NPR
O corabie în miniatură realizată din carton. Un tablou al unei moschei la malul marii, altul al unei Statui a Libertăţii ameninţătoare. Toate au fost realizate la Guantanamo şi sunt prezentate în cadrul unei expoziţii inedite, deschise în aceste zile la New York, informează AFP.
Institutul de criminologie John Jay găzduieşte până la 26 ianuarie o expoziţie reunind opere de artă care oferă “o conexiune directă” şi rarisimă cu opt presupuşi jihadişti de la Guantanamo – închisoarea simbol a războiului împotriva terorismului şi a exceselor comise în numele său, explică Erin Thompson, una dintre curatoarele expoziţiei, potrivit agerpres .
Deschisă în 2002, la baza navală americană de la Guantanamo Bay, din Cuba, închisoarea a primit aproximativ 800 de suspecţi arestaţi în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001 şi a intervenţiei SUA în Afganistan.
Fostul preşedinte al SUA, Barack Obama, a promis că va închide această închisoare militară, al cărui nume a fost asociat cu torturile şi cu arbitrariul. În prezent, la Guantanamo se mai află 41 de prizonieri, iar preşedintele Donald Trump, care a declarat toleranţă zero terorismului, doreşte să îi menţină.
Această expoziţie de picturi şi de obiecte ale prizonierilor este intitulată “Ode to the Sea: Art from Guantanamo Bay” (“Odă mării: Artă de la Guantanamo Bay”), iar fascinaţia faţă de aceasta este omniprezentă în lucrările expuse, chiar dacă prizonierii nu au văzut-o decât o singură dată, în timpul unui uragan din 2014, atunci când prelatele care acopereau în mod obişnuit priveliştea au fost îndepărtate, a povestit Thompson.
Marea nu doar a hrănit visele şi coşmarurile deţinuţilor, ci s-a dovedit şi o temă acceptabilă pentru cenzură, care respinge lucrările “conţinut prea politic sau furioase”, a precizat curatoarea expoziţiei.
Cenzura a aprobat însă un desen intitulat “Vertigo la Guantanamo”, o spirală realizată din puncte albastre, verzi şi roşii, prin care prizonierul pakistanezo-kuweitian Ammar al-Baluchi – singurul dintre deţinuţii ale căror opere sunt prezentate în expoziţie – care a fost acuzat în mod oficial de complicitate la atacurile din 11 septembrie – a vrut să le descrie avocaţilor săi ameţelile de care suferea de când era “torturat de către CIA”, povesteşte Thompson.
“Desenul nu se află aici pentru a-l glorifica ca artist, ci pentru a putea învăţa din experienţa sa, din viaţa sa”, a declarat ea.
Dintre cele 30 de lucrări expuse, o semnătură, cea a yemenitului Muhammad Ansi, eliberat şi transferat în Oman în ianuarie 2017, revine de 16 ori.
Potrivit declaraţiilor avocatei sale, Beth Jacob, în timpul primelor lor întâlniri, condamnatul i-a vorbit în detaliu despre cursurile de artă ale închisorii, lansate în 2009, întrebând dacă ele ar putea fi văzute în exterior.
Avocata a obţinut permisiunea din partea oficialilor de la Guantanamo să ia cu ea câteva piese pe care le-a arătat unei prietene artiste din New York.
Astfel s-a născut ideea unei expoziţii. Alţi deţinuţi sau foşti deţinuţi, care au ieşit de la Guantanamo, au cerut ulterior să se alăture.
Aceşti oameni au fost “demonizaţi”, spune Beth Jacob, care speră ca operele acestora să nu fie văzute doar ca aparţinând “celor mai răi dintre cei mai răi” ci unor “oameni capabili de sentimente şi emoţii, care apreciază frumuseţea”.
“Este aproape un apel pentru a fi înţeleşi”, explică ea.
Pentru unii deţinuţi, expoziţia este, de asemenea, o oportunitate de a-şi “reafirma existenţa”, susţine Ramzi Kassem, profesor de drept şi avocat al unuia dintre prizonierii de la Guantanamo.
Yemeni Moath al-Alwi, creatorul corabiei tridimensionale, a fost unul dintre primii care au ajuns la Guantanamo în ianuarie 2002, după ce a fost arestat la frontiera dintre Afganistan şi Pakistan. “A văzut ceilalţi prizonieri plecând şi el este încă acolo fără vreun motiv. El nu a fost niciodată acuzat sau judecat în mod oficial. Este o formă de dispariţie, de ştergere”, precizează Ramzi Kassem.
În prezent, Pentagonul a suspendat ieşirea în exterior a operelor realizate la Guantanamo, pentru a “revizui politica” în vigoare, a confirmat pentru AFP un purtător de cuvânt, Benjamin Sakrisson. Până la expoziţia de la New York, ministerul a ignorat că operele de artă ale deţinuţilor, considerate ca aparţinând statului american, “ar putea fi vândute”, a justificat el.
Erin Thompson susţine că unii vizitatori s-au arătat interesaţi să cumpere unele dintre lucrările expuse, însă doar lucrările foştilor prizonieri vor fi propuse spre vânzare, a completat ea.