleau. Maria a câștigat popularitate în rândul populației de la început, atunci când a aruncat bani pe drum la nunta ei în Fontainebleau.

Maria Leszczyńska în 1730, de Alexis Simon Belle – foto: ro.wikipedia.org

Maria Karolina Zofia Felicja Leszczyńska[1] (23 iunie 1703 – 24 iunie 1768) a fost soția regelui Ludovic al XV-lea al Franței și bunica regilor Ludovic al XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea. În Franța era numită Marie Leczinska.

5 septembrie 1729 – Inochentie Micu a primit titlul de baron.

Inocenţiu Micu-Klein – foto: ro.wikipedia.org

Ioan Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne. La 5 septemrie 1729 a primit numele „Klein”, traducerea în germană a numelui „Micu”. Totodată, a devenit membru al Dietei Transilvaniei, adunarea legislativă a Principatului Transilvania.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1735 – S-a născut compozitorul Johann Christian Bach, al unsprezecelea și cel mai tânăr fiu al lui Johann Sebastian Bach si al Annei Bach; (m. 1 ianuarie 1782).

Johann Christian Bach – ro.wikipedia.org

Johann Christian Bach (n. 5 septembrie 1735 – d. 1 ianuarie 1782) compozitor și pianist german din perioada clasică – foto (portret pictat de Thomas Gainsborough (National Portrait Gallery) A trăit la Londra O mare parte a vieții. Creația sa caracterizată prin simplitate și spontaneitate, a avut o importanta influența asupra lui .Mozart.

5 septembrie (16 septembrie s.n.) 1745 –S-a născut Mihail Kutuzov, mareșal rus (d. 1813)

Mihail Kutuzov – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (*5 septembrie {s.v.)/ 16 septembrie(s.n.) – 1745 — † 16/28 aprilie 1813 a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812. În 1805, Kutuzov a comandat corpurile de armată care au încercat să oprească înaintarea trupelor lui Napoleon Bonaparte către Viena, câștigând o victorie sângeroasă la Dürrenstein pe 11 noiembrie 1805.

În ajunul Bătăliei de la Austerlitz, Kutuzov a încercat să determine generalii aliați să nu se angajeze în luptă, dar sfaturile sale au fost respinse atât de țar cât și de planificatorul austriac, Feldzeugmeister Weyrother. A participat însă activ la luptă și a fost rănit (2 decembrie 1805). Între 1806 și 1811, Kutuzov a fost guvernator al Lituaniei și Kievului. A fost numit la comanda armatelor ruse care luptau împotriva turcilor în războiului din 1806-1812, după ce predecesorul său obținuse rezultate modeste.

În calitatea sa de comandant de oşti şi comandant suprem al Armatei Dunărene, generalul de infanterie Kutuzov s-a manifestat drept un satrap al ţarismului, care a exploatat la maximum resursele umane şi economice ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Generalul Kutuzov, avea reputaţia de a fi spus infama frază „Nu voi lăsa românilor decât ochii, ca să plângă!”.

A reușit să termine victorios războiul care se prelungise prea mult, fiind conștient de apropierea unui nou război cu Primul Imperiu Francez. A semnat Pacea de la București, prin care Imperiul Rus primea stăpânirea Basarabiei. Pentru acest succes a fost ridicat la rangul de prinț (kniaz). Lui Kutuzov i se atribuie meritul salvării Rusiei în timpul invaziei napoleoniene din 1812.

A încetat din viață în orașul silezian Bunzlau pe 16 aprilie/28 aprilie 1813 .Trupul i-a fost repatriat, fiind înmormântat în noua catedrală a Sfintei Fecioare din Kazan din Sankt Petersburg. Kutuzov a fost înaintat la gradul de feldmareșal și i-a fost decernat titlul onorific Luminăția Sa Cneazul Smolenski – pentru înfrângerea armatelor franceze în retragere de la Smolensk în noiembrie 1812. De asemenea a fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa I.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1774 – S-a născut Caspar David Friedrich, pictor german (d. 1840)

Caspar David Friedrich (autoportret din 1810 – 1820) – foto: ro.wikipedia.org

Caspar David Friedrich (n. 5 septembrie 1774, Greifswald – d. 7 mai 1840, Dresda) pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie.

5 septembrie 1791 – S-a născut compozitorul german Giacomo Meyerbeer; (d.1864).

5 septembrie 1795 – S-a înființat un Consulat general francez la București. Primul consul al Franței a fost Claude Emile Gaudin, secretarul ambasadei franceze de la Constantinopol. El nu a avut titlul de consul general niciodată, purtând titlul de agent confidențial pe lângă Prințul Munteniei, dar s-a comportat ca un veritabil consul, având un secretar și subalterni. În timpul petrecut la București, principala preocupare a lui Gaudin a fost să dezvolte relațiile comerciale franco-române și să obțină maximum de avantaje pentru comercianții francezi.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1803 – A decedat scriitorul francez Choderlos de Laclos, cunoscut mai ales pentru romanul epistolar Legături primejdioase (”Les Liaisons dangereuses”).; (n. 17 octombrie 1741) (Legăturile primejdioase sau scrisori adunate într-o societate și publicate întru instruirea altor câteva), ilustrează psihologia erotica a societății rafinate a marii aristocratii franceze (a vieții „împotriva naturii„) din perioada anterioară Revolutiei franceze.

5 septembrie 1842 – S-a născut Ilarion Pușcariu, pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1922).

Ilarion Puşcariu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ilarion (Bucur) Pușcariu (n. 5 septembrie 1842, Sohodolul Branului, Brașov – d. 26 august/8 septembrie 1922, Sibiu) a fost un pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române. Teolog, pedagog și istoric, membru de onoare (din 1916) al Academiei Române.

A urmat Institutul teologic din Sibiu (1861–1864), continuând la Universitatea din Viena, unde a obținut doctoratul în Filosofie (1869). A fost secretar al Arhiepiscopiei Sibiului, diacon necăsătorit și preot, profesor de Studi biblice, Istorie bisericească, Morală și Limba Română la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu; tuns în monahism la Hodoș-Bodrog (1874), cu numele Ilarion, hirotonit protosinghel și arhimandrit, asesor arhiepiscopesc, apoi vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889–1922).

A fost președinte al despărțământului Sibiu al Astrei (1877–1889)), apoi vicepreședinte al Astrei (1889–1901). A publicat manuale școlare, lucrări de istorie laică și bisericească, de pedagogie; a editat documente, a colaborat la o serie de publicații românești din Transilvania, mai ales la Telegraful Român și a lucrat la Enciclopedia Română (3 vol.)
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1857 – A murit Auguste Comte, filosof, matematician, sociolog francez (n. 1798)

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte – foto – ro.wikipedia.org

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte (n. 19 ianuarie 1798, Montpellier – d. 5 septembrie 1857, Paris) sociolog și filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului.

5 septembrie 1858 – S-a născut scriitorul roman Alexandru Vlahuţă. (d. 1919)

Alexandru Vlahuță – foto preluat de pe www.rador.ro

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

5 septembrie 1879 – S-a născut Nicolae T. Deleanu (n. 5 septembrie 1882, Galați – d. 25 mai 1959). Chimist, farmacist, fitofiziolog și biochimist, profesor universitar. A absolvit Facultatea de medicină din București, secția Farmacie în 1903 și a frecventat cursuri de specializare Universitatea din Geneva, Institutul Imperial de medicină din Petrograd, a lucrat în laboratorul de chimie vegetală al Universității din Marburg și la laboratorul de chimie fiziologică al Școlii superioare tehnice din Zurich.

Întors în țară, a fost șef de lucrări în laboratorul de fiziologie vegetală al Institutului Botanic al Universității din București. După război a fost profesor titular la Facultatea de Farmacie a Universității din Iași. A fost primul cercetător, pe plan mondial, care a semnalat procesul de homeostazie (menținerea în anumite limite a constantelor fiziologice) a ionilor în organismele vegetale.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1905 – Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea Tratatului de la Portsmouth.

Negocierea tratatului de la Portsmouth (1905) — De la stânga la dreapta: rușii din plan îndepărtat sunt Korostoveţ, Nabokov, Vitte, Rosen, Plancon, iar japonezii din plan apropiat sunt Adachi, Ochiai, Komura, Takahira, Satō. Masa de conferințe s-a păstrat și este expusă astăzi în muzeul Meiji Mura din Inuyama, prefectura Aichi, Japonia – foto: ro.wikipedia.org

Tratatul de la Portsmouth a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. A fost semnat la 5 septembrie 1905 după negocieri purtate la Șantierul Naval Portsmouth din Kittery, Maine (și denumit după orașul Portsmouth, New Hampshire din apropiere) din Statele Unite.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1906 – S-a născut Dmitri Dmitrievici Şostakovici, compozitor rus (n. 5/25 septembrie) (m. 9 august 1975).

5 septembrie 1908 – S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian (d. 1973)

Josué de Castro – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Josué de Castro (5 septembrie 1908 – 24 septembrie 1973) a fost un medic, sociolog şi economist brazilian, autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956). Ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964) După lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii . A decedat în 1973.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

5 septembrie 1914 – Primul Război Mondial – A început Prima Bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914), în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.

Soldati francezi in transee, in Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) s-a încheiat cu o victorie obținută de forțele franco-engleze împotriva armatei germane. În această bătălie s-a dovedit eșecul Planului Schlieffen, care a stat la originea strategiei Germaniei pentru obținerea victoriei în războiul contra Franței și, în consecință, a început perioada sângeroasă a “războiului tranșeelor“.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

5 septembrie 1916 – A început Bătălia de la Bazargic/Dobrici (5 – 7 septembrie 1916).

Șarjă a cavaleriei române în luptele de la Bazargic (5 – 7 septembrie 1916) – desen de D. Stoica – foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

Bătălia de la Dobrici sau Bătălia de la Bazargic a fost o bătălie din timpul Primului Razboi Mondial, parte a campaniei armatei romane, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina – kara Omer – Mangalia În ciuda efectivelor reduse Armata a treia bulgara a ieșit victorioasă.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

5 septembrie 1916 – Trupele române au intrat în Orșova în timpul Primului Război Mondial. După ce au atacat în dimineața zilei de 15/28 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august/1 septembrie, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în 23 august/5 septembrie orașul Orșova.Ofensiva germano-austro-ungară a fost stopată până la începutul lunii octombrie, Divizia I reușind să-și mențină pozițiile.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1918 (23 august S.V.) – S-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia.

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990 – foto preluat de pe istoria.md

Partidul Țărănesc din Basarabia s-a constituit la 23 august / 5 septembrie 1918 la Chișinău. La adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc din Basarabia a fost ales biroul de conducere al partidului din care făceau parte: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea pământului la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă. Este important de menționat faptul că denumirea partidului a fost aleasă în ultima minută a adunării.

Inițial, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, optau pentru denumirea de Partidul Național Democrat Moldovenesc. Această denumire a circulat ca o denumire alternativă luni bune după constituirea partidului. O folosea mai ales Daniel Ciugureanu, fostul Prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, autorul articolului “Chemarea Partidului Democrat la Unire“, publicat în ziarul Sfatul Țării, anul III, nr. 493, 29 aprilie 1920, Chișinău. Conducerea partidului a fost asigurată de Pantelimon Halippa (1918 – 1921) și Ion Inculeț (1921 – 1923).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1920 – A intrat în vigoare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă. Primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu–Iași, (numele inițiatorului) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1921 – S-a născut Adrian Marino, teoretician și critic literar român (d. 2005)

Adrian Marino – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași – d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1926 – S-a născut Diodor Dure, pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951. (d. 2003)

Diodor Dure – foto preluat de pe www.pressalert.ro

Diodor Dure (5 septembrie 1926, Lugoj – 25 mai 2003, Timișoara) a fost un pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951. A absolvit Școala de Arte Decorative, având profesori pe Aurel Ciupe, Julius Podlipny și Catul Bogdan. Tinerețea și-a petrecut-o în perioada de transformări dramatice ale României, reușind să rămână un „pictor al câmpiei” într-o vreme când arta devenea tot mai politizată. Prima sa expoziție a avut loc în 1948 la Timișoara. A fost angajat pictor decorator la Opera de Stat din Timișoara, la Teatrul German de Stat sau la Muzeul Banatului. Din 1953 s-a retras din această activitate, dedicându-se muncii de atelier.

A avut peste 150 de expoziții personale doar în perioada 1948–1989, plus participări la peste 30 de saloane oficiale organizate la Timișoara. A participat la numeroase expoziții de grup: Artiștii plastici timișoreni (Belgrad, Novi Sad, 1969), Timișoara la Dalles (București, 1970, 1985), Orientări în arta plastică timișoreană (Modena 1978), precum și numeroase prezențe în Germania – Gottingen, Nordheim, Sylt List, Barsinghaus, Wattenscheid, Jena, Trosidorf etc. La București a expus în cele mai selecte galerii: Sala Dalles, Simeza, Căminul Artei. A fost distins cu ordinul Pro Arte – Meritul Cultural.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com
cititi mai mult pe www.pressalert.ro

5 septembrie 1926 – S-a născut Carmen Petra-Basacopol, compozitoare română.

Carmen Petra Basacopol – foto preluat de pe docplayer.fr

Carmen Petra Basacopol (n. 5 septembrie 1926, Sibiu) este o compozitoare și profesoară de muzică română.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1928 – S-a născut Corneliu Gârbea, actor român (d. 2018)

Corneliu Gârbea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Corneliu Gârbea, cunoscut şi sub numele de Cornel Gârbea, (n. 5 septembrie 1928, Gheorghieni, Feleacu, Judeţul Cluj, România – d. 13 iulie 2018, Bucureşti, România) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune şi voce. A fost actor la Teatrul Mic din Bucureşti. De asemenea, a jucat într-un număr mare de filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Sergiu Nicolaescu. I s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1930 – S-a născut Mircea Dobrescu, pugilist român (d. 2015)

Mircea Dobrescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mircea Dobrescu (n. 5 septembrie 1930, Buzău, România – d. 6 august 2015) a fost un pugilist român. A început boxul la vârsta majoratului și a petrecut nu mai puțin de 34 de ani în ringul de box, timp în care a boxat în peste 200 de meciuri. A fost component al unor cluburi din Buzău și Brăila după care, timp de 20 de ani, a activat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București. A fost laureat cu argint la Campionatul European din 1955 și 1957 și la Jocurile Olimpice din 1956.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1931 – S-a născut Constantin Codrescu, actor român de teatru și film.

Constantin Codrescu (n. 5 septembrie 1931, Huși) este un actor român de teatru și televiziune. Dintre rolurile memorabile le amintim pe cele din filmul „La moara cu noroc” și pe cel al lui Hamlet, din capodopera lui Shakespeare, jucată în versiune radiofonică la Radio România.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1934 – S-a născut Sofia Corradi (Mama Erasmus).

Sofia Corradi (Mamma Erasmus) – foto preluat de pe www.sofiacorradi.eu

Sofia Corradi, cunoscută sub numele de “Mamma Erasmus“, a creat cel mai important program internațional pentru studenți. În timpul studiilor de drept la Sapienza Università di Roma în 1957, ea a primit o bursă în străinătate în cadrul unui masterat în drept comparat. Când s-a întors în Italia, universitatea ei nu a recunoscut aceste studii și nu a lăsat-o să absolve în acel an.

Cu o minte deschisă după experiența ei în afară, Sofia Corradi a transformat un obstacol într-un proiect de viață: de atunci a lucrat pentru ca tinerii să poată studia într-o altă universitate și trăi într-o altă cultură, fără impedimente.
cititi mai mult pe www.sofiacorradi.eu

5 septembrie 1939 – Al Doilea Război Mondial: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în “războiul european”.

5 septembrie 1940 – Regele Carol al II-lea a suspendat Constituția din februarie 1938 și i-a cedeat generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.

5 septembrie 1940 – S-a născut Raquel Welch, actriță americană.

This promotional still of Welch in the deer-skin bikini became a best-selling poster and turned her into an instant pin-up girl – foto: ro.wikipedia.org

Raquel Welch (n. 5 septembrie 1940, Chicago, Illinois; ca Jo Raquel Tejada) este o actriță americană. Raquel Welch este fiica unui inginer care provine din Bolivia. Copilăria și-o petrece în California. Urmează cursurile de balet la un High School. În anul 1954 câștigă un concurs de frumusețe, după care va lucra ca fotomodel. Raquel va studia teatru la San Diego State College. În 1958 se va căsători cu James Welch, un prieten din școală, cu care va avea doi copii, Damon și Tahnee Welch (care devine și ea actriță).

Familia Welch se va despărți în anul 1964. Din 1963 Welch îl cunoaște pe agentul de presă Patrick Curtis, cu care va întemeia o firmă proprie. Raquel Welch, reușește să încheie un contract cu 20th Century Fox și în 1964 va primi un rol secundar în filmul Regele ritmului fierbinte, în care va juca alături de Elvis Presley.

Nu peste mult îi va crește popularitatea prin filmul One Million Years B.C., în acre a jucat un rol în care este îmbrăcată sumar, numai într-un costum de baie. Se va recăsători în anul 1967 cu agentul ei Patrick Curtis, de care însă se va despărți în anul 1972. Au urmat în viața ei privată o serie de bărbați ca Andre Weinfeld (1980–1990) și, în 1999, restauratorul Richard Palmer, cu care va locui în Beverly Hills.

Raquel Welch a fost între anii 1960 – 1970 un simbol al sexului în filmele americane și europene. La sfârșitul anilor 1970, actrița se retrage din cinematografie. În anul 1979 poate fi văzută aproape goală în reviste playboy, iar prin anii 1980 produce benzi video de aerobic. Prin 1982 încearcă fără succes să fie cântăreață de musical pe Broadway. Ulterior, în 1990, va juca un rol într-un film comic.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

5 septembrie 1941 – Teritoriul Estoniei a fost ocupat de Germania nazista.

5 septembrie 1944 – Armata a IV-a română a oprit ofensiva germano – ungară din centrul Transilvaniei.

5 septembrie 1944 – A început Masacrul de la Luduș (5 – 13 septembrie 1944). Între 5-13 septembrie 1944, localitățile de frontieră Luduș și Sărmașu, situate în Transilvania de Nord, au fost ocupate de unități ale armatei și jandarmeriei ungare. În marginea comunei Luduș (la hotarul Bogata) în data de 13 septembrie 1944 soldații maghiari au împușcat 13 evrei: Polac Mihai, Polac Vilma și fiicele lor, Rozalia și Maria, Gluck Iosif și fiica lui Rozalia, Fred Mauriciu și Fred Ghizela. Maria Kopstein, Izrael Adelca și surorile Haller (Sarolta, Fani și Rozalia), au fost împușcate în pivnița locuinței familiei Haller, după ce au fost violate.

După eliberarea localității, soldații maghiari care au luat parte la aceste atrocități comise asupra populației evreiești, nu au putut fi identificați. Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946. În 1946, Curtea de Apel Cluj a stabilit vinovăția unor localnici care au fost condamnați (Szabo Bela și Bartha Elisabeta din Luduș).

5 septembrie 1944 – A murit Ioanichie Moroi, duhovnic ortodox, stareț al Mănăstirii Sihăstria.

Protosinghelul Ioanichie Moroi (Protosinghel este un titlu distinctiv care se oferă preoților monahi în Biserica Ortodoxă, preot călugăr care a primit de la episcopul său rangul monahal „protosinghel” – primul între singheli, cititi mai mult pe ro.wikipedia.org) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ioanichie Moroi (n. 1859 – d. 5 septembrie 1944, Mănăstirea Sihăstria) a fost un duhovnic ortodox, stareţ al Mănăstirii Sihăstria. Născut în 1859, Ioan Moroi era de prin părţile Braşovului. Deşi era căsătorit şi avea doi copii, a hotărât ca împreună cu întreaga familie să intre în viaţa monahicească.

După mai multe încercări la Schitul Peştera Ialomicioarei, face un pelerinaj la Sf. Mormânt al Domnului de la Ierusalim, apoi îşi îndreaptă paşii spre grădina Maicii Domnului a Ortodoxiei – Muntele Athos. Aici cunoaşte viaţa duhovnicească a călugărilor îmbunătăţiţi, capătă experienţă spirituală, după care revine în ţară la Mănăstirea Neamţ. Ajunge ieromonah, de unde în 1909, cu un grup de monahi, este trimis ca egumen la Schitul Sihăstria, de lângă Mănăstirea Secu.

Noul egumen reface Sihăstria, instituie un set de reguli monahale, care aveau la bază ascultarea duhovnicească, totul făcându-se numai cu binecuvântarea superiorului; toată obştea participa la Utrenie şi Sf. Liturghie; spovedanie pentru întreaga obşte în fiecare vineri; împărtăşania săptămânală pentru schimonahi şi bolnavi, iar pentru restul monahilor la trei săptămâni; masa se lua numai în obşte; la chilie monahii citeau mai ales Psaltirea, Patericul şi Vieţile Sfinţilor. Prin eforturile depuse de părintele Ioanichie, Schitul Sihăstria a înflorit, fiind unul dintre cele mai cercetate aşezăminte monahale din Moldova. La 5 septembrie 1944, părintele Ioanichie Moroi a trecut la Domnul.
articol preluat de pe ziarullumina.ro
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; doxologia.ro

5 septembrie 1946 – Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini. Tratatul Gruber-De Gasperi a fost un tratat bilateral semnat de către Karl Gruber (ministrul de externe al Austriei) și Alcide De Gasperi (prim-ministrul Italiei) la 5 septembrie 1946.

Recunoscut de legislația internațională, tratatul a acordat populației germane a Provinciei Autonome Bolzano dreptul la autonomie și la păstrarea identității și obiceiurilor sale culturale. De asemenea, a recunoscut limba germană și limba italiană ca limbi oficiale. Locuitorilor le-a fost acordat dreptul de a se întoarce la numele inițiale de familie, care au fost abandonate de mulți cetățeni ca urmare a programului de asimilare forțată din timpul fascismului italian.
cititi mai mult si pe en.wikipedia.org

5 septembrie 1946 – S-a născut Freddie Mercury, liderul popularului grup pop- rock britanic „Queen” (m. 1991).

5 septembrie 1953 – A încetat din viaţă, la Paris, dr. Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog şi imunolog, considerat unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial. (n. 19 iulie 1874).

5 septembrie 1960 – Poetul Léopold Sédar Senghor a fost ales primul președinte al Senegal.

Léopold Sédar Senghor – foto: ro.wikipedia.org

Léopold Sédar Senghor (9 octombrie 1906 – 20 decembrie 2001) a fost un scriitor senegalez, politician și teoritician cultural, poet, critic literar, eseist, autor de texte politice. A fost primul președinte al Senegalului (1960–1980) și primul african care a făcut parte din Academia franceză.

5  septembrie 1972 – Masacrul de la München (5 – 6 septembrie). JO de la München: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.

foto – historia.ro

La dat de 5 septembrie 1972, opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. Rezultatul masacrului a fost moartea a 11 membri ai delegației israeliene și a unui polițist vest-german. 5 din cei 8 teroriști, membri ai grupului Septembrie Negru, au fost și ei uciși de polițiști vest-germani în cadrul unei încercări eșuate de a-i elibera pe ostatecii israelieni.

Cei trei teroriști capturați au fost eliberați de autoritățile vest-germane când Septembrie Negru a deturnat un avion Lufthansa în octombrie 1972. Drept răzbunare, Israelul a efectuat două operațiuni: o infiltrare în Liban în 1973, operațiune cunoscută sub numele de „Primăvara tinereții” și operațiunea „Mânia lui Dumnezeu”, operațiune care se pare că a durat timp de mai mulți ani.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1973- A început vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Venezuela (5-10 septembrie 1973).

5 septembrie 1977 – A început vizita de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Bulgaria (5-8 septembrie 1977).

5 septembrie 1980 – A fost inaugurat tunelul St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

5 septembrie 1988 – A început vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Kenya (5-7 septembrie 1988).

5 septembrie 1993 – A încetat din viaţă regizorul francez Claude Renoir (Filmografie: Monsieur Vincent, Cleopatra, The Spy Who Loved Me); (n. 1914).

5 septembrie 1995 – A încetat din viaţă academician prof. Eduard Pamfil, întemeietorul şcolii româneşti de psihiatrie antropologică.

5 septembrie 1997 – A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, Maica Tereza

Saint Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxiu), fostă superioară a Congregaţiei romano-catolice „Surorile carităţii”, cu sediul la Calcutta, laureată a Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1979, beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea pe 19 octombrie 2003.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

5 septembrie 2004 – A decedat renumitul matematician român Grigore Gheba; (n. 1912).

Tânărul Grigore Gheba, înainte de a pleca pe front – foto preluat de pe adevarul.ro

Grigore Gheba (n. 15 august 1912, Poienița, județul Râmnicu-Sărat — d. 6 septembrie 2004) a fost un general de armată și profesor de matematică român. A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948; a fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie. Strănepotul său, Dan Andrei Geba, a fost de asemenea un matematician valoros.