Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută să aibă loc în martie 2019, nu împiedică punerea în executare până la acea dată, de către celelalte 27 state membre, a unui mandat european de arestare (MEA) emis de justiţia britanică, a indicat marţi avocatul general pe lângă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), într-un comunicat, transmite AFP, potrivit agerpres.
Avizele avocatului general sunt în general urmate de CJUE.
În speţă este cazul unui irlandez vizat din 2016 de un mandat britanic, pentru asasinat şi viol.
Citește și : Angela Merkel va efectua o vizită în Spania pentru a discuta cu Pedro Sanchez despre migraţie
Suspectul, identificat prin iniţialele ‘RO’ şi încarcerat de doi ani şi jumătate în Irlanda, se opune extrădării sale în Marea Britanie, invocând faptul că perspectiva Brexitului face să planeze incertitudini privind respectarea drepturilor fundamentale.
Argumentul a fost însă respins de avocatul general al CJUE, sesizată de Înalta Curte a Irlandei.
Potrivit comunicatului, avocatul general ‘respinge argumentul lui RO potrivit căruia notificarea retragerii Marii Britanii ar constitui o circumstanţă excepţională care ar reclama nepunerea în executare a MEA’.
‘Atât timp cât un stat este membru al Uniunii, dreptul Uniunii se aplică, în ce priveşte dispoziţiile deciziei-cadru privind MAE şi obligaţia de a proceda la extrădare’, se arată în comunicat.
Faptul că CJUE nu va mai fi considerată competentă de către Londra după 29 martie 2019 (data prevăzută a retragerii efective din UE) ‘nu constituie un obstacol pentru extrădare’, notează avocatul general.
Acesta mai relevă că Marea Britanie ‘a decis să se retragă din Uniunea Europeană şi nu să încalce statul de drept sau protejarea drepturilor fundamentale’. ‘În consecinţă (…), nu există motive de îndoială privind menţinerea angajamentelor Marii Britanii în materie de drepturi fundamentale’, conchide avocatul general.
Mecanismul mandatului de arestare european, care se aplică în UE din 2004, se bazează pe principiul recunoaşterii reciproce a deciziilor judiciare.
Citește și : Rusia avertizează că aderarea Georgiei la NATO ar putea declanşa „un conflict teribil”
Cu toate acestea, există motive care pot justifica refuzul unui stat de a extrăda o persoană, mai ales dacă infracţiunea în cauză nu este prevăzută în dreptul său naţional.
Astfel, în criza politică din Catalonia, dificultatea pentru Spania de a fi recunoscută de către justiţiile altor state membre ale UE acuzaţia de ‘rebeliune’ a condus luna trecută la retragerea mandatelor de arestare care îi vizau pe liderul destituit al Cataloniei, Carles Puigdemont, şi pe alţi cinci responsabili separatişti, autoexilaţi în Belgia, Elveţia şi Scoţia, aminteşte AFP.