După două luni, examinarea dosarului bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost reluată joi, 12 martie, la Curtea de Apel Centru. Se întâmplă după ce Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile, acum o săptămână, pe 5 martie, două sesizări ale acolitei lui Șor.
Evghenia Guțul se află în arest din 5 august 2025, fiind condamnată la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid Șor, potrivit zdg.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„În cadrul ședinței de astăzi au avut loc dezbaterile judiciare, în care s-au expus doi dintre avocați. Expunerile în dezbateri ale celorlalți avocați urmează să aibă loc pe data de 16 și respectiv 19 martie”, a menționat pentru ZdG purtătoare de cuvânt a Procuraturii Anticorupție, Ana Postolachi.
Evghenia Guțul și Svetlana Popan, o altă fostă angajată a Partidului Șor condamnată în același dosar, nu au fost prezente fizic la ședința de joi și au asistat prin teleconferință, din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Avocata lui Guțul, nemulțumită de viteza de examinare a dosarului. CC: „Norma urmărește asigurarea soluționării cauzei într-un termen rezonabil”
Una dintre sesizări depuse la CC s-a referit la ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor articolului 20 alin. (41) din Codul de procedură penală – „În cauzele penale prevăzute la art. 181-182 din Codul penal, urmărirea penală urmează a fi terminată într-un termen de cel mult 6 luni. Termenul de urmărire penală poate fi prelungit motivat de către procuror, cu informarea procurorului general în cazul fiecărei prelungiri. Cauzele respective se examinează de către prima instanță în cel mult 4 luni, iar de către instanța de apel în cel mult două luni, termene care pot fi prelungite prin încheierea instanței respective”.
Totodată, avocată Natalia Bayram, care o reprezintă pe Guțul, a invitat Curtea Constituțională să solicite Curții Europene a Drepturilor Omului emiterea unui aviz consultativ referitor la interpretarea articolului 6 din Convenție, și anume dacă Parlamentul poate să modifice termenul de examinare a cauzelor penale în detrimentul unui inculpat, prin intermediul unei norme care afectează numai infracțiunile de care acesta este acuzat.
Printr-o încheiere din 14 ianuarie, completul de judecată format din Eugeniu Beșelea, Andrei Cazacicov și Vitalie Budeci a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională.
Avocata Natalia Bayram susține că norma contestată stabilește un termen limitat în interiorul căruia urmează a fi desfășurate procesele penale care au ca obiect infracțiunile prevăzute de articolele 181 – 182 din Codul penal. În opinia acesteia, restrângerea termenului de examinare afectează accesul liber la justiție, egalitatea armelor, dreptul la apărare și independența judecătorului.
„Curtea observă că termenele instituite de norma contestată nu aduc atingere garanțiilor procesului echitabil de vreme ce instanța le poate prelungi în funcție de circumstanțele cauzei (…).
Stabilirea unui termen procedural pentru examinarea cauzei penale, cu posibilitatea prelungirii acestuia printr-un act motivat, nu afectează independența judecătorului. Norma urmărește asigurarea soluționării cauzei într-un termen rezonabil, iar posibilitatea prelungirii permite judecătorului să țină cont de complexitatea cauzei și de circumstanțele concrete, fără a-i limita libertatea de apreciere”, a notat CC.
CC: „Pericolul social al faptei nu rezultă din cuantumul sumei acceptate de partidele politice, ci din însăși sursa ilicită a finanțării”
Cea de-a doua sesizare a fost examinată împreună cu cea a fostei deputatei a ex-partidului Șor, Marina Tauber, excepția de neconstituționalitate fiind ridicată de avocatul Sergiu Moraru în interesul ambelor. Sesizările au vizat verificarea constituționalității articolului în baza căruia ambele au fost găsite vinocate de prima instanță – acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat.
Autorul sesizărilor, Sergiu Moraru, a afirmat că legislatorul a omis să reglementeze calitatea specială a subiectului infracțiunii. Autorul excepțiilor consideră că „omisiunea în discuție permite aplicarea textului contestat în privința unui cerc nedeterminat de persoane și care nu au atribuții referitoare la acceptarea finanțării partidului politic, fapt care ar determina o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale”.
Mai mult, Moraru susține că norma contestată nu reflectă existența unui „pericol social”, pentru că nu prevede un prag valoric în cazul acceptării cu bună știință a finanțării partidului politic sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizații criminale care să determine angajarea răspunderii penale, spre deosebire de infracțiunea de finanțare ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Astfel, această omisiune ar contraveni principiului proporționalității incriminării, „pentru că determină aplicarea sancțiunii penale în situații care nu justifică intervenția legii penale”.
„Curtea a considerat că stabilirea unei liste exhaustive a subiecților cărora le poate fi aplicat textul contestat ar putea genera situații de impunitate în cazuri care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere penală. De exemplu, deși trezorierul este persoana responsabilă de finanțele partidului politic, eventuala includere a acestuia în calitate de subiect special al infracțiunii ar conduce la impunitate față de persoanele neincluse în lista subiecților infracțiunii, însă care ar fi acceptat cu bună știință finanțarea ilegală a partidului (…).
Curtea reține că decizia de a nu institui un prag valoric al sumei pentru infracțiunea de acceptare a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat reprezintă opțiunea de politică penală a legislatorului, justificată de natura și gravitatea deosebită a valorilor sociale afectate.
Curtea are în vedere faptul că finanțarea activității partidelor politice de către grupuri criminale organizate afectează în mod semnificativ ordinea constituțională democractică, principiul statului de drept, pluralismul politic și integritatea procesului electoral. În acest sens, pericolul social al faptei nu rezultă din cuantumul sumei acceptate de partidele politice, ci din însăși sursa ilicită a finanțării. Prin această infracțiune, legislatorul a incriminat însăși infiltrarea intereselor financiare ale grupurilor criminale în viața politică”, se arată în decizia de inadmisibilitate a CC din 5 martie.
Bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023.
O pedeapsă de 6 ani cu privare de libertate i-a fost aplicată și celei de-a doua inculpate în dosar, Svetlana Popan.
Sentința a fost pronunțată pe 5 august 2025 de magistratat judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Ana Cucerescu. „Fapta întrunește elementele infracțiunii”, a concluzionat magistrata.
