Acuarela „Îngerul negru” din Ciclul „Apocalipsa” sau schița de afiș pentru expoziția de agricultură din Chișinău din 1924 sunt doar câteva dintre piesele din patrimoniul Muzeului Național de artă.
„În mare parte, această expoziție este realizată cu lucrări din colecția lui Cristian Ștefănescu din București. Expoziția a fost îngrijită de curatorul Vladimir Bulat, cel care a descoperit colecționarul și a făcut posibilă această colaborare și împrumutul lucrărilor pentru perioada expoziției”, a relatat Tudor Zbîrnea, directorul muzeului Național de Artă.
„Am găsit într-o colecție bucureșteană un mare lot de lucrări, dintre care vreo 73 sunt prezente aici, piese din diverse epoci ale creației lui Kiriacoff, a creației lui de scenograf, el fiind o personalitate mai complexă ale artelor vizuale”, a spus Vlad Bulat, curator expoziție.
Născut în anul 1900 la Chișinău, Theodor Suruceanu s-a remarcat prin contribuțiile sale în artele vizuale și scenografie, colaborând cu teatre importante din spațiul românesc, inclusiv din Chișinău, Iași, București și Cernăuți.
„Până în 1928 cam toate decorurile treceau dintr-un spectacol în altul, erau aceleași, dar cu venirea lui fiecare spectacol avea decorul său. Unul din cunoscutele spectacole a fost “Ror” după Karel Ceapek”, a afirmat Petru Hadîrcă, directorul Teatrului Național Mihai Eminescu.
„Ceea ce a creat el pentru România și pentru Basarabia interbelică este cel mai frumos moment al creației, al realizărilor basarabenilor în Europa”, a remarcat Tudor Stăvilă, critic de artă.
Deși în timpul vieții a colaborat cu instituții de prestigiu, numele lui Theodor Kiriacoff-Suruceanu a fost, treptat, dat uitării. Acum însă, opera lui este readusă în atenție de istorici de artă și instituții culturale, care încearcă să reconstruiască profilul unui artist discret, dar esențial pentru patrimoniul artistic regional.