Evenimentele Zilei de 9 octombrie în Istorie

9 octombrie este a 282-a zi a calendarului gregorian și a 283-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 9 octombrie

(BOR)

Sfântul Apostol Iacov a fost fiul lui Alfeu și unul din cei doisprezece. El era fratele sfântului evanghelist Matei. Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Apostol Iacov la 9 octombrie și apoi pe 30 iunie, la Soborul celor Doisprezece Sfinți Apostoli.

 

(BRU) Sf. Iacob al lui Alfeu, apostol († secolul I); Ss. Andronic și Anastasia, soți, cuvioși († secolul al V-lea)

 

(BRC) Ss. Dionisie, episcop și însoțitorii, martiri; Sf. Ioan Leonardi, preot

Sfântul Dionisie, conform tradiției, primul episcop de Paris. Este considerat unul din cei 14 sfinți ajutători, reprezentat ca ținându-și în mână propriul cap, cu referire la martiriul său în secolul al III-lea.

 

Ziua mondială a poştei (ONU) – La 9 octombrie 1874 a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, devenită, în 1878, Uniunea Poștală Universală (din 1947 – instituție specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.

Sărbătorită, anual, la 9 octombrie, Ziua mondială a poştei marchează înfiinţarea, în 1874, a Uniunii Generale a Poştelor, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveţia). Ziua mondială a poştei a fost declarată la această dată de Congresul Uniunii Poştale Universale (UPU), desfăşurat la Tokyo, în Japonia, în 1969, potrivit site-ului www.upu.int.
cititi mai mult pe agerpres.ro

 

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (Themesko Dives vash o Poraimosko Astaripen pe Godyate în romani) este un eveniment național ținut pe 9 octombrie în România, dedicat comemorării victimelor Holocaustului și, în special, rolului României în acest episod al istoriei.

În această zi, diverse ceremonii au loc în toată țara, pentru a comemora evreii și rromii care au murit în Holocaust. Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Bucovina revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiași an. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004.
cititi mai mult pe agerpres.ro

 

Uganda – Ziua națională – aniversarea proclamării independenței față de Marea Britanie (1962)

Uganda sau oficial Republica Uganda, este o țară în estul Africii care se învecinează la est cu Kenya, la nord cu Sudanul de Sud, la vest cu Republica Democrată Congo, în sud-vest cu Ruanda iar în sud cu Tanzania. Partea de sud a țării include o porțiune importantă a Lacului Victoria. Numele țării vine de la regatul Buganda, regat care controlase o parte din sudul țării, incluzând capitala Kampala.

 

SUA – Ziua Leif Erikson, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe țărmurile Lumii Noi în anul 1004

Leif Ericson (Limba nordică veche: Leifr Eiríksson) (c. 970 – c. 1020) a fost un explorator scandinav, considerat, în prezent, drept primul european care a debarcat în America de Nord (excluzând Groenlanda), cu 492 de ani înaintea lui Cristofor Columb. Conform Saga Islandezilor, a întemeiat o așezare în Vinland, ce a fost identificat cu situl viking de la L’Anse aux Meadows, din extremitatea nordică a insulei Newfoundland din Newfoundland și Labrador, Canada.

 

România – Ziua Resurselor Umane din Armata României.

La 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă, “I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare“, organizată pe două “diviziuni”, din care ulterior au evoluat structurile de personal/resurse umane din Armata României.

 

Astăzi în istorie pentru 9 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 9 octombrie în Istorie:

– 9 octombrie 1621 – Polonia restituie Moldovei cetatea Hotin;

9 octombrie 1874 – Uniunea Generală a Poştelor;

9 octombrie 1944 – Acordul Churchill-Stalin, de procentaj;

9 octombrie 1981 – Pedeapsa capitală a fost abolită în Franţa

 

9 octombrie 768 – După moartea lui Pepin cel Scurt, fiii acestuia, Carol și Carloman, sunt incoronati regi al Imperiului Carolingian.

Pepin cel Scurt (n. 714, d. 24 septembrie 768), (poreclit “cel Scurt”, datorită staturii sale scunde), fiu al lui Carol Martel și tatăl lui Carol cel Mare, a fost un Hausmeier (castelan sau majordom) care a devenit, mai târziu, regele francilor.

Carol cel Mare (n. 742/748 – † 28 ianuarie 814, Aachen), rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian. Carol cel Mare a împartit in primii 3 ani conducerea tarii cu fratele său Carloman (pana la moarea acestuia în anul 771), și a continuat opera tatălui său, astfel incat in urma cuceririlor sale regatul francilor devine cel mai important din Occident. Papa l-a proclamat împărat la data de 25 decembrie 800.

 

9 octombrie 1003 – Vikingul Leif Erikson sosește în L’Anse aux Meadows, (in actuala Canada) și devine primul european cunoscut care ajunge în America de Nord.

Leif Ericson (Limba nordică veche: Leifr Eiríksson) (c. 970 – c. 1020) a fost un explorator scandinav, considerat, în prezent, drept primul european care a debarcat în America de Nord (excluzând Groenlanda), cu 492 de ani înaintea lui Cristofor Columb. Conform Saga Islandezilor, a întemeiat o așezare în Vinland, ce a fost identificat cu situl viking de la L’Anse aux Meadows, din extremitatea nordică a insulei Newfoundland din Newfoundland și Labrador, Canada.

 

9 octombrie 1047 – A murit Papa Clement al II-lea; (n. 1005).

Papa Clement al II-lea (în germană Clemens II.), cel de al doilea papă german al Romei (1046-1047) (numele laic: Suidger, Graf von Morsleben und Hornburg)

 

9 octombrie 1201 – S-a născut Robert de Sorbon ,teolog francez şi fondator al renumitei universitati franceze Sorbona; (d. 15 august 1274).

A fost confesorul regelui Ludovic al IX – lea, si s-a consacrat infiintarii unei societati eclesiastice destinate invatamantului gratuit, pentru tinerii saraci dar merituosi. Printr-un act datat 21 octombrie 1250,regina Blanche, regenta tronului Frantei in timpul celei de-a VII-a Cruciade, ii ceda”maestrului Robert de Sorbon, o casa si dependintele acesteia, situata in vecinatatea vechilor terme romane, devenita embrionul Universitatii din Paris, care va raspandi timp de secole lumina culturii in Franta si in intreaga lume. Acest act este cel mai vechi document cunoscut despre Sorbona.

 

9 octombrie 1221 – S-a născut Salimbene de Parma (Salimbene de Adam), calugar franciscan autor al unei “Cronici”, o istorie a oraşului Parma scrisă în limba latină; (d.1288).

Salimbene de Parma, (n. 9 octombrie 1221 – d. 1288) calugar franciscan autor al unei “Cronici”, o istorie a oraşului Parma, scrisă în limba latină. A fost discipolul lui Gioacchino da Fiore, sigura sa opera care a ajuns pana in zilele noastre, Chronique (Chronica), fiind o sursa foarte importanta pentru istoria Italiei secolului al XIII-lea.

 

9 octombrie 1238 – Jaime I de Aragon supranumit Cuceritorul, cucereste Valencia ocupata de musulmani si fondeaza regatul Valencia din Peninsula Iberica.

S-a nascut pe 2 februarie 1208 si a decedat la 27 iulie 1276.A fost rege al Aragonului, conte de Barcelona, senior de Montpellier ,rege al Maiorcai si apoi al Valenciei.

 

9 octombrie 1264 – Regatul Castiliei cucereşte oraşul Jerez, eliberandu-l de sub ocupaţia musulmană sub care se afla din anul 711.

 

9 octombrie 1495 – Ludovic Maurul, regele Neapolelui, recunoaște drepturile regelui Franței, Carol al VIII-lea, asupra Milanului, în urma semnării tratatului de la Vercelli.

Ludovic Maria Sforza (de asemenea cunoscut sub numele de Ludovico il Moro; 27 iulie 1452 – 27 mai 1508), Duce al Milano din 1489 până în 1500.

 

9 octombrie 1514 – La Abbeville, Franța, are loc căsătoria regelui Ludovic al XII-lea al Franţei cu cea de-a treia sa soție, Mary Tudor, sora regelui Angliei, Henric al VIII-lea.

Ludovic al XII-lea (n. 27 iunie 1462, d. 1 ianuarie 1515), numit “Tatăl Poporului” (franceză Le Père du Peuple), al treizeci și cincilea rege al Franței și unicul monarh al ramurii Valois-Orléans a Casei Valois. A domnit de la 1498 la 1515 și a urmărit o politică externă foarte activă.

 

9 octombrie 1621 – Polonia a restituit Moldovei Cetatea Hotin.

Spre sfîrşitul secolului XVI, Moldova era integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone. Intervenţiile militare polone aduc la domnia Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), instaurînd dinastia movileştilor, care nu avea legături de sînge cu vechea dinastie din Moldova. Planurile de hegemonie polone asupra întregului spaţiu românesc au fost zădărnicite de războiul Ruso-Polon din 1609-1618.

În Moldova a urmat o perioadă de instabilitate şi dese schimbări de domnii la intervenţia Otomanilor şi Poloniei deteriorînd relaţiile dintre Poartă şi Polonia. Aceasta neînţelegere s-a înteţit şi prin atacurile frecvente ale cazacilor zaporojeni şi tătarilor. În urma unei expediţii otomane în frunte cu Iskander Paşa împotriva cazacilor, se încheie Pacea de la Jarucha (Busza) 1617, prin care urmau a se sista intervenţiile polone în arealul dunăreano-pontic.

Poarta se pregăteşte să atace pentru prima dată în istorie Polonia. Gaspar Graţiani (domn al Moldovei intre 4 februarie 1619 si 20 septembrie 1620), maurovlah din Dalmaţia, a fost numit de Poartă pentru a calma spiritele nemulţumite din cauza întăririi infruenţei otomane în principatele româneşti.

Principele Gabriel Bethlen (1613-1629) al Transilvaniei îl denunţă pe Graţiani la Constantinopol, iar Poarta intenţionează să-l mazilească. Graţiani începe ostilităţile împotriva otomanilor la Iaşi şi isi retrage fortele spre Polonia in direcţia Mohylow, unde în noaptea de 6/7 octombrie 1920, oastea polono-moldoveană a suferit o înfrîngere zdrobitoare în faţa celei otomano-tătare a lui Iskander Paşa.

Atît hatmanul, cît şi domnul Moldovei isi pierd viaţa. Aceasta a reprezentat prima confruntare armată directă între oştile otomane şi cele polone. Victoria de la Mohylow (Mohilău) l-a încurajat pe sultanul Osman II-lea să întreprindă personal o campanie împotriva Republicii Nobiliare Polone împreună cu tătarii, şi oştile domnului Valahiei – Radu Mihnea şi noului domn al Moldovei – Alexandru Iliaş.

Efectivul otoman 100 000 oameni, trupe combinate din care 12 000 ieniceri, numeroşi spahii, cuirasaţi, tunari, la care se adăugau 80 000 tătari, în frunte cu hanul Djanibek Ghirai, 6 000 ostaşi a domnului Valahiei – Radu Mihnea. Obiectivul sultanului fiind cucerirea Poloniei şi transformarea acesteia într-o bază de atac împotriva Imperiului Habsburgic.

Oastea polonă, 30 000 ostaşi donduşi de marele hatman al Coroanei Jan Karol Chodkiewicz, care la Nistru urmau să facă joncţiunea cu 20 000 de cazaci, a intrat prima în Moldova prădînd pînă la Iaşi asigurîndu-şi astfel provizii bogate după care se retrage la Hotin. În oastea polonă se afla şi feciorul lui Simion Movilă – Petru Movilă, pretendent la domnia Moldovei, care mai tîrziu va deveni mitropolit la Kiev.

Otomanii asediază oastea polona la Hotin între 24 august / 3 septembrie şi 19/29 septembrie 1621. Neînţelegerile dintre paşale, precum şi nesupunerea unor mari grupuri de ieniceri jigniţi de comportamentul sultanului au făcut mai puţin efectiv asediul Hotinului. Deşi sultanul a obţinut un succes militar, pacea încheiată ulterir va constitui o victorie politică de moment pentru că ambele părţi nu vor respecta tratatul.

Domnul Valahiei Radu Mihnea îl convinge pe sultan să nu ierneze în Moldova şi îl convinge să semneze tratatul de pace cu Plonia. Prevederile tratatului de pace de la Hotin (9 octombrie 1621), ca şi cele ale păcii de la Jaruha (1617), interziceau orice intervenţie polonă în Ţările Române. Pentru că ambele părţi au interpretat tratatul în mod diferit, acest act va fi considerat ulterior în istoriografie ca un armistiţiu.

În urma Păcii de la Hotin, această regiune este restituită de poloni Moldovei. Influienţa Polonă în principatele româneşti a fost slăbită, iar în Moldova şi Valahia s-a accentuat dominaţia otomană ce s-a manifestat prin pătrunderea a numeroase elemente greco-levantine în conducerea acestor principate. Cu ocazia campaniei Porţii împotriva Poloniei, turcii au ocupat Renii si cîteva sate care ţineau de ocolul Galaţilor.

 

9 octombrie 1621 – A încetat din viaţă Teodosie Rudeanul, boier cărturar, unul dintre cei mai de seamă dregători ai lui Mihai Viteazul. T.Rudeanul este autor al unei cronici oficiale de curte, scrisă în limba română ; (1597).

 

9 octombrie 1688 – A murit Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez; a proiectat faimoasa colonada care va închide curtea patrata a palatuli Louvru; (n. 5 septembrie 1613).

Claude Perrault.Biblioteca Congresului, Washington, DC.

 

9 octombrie 1708 – Petru cel Mare al Rusiei ii învinge pe suedezi in Bătălia de la Lesnaia.

 

9 octombrie 1757 – S-a născut regele Carol al X-lea al Franţei între anii 1824–1830 ; ( d. 06.11.1836).

Carol al X-lea al Franței (n. 9 octombrie 1757 – d. 6 noiembrie 1836), rege al Franței și al Navarei între 1824 și 1830.

 

9 octombrie 1760 – În timpul Războiului de Șapte Ani, trupele rusești comandate de generalul Saltîkov și cele austriece comandate de Franz Moritz Graf von Lacy au ocupat pentru scurtă vreme capiatla Prusiei, Berlin.

 

9 octombrie 1799 – Scufundarea HMS Lutine, cu pierderea a 240 de bărbați și a unei încărcături în valoare de 1.200.000 £.

 

9 octombrie 1804 – A fost întemeiat orasul Hobart, capitala Tasmaniei.

 

9 octombrie 1806 – Prusia declară război Franţei napoleoniene.

 

9 octombrie 1824 – Sclavia a fost abolită în Costa Rica.

 

9 octombrie 1829 – Un grup de alpiniști condus de Friedrich Parrot, reușesc prima ascensiune a muntelui Ararat.

 

9 octombrie 1831 – A fost asasinat Ioannis Kapodistrias, primul preşedinte al Republicii Elene, unul dintre artizanii luptei de eliberare a grecilor de sub dominaţia otomană.

Contele Ioannis Antonios Kapodistrias (n. 11 februarie 1776–d. 9 octombrie 1831), diplomat grec ce a activat pentru Imperiul Rus și care apoi a devenit primul șef de stat al Greciei. În 1831, Kapodistrias a dispus pedeapsa cu închisoarea, pentru rebelul Petrobey Mavromichalis si a fost asasinat de fratele lui Petrobey , Konstantis și fiul sau Giorgios, pe treptele bisericii Sfantul Spiridon din Nafplion.

 

9 octombrie 1835 – S-a născut Camille Saint-Saëns, muzician francez; (d.16.12.1921).

Camille Saint-Saëns (n. 9 octombrie 1835, Paris, Franța – d. 16 decembrie 1921, Alger), compozitor francez din epoca romantică, rămas cunoscut datorită operei sale cu caracter biblic, intitulată “Samson și Dalila“.

 

9 octombrie 1852 – S-a născut Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1919)

Hermann Emil Fischer (n. 9 octombrie 1852, Euskirchen – d. 15 iulie 1919, Berlin), chimist german, profesor universitar la Erlangen, Würzburg și Berlin, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe anul 1902, având contribuții în domeniul chimiei organice și biologice.

 

9 octombrie 1854 – Războiul din Crimeea : Incepe asedierea fortaretei ruse Sevastopol de catre trupele aliate ale Turciei, Angliri, Frantei si Sardiniei.

 

9 octombrie 1855 – Isaac Merritt Singer a obtinut un brevet privind modul de actionare a masinii de cusut (cu pedala si curea). Masina de cusut fusese brevetată de Elias Howe, in anul 1846.

 

9 octombrie 1859 – S-a născut Alfred Dreyfus, ofiţer francez de origine evreiască condamnat pe nedrept în afacerea Dreyfus; (d.12.07.1935).

Alfred Dreyfus (n. 9 octombrie 1859 – d. 12 iulie 1935) a fost un ofițer francez de origine evreiască, condamnat pe nedrept în anul 1894 pentru trădare de țară, la deportare pe viață, din pricina unor documente care s-au dovedit false, și care erau menite să-l acopere pe adevăratul vinovat, maiorul Ferdinand Walsin Esterhazy⁠(fr). În epocă, cazul a fost un scandal major, denumit Afacerea Dreyfus.

Convins de nevinovăția lui Dreyfus, scriitorul Emile Zola a publicat pe 13 ianuarie 1898, pe prima pagină a ziarului L’Aurore, un articol intitulat: J’accuse, adresat președintelui Republicii, Félix Faure, în care ataca cu asprime conducerea țării și așa numita Afacere Dreyfus, fapt ce a condus la confruntări aprinse și la o reînviere a antisemitismului.

Dreyfus a fost condamnat la 22 decembrie 1895 la degradare militară — sentință adusă la îndeplinire la 5 ianuarie 1896 în curtea Școlii militare din Paris — și la deportare pentru muncă forțată în Ile du Diable (Insula Diavolului), iar în anul 1899, cu ocazia rejudecării procesului, la 10 ani de închisoare, fiind grațiat la 19 septembrie 1899 de președintele Émile Loubet și reabilitat abia la 12 iulie 1906.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

9 octombrie 1871 – S-a născut Grazia Deledda, prozatoare italiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1926 („Elias Portolú”, „Iedera”, „Cosima”);(d.15.08.1936).

 

9 octombrie 1874 – A fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878, Uniunea Poştală Universală (din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.

Uniunea Poștală Universală („UPU”, Franceză: Union postale universelle) este o organizație internațională care coordonează politicile poștale ale statelor membre și sistemul poștal global.

 

9 octombrie 1876 – Alexandre Graham Bell testeaza prima linie telefonica.

 

9 octombrie 1879 – S-a născut Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel; (d. 1960).

Max Theodor Felix von Laue (n. 9 octombrie 1879, Pfaffendorf, lângă Koblenz — d. 24 aprilie 1960, Berlin), fizician german, profesor universitar la Berlin și Göttingen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914.

 

9 octombrie 1888 – Monumentul Washington, la acea vreme cea mai înaltă structură din lume, a fost deschisă oficial publicului la Washington, DC, SUA.

Monumentul lui Washington este un obelisc aflat lângă National Mall din Washington, D.C., construit în memoria primului președinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington.

Monumentul, făcut din granit, marmură și gnais este cea mai înaltă structură din rocă și cel mai înalt obelisc din lume, având o înălțime de 169,294 metri. Acesta a fost proiectat de arhitectul Robert Mills în anii 1840. Construcția în sine a început în 1843, dar a fost terminată abia în 1894, la aproape 30 de ani după moartea arhitectului. Întârzierea a fost cauzată în mare parte de lipsa de fonduri și de Războiul Civil American. Diferența de nuanță de la marmura aflată la peste 46 de metri este o dovadă a faptului că construcția a fost oprită pentru mai mulți ani.

Când a fost terminat, în 9 octombrie 1888, monumentul era cea mai înaltă structură din lume, titlu ce fusese deținut până atunci de catedrala din Köln, și a rămas cea mai înaltă până în 1889, când a fost terminat Turnul Eiffel din Paris.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

9 octombrie 1890 – A fost realizat primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, reusit de francezul Clement Ader.Acesta s-a ridicat de asupra pamântului si a aterizat dupa un zbor de peste 50 de metri. Zborul sau a fost anterior aceluia efectuat de fratii Wright din America in 1903.

 

9 octombrie 1892 – S-a născut Ivo Andrić, scriitor sârb, fost diplomat si academician, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură;(d. 13 martie 1975).

Ivo Andrić (n. 9 octombrie 1892, Travnik – d. 13 martie 1975, Belgrad), scriitor sârb, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1961.

 

9 octombrie 1906 – A murit Joseph Farwell Glidden, fermier american, inventatorul sarmei ghimpate; (m.18.01.1813).

 

9 octombrie 1906 – S-a născut Léopold Sedar Senghor, poet si om politic, fost preşedinte al statului Senegal (1960–1980). A fost unul dintre promotorii conceptului “la négritude”, mișcare pentru afirmare în plan mondial a valorilor specific africane, având ca punct de pornire personalitatea omului negru. Tot el este inițiatorul miscarii francofone si unul dintre luptătorii din avangarda mişcării pentru unitate africană; (d.20.12.2001).

 

9 octombrie 1908 – S-a născut scriitorul şi publicistul comunist roman, Alexandru Sahia; (m. 1937).

Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu) (n. 9 octombrie 1908, Mânăstirea, judeţul Călăraşi – d. 12 august 1937, Bucureşti) a fost un publicist şi scriitor român, de orientare socialist-comunistă, ales post-mortem membru al Academiei Republicii Populare Române în 1948.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

9 octombrie 1915 – Primul Război Mondial – Oraşul Belgrad a fost cucerit de către trupele germane şi austriece.

 

9 octombrie 1916 – Trupele germano-bulgare ocupă orasul-port romanesc Constanţa, devastat de bombardamente si pustiu. Autoritatile si populatia locala au fost in prealabil evacuate. Ceea ce indeobste se cunoaste mai putin este ca ocuparea vechii cetati a Tomisului a reprezentat un episod tragic,soldatii bulgari, in ciuda regulilor razboiului si a acordurilor internationale in vigoare atunci, privind teritoriile ocupate, populatia civila si prizonierii de razboi, s-au dedat la acte de o cruzime.

Trupele bulgare nu s-au oprit doar la deposedarea de bunuri a civililor inceputa imediat dupa intrarea in oras, dar au permis etnicilor bulgari din Constanta sa dispuna dupa bunul plac si in mod nemeritat de avutul romanilor. Ocupantii au interzis scolilor romanesti sa mai functioneze, au jefuit bisericile credinciosilor romani, au ucis numerosi cetateni romani, au violat femei si torturat copii, iar statuia lui Ovidius a fost daramata de pe soclu.

Doar la interventia militarilor germani statuia avea sa fie repusa la locul sau. Limba bulgara a fost declarata limba oficiala pe intreg teritoriul stravechii Moesii romane, facandu-se totodata importante schimbari de denumiri toponimice conform intereselor Regatului Bulgar. Constanta si intreaga Dobroge aveau sa ramana sub aceasta grea ocupatie timp de doi ani, pana la eliberarea sa de catre trupele romane la sfarsitul razboiului.

 

9 octombrie 1918 – A apărut la Cernăuţi primul număr al publicaţiei “Glasul Bucovinei”, întemeiat de Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Alexandru Popovici şi Radu Sbiera, care înlocuia publicația oficiala de limba germana Czernowitzer Zeitung. Editor și redactor responsabil a fost Dionisie Bejan.

În primul număr al ziarului a fost publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: „Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”.

Cotidianul Glasul Bucovinei a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923.

 

9 octombrie 1918 – S-a născut actrita rusa Lila Kedrova. În anul 1965, a primit Premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, în filmul “Zorba grecul”; (d.16.02.2000).

 

9 octombrie 1931 – A decedat mitropolitul ortodox Alexandru Athanasie Mironescu, membru de onoare al Academiei Române(n.12 august 1856).

Atanasie Mironescu (n. 12 august 1856, Trohan, Vaslui – d. 9 octombrie 1931, Bucureşti) a fost un cleric român, care a deţinut demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1909-1911) Dupa studii la Seminarul “Veniamin” de la Socola (1870-1877), a fost hirotonit preot pentru satul natal (1979-1881), dar ramanand vaduv s-a inscris la Faciltatea de Teologie din Bucuresti (1881-1992), apoi la cea din Cernauti (1882-1886), unde a obtinut doctoratul Spiritual.

Director la Internatului teologic din Bucuresti (1896-1987), profesor suplinitor la Seminarul “Central” (1886-1887), profesor de Morala la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1897 – 1997), iconom stavrofor (1897). La 27 iun. 1895 ales arhiereu cu titlul “Craioveanul”, calugarit la Cernica sub numele Atanasie, hirotonit la 5 februarie loctiitor de episcop al Ramnicului din decembrie 1997, ales apoi episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1998.

La 5 februarie 1909 ales mitropolit primat, pastorind pana la 28 iun. 1911, cand s-a retras din scaun, a trait pentru restul vietii la Cernica. A scris sau a tradus lucrari de Istorie bisericeasca si de Morala, articole in “Biserica Ortodoxa Romana” si “Cuvantul Adevarului” de la Ramnic, pastorale, conferinte si cuvantari membru de onoare al Academiei Romane (25 mai 1909).

 

9 octombrie 1934 – Regele Iugoslaviei Alexandru I al Iugoslaviei a fost asasinat la Marsilia de un militant extremist bulgar.

Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević sau Alexandru Unificatorul (n. 16 decembrie 1888, Cetinje – d. 9 octombrie 1934, Marsilia) a fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între anii 1921–1929, suveran al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

Pe data de 9 octombrie 1934, Alexandru este asasinat de un revoluționar bulgar în timp ce se afla într-o vizită de stat în Franța, în portul Marsilia. Revoluționarul acționase în numele unei organizații macedonene și a fost la rândul său ucis imediat după comiterea crimei.

A fost unul dintre primele asasinate care au fost filmate. Pe film nu este surprins exact momentul împușcăturii, ci momentele imediat după. Pelicula cu asasinarea regelui Alexandru I rămâne unul dintre cele mai prețioase momente istorice ce au fost vreodată filmate, alături de încoronarea țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, înmormântarea reginei Victoria a Regatului Unit, înmormântarea împăratului Franz Joseph al Austriei, asasinarea președintelui american John F. Kennedy și funeraliile președintelui Iosip Broz Tito al Iugoslaviei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

9 octombrie 1934 – A murit Louis Barthou, politician francez, al 78-lea prim-ministru al Franței (n. 1862)

Jean Louis Barthou (n. 1862 – d. 1934), avocat și om politic francez, membru de onoare al Academiei Române. În decursul vieții sale, Barthou a deținut importante portofolii ministeriale și a fost ales membru al Academiei Franceze în 1918.

 

9 octombrie 1940 – S-a născut John Winston Lennon, solistul şi liderul trupei Beatles, muzician şi compozitor englez, autor al unor piese ca “Imagine”, “Strawberry fields forever”.

John Winston Ono Lennon, numele la naștere John Winston Lennon, MBE, (n. 9 octombrie 1940, Liverpool – d. 8 decembrie 1980, New York City), muzician, cântăreț, textier și compozitor englez, unul din fondatorii trupei The Beatles. După destrămarea trupei care i-a adus consacrarea, Lennon a urmat o carieră muzicală individuală. (A murit asasinat de un psihopat in data de 8 decembrie 1980, la New York).

 

9 octombrie 1944 – Acordul Churchill-Stalin, de procentaj (9 octombrie 1944)

La 9 octombrie 1944 Churchill și Stalin s-au întâlnit la Conferința de la Moscova. Relatarea lui Churchill privind aceast incident este urmatoarea: Churchill a scris pe o bucată de hârtie (unii pomenesc de un șervețel) propunerea ca sferele de influență să se împartă procentual după cum urmează:

– România: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 90% influență, iar Marea Britanie 10%;

– Grecia: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 10% influență, iar Marea Britanie 90%;

– Ungaria și Iugoslavia: Uniunea Sovietică și Marea Britanie ambii cu 50%;

– Bulgaria: Uniunea Sovietică cu 75% influență, iar Marea Britanie cu 25%.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

9 octombrie 1944 – Al Doilea Război Mondial – Germania – Oraşul Hanovra a fost atacat de avioanele diviziei 156 britanice si este distrus in proportie de 80-90%.

 

9 octombrie 1954 – S-a născut actorul Adrian Pintea, cunoscut pentru rolurile din spectacolele de teatru „Pescăruşul”, „Hamlet”, „Mania”, ”Corida”, „Lumini şi umbre” sau din filmul „Iancu Jianu” (d. 8 iunie 2007).

Adrian Virgil Pintea (n. 9 octombrie 1954, Beiuș – d. 8 iunie 2007, București), renumit actor român de teatru, film și televiziune care a adus o contribuție deosebita scenei și cinematografiei românești.

 

9 octombrie 1958 – A murit Papa Pius al XII-lea; (n.2 mqartie 1876).

 

9 octombrie 1962 – Uganda a devinit republică.

 

9 octombrie 1966 – S-a născut David Cameron, politician britanic, prim-ministru al Regatului Unit

David William Donald Cameron (n. 9 octombrie 1966, Londra), prim-ministru al Regatului Unit și președinte al Partidului Conservator.

 

9 octombrie 1967 – A murit scriitorul francez André Maurois, (“Istoria Frantei”, “Instinctul fericirii, “Viata lui Disraeli”, “În cautarea lui Marcel Proust”); (n. 26.07.1885).

 

9 octombrie 1967 – Liderul marxist de origine argentiniana, “Che Guevara” (Ernesto Rafael Guevara de la Serna, n. 14 iun 1928), a fost executat la o zi dupa capturarea sa de catre armata, pentru că a încercat să declanşeze o revoluţie comunista în Bolivia.

Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928 – d. 9 octombrie 1967), mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che sau simplu Che, revoluționar de stânga, lider al regimului comunist cubanez și insurgent sud-american.

 

9 octombrie 1967 – S-a născut la Calafat, fotbalistul român Gică (Gheorghe) Popescu.

Gheorghe Popescu, cunoscut mai ales ca Gică Popescu (n. 9 octombrie 1967, Calafat), fotbalist român, impresar, și președinte de onoare la FC Chindia Târgoviște.

 

9 octombrie 1970 – Comunistii maoisti din Cambodgia au proclamat Republica khmerilor rosii.

 

9 octombrie 1970 – A fost inaugurată „Uzina de cinescoape”, în zona industrială Pipera, din București.

 

9 octombrie 1971 – La Karl-Marx-Stadt s-a dezvelit monumentul de șase metri înălțime care îl reprezintă pe Karl Marx.

 

9 octombrie 1975 – Omul de stiinta sovietic si dizidentul anticomunist Andrei Saharov, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace.

 

9 octombrie 1978 – A murit Jacques Brel, cântăreţ şi actor belgian ; (n.08.04.1929).

 

9 octombrie 1981 – Pedeapsa capitală a fost abolită în Franţa.

 

9 octombrie 1983 – A avut loc un atac cu bombă orchestrat de serviciile secrete nord-coreene la Rangoon, capitala Myanmar (Birmania), cu scopul de a-l asasina pe presedintele sud-coreean Chun Doo-Hwan, în timpul unei vizite oficiale. Chun supravietuieste, dar explozie ucide 17 persoane din anturajul său, inclusiv patru miniştri, şi răneşte alte 17. Patru funcţionari birmanezi mor, de asemenea, în explozie.

 

9 octombrie 1989 – În Leipzig are loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți. La demonstrație nu se ajunge la temutele acțiuni armate împotriva demonstranților, astfel începe schimbarea regimului politic al RDG-ului.

 

9 octombrie 1989 – Agentia de stiri oficială a Uniunii Sovietice anunta aparitia unui OZN în orasul Voronej.

 

9 octombrie 2000 – Văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat la Tokyo primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației Beatles.

 

9 octombrie 2004 – Pentru prima dată au avut loc alegeri democratice în Afganistan.

 

9 octombrie 2006 – Coreea de Nord a anunţat că a efectuat o explozie nucleară subterană de încercare, în ciuda îngrijorării comunităţii internaţionale şi a avertizărilor ONU.

 

9 octombrie 2006 – Google a anunțat că preia compania YouTube. Fondatorii acesteia Chad Hurley și Steve Chen, vor continua să conducă independenți afacerile firmei JouTube.

 

9 octombrie 2019 – Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat cercetătorilor John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham și Akira Yoshino „pentru dezvoltarea de baterii cu ioni de litiu”.