Autoritățile de la Chișinău și reprezentanții autonomiei găgăuze au identificat o soluție temporară pentru depășirea blocajului privind organizarea alegerilor în Adunarea Populară de la Comrat. În urma reuniunii grupului de lucru desfășurate la Președinție, părțile au convenit asupra elaborării unui document cu aplicare unică, care să permită desfășurarea scrutinului regional până la sfârșitul anului 2026.
Experții avertizează însă că procesul poate fi afectat de influența grupării Șor și a Federației Ruse, interesate de tensionarea relației dintre Chișinău și Comrat, potrivit cotidianul.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Potrivit înțelegerii agreate, documentul tranzitoriu va reglementa aspectele tehnice și juridice necesare organizării alegerilor pentru legislativul autonomiei găgăuze, după luni de dispute legate de adaptarea legislației locale la Codul electoral al Republicii Moldova.
Compromisul vizează inclusiv depășirea divergențelor privind denumirea organelor electorale regionale. Comratul a insistat anterior asupra utilizării termenului de „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, în timp ce legislația națională prevede existența unui Consiliu electoral al regiunii autonome.
Comentatorul politic Ion Tăbârță consideră că ambele părți au interesul de a debloca situația instituțională din autonomie, însă avertizează că anumite influențe externe pot complica dialogul.
„Situația nu ar trebui să rămână în suspans până la infinit. Chișinăul este interesat ca în regiunea autonomă să funcționeze instituțiile statului și toate procesele democratice să fie asigurate. Totodată, ar trebuie să fie și în interesul regiunii găgăuze depășirea acestei situații. Dacă vor exista factori subiectivi din partea rețelei Șor și Federației Ruse care intenționat zădărnicesc, mai mult chiar, încearcă să tensioneze, dialogul politic dintre Chișinău și Comrat, atunci desigur, găsirea unei soluții va fi mai dificilă. Însuși faptul că a avut loc această reuniune a grupului de lucru la Președinție este un factor pozitiv și un prim pas în depășirea acestei probleme cu blocaje instituționale”, a spus Ion Tăbârță.
La rândul său, analistul Ștefan Bejan susține că disputa depășește cadrul strict juridic și are o puternică miză politică.
„Problema este una tehnico-juridică, dar, de fapt, este mult mai mult decât atât, este o problemă politică. În spatele acesteia sunt interesele lui Ilan Șor care își dorește o confruntare politică. Rusia vrea să folosească din nou regiunea găgăuză pentru a șantaja Republica Moldova. În urma mai multor consultări cu primarii unor localități, cu deputații Adunării Populare de la Comrat s-a ajuns la un oarecare acord. Sperăm să vedem acel document în următoarele zile astfel încât alegerile să aibă loc cât mai curând posibil pentru că acest vid de putere, această stare de confruntare afectează în primul rând locuitorii din regiune. În al doilea rând, afectează credibilitatea Rep. Moldova pe plan extern. Poate și asta este o țintă, de a-i face pe oficialii europeni să se gândească înainte de a deschide clusterele de negocieri”, a afirmat Ștefan Bejan.
Mandatul actualilor deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă în noiembrie anul trecut, însă scrutinul regional a rămas blocat din cauza nealinierii legislației electorale locale la normele naționale.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Două tentative anterioare de organizare a alegerilor, stabilite pentru 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate în instanță, iar termenii logistici pentru scrutinul din iunie au devenit imposibil de respectat.
Noua soluție convenită între Chișinău și Comrat ar putea permite stabilirea unei noi date pentru alegeri în toamna anului 2026 și relansarea funcționării instituțiilor autonome din regiune.
This post was last modified on 13/05/2026 16:45 16:45