Faimoasele zone albastre misterioase ale lumii, în care trăiesc cei mai mulți centenari, au fost mistificate pentru un motiv meschin și nu există
Faimoasele zone albastre misterioase ale lumii, în care trăiesc cei mai mulți centenari, au fost mistificate pentru un motiv meschin și nu există
Tendința de a încasa pensii în numele unor persoane decedate a fost depistată la nivel de sute de mii de oameni care erau raportați vii, dar nu mai trăiau de multă vreme. Așa a apărut un mit creat dintr-o serie de erori și de fraude, afirmă studiul realizat de Dr. Saul Justin Newman, cercetător în cadrul University College London.
Conform ideii larg răspândite a zonelor albastre, acestea ar fi locuri în care oamenii depășesc cu regularitate vârste de 100-110 ani. Cele mai vehiculate exemple sunt cele din Loma Linda (California), Okinawa (Japonia), Nicoya (Costa Rica), Sardinia (Italia) sau Ikaria (Grecia), potrivit stiripesurse.
Studiul realizat Dr. Saul Justin Newman,, publicat deocamdată doar pe platforma BioRxiv, o platformă pe care apar studiile în varianta pre-print, demontează mitul zonelor albastre. El susține că acesta s-a născut ca urmare a unor cercetări slab documentate, care conțin numeroase erori sau care, pur și simplu, au ajuns la concluzii complet eronate.
Genetică sau dietă
Polaritatea ideii că anumite zone de pe glob ar deține proprietăți spectaculoase, asemenea unei fântâni a tinereții veșnice, a dus la numeroase studii prin care se încerca explicarea așa ziselor ”anomalii pozitive”. Iar de-a lungul timpul au apărut zeci de studii care luau în discuție fie genetica populațiilor respective, fie dieta, fie factorii naturali șamd.
Niciunul însă nu a venit cu un răspuns care să fie general acceptat în comunitatea științifică. Saul Newman afirmă însă în studiul său că a elucidat misterul longevității ieșite din comun din astfel de zone.
Statisticile conțin vârste mistificate din motive legate de banii de pensie
În realitate, nimic nu are de-a face cu factori ce țin de genetică, dietă sau altele. Adevărul ar fi, conform specialistului britanic, că totul ține de sărăcie. Iar sărăcia împinge oamenii către fraude ce țin de pensii.
Pe baza datelor oferite de Dr. Newman, în 1997 s-a descoperit că aproximativ 300.000 de cetățeni italieni erau declarați centenari și încasau pensii. În fapt, niciunul nu mai era viu. În anul 2008, în Costa Rica, 42% dintre costa-ricanii de peste 92 de ani fuseseră, în realitate, înregistrați greșit la recensământul din anul 2.000.
Ca urmare a revizuirii datelor, zona Nicoya din Costa Rica, una din faimoasele zone albastre, și-a pierdut în jur de 90% dintre așa-zișii centenari. Fapt care a propulsat-o din topul longevității tocmai la baza acestuia.
Fraude și erori, principalele probleme ale studiilor demografice
În Japonia, în anul 2010, peste 230.000 de centenari japonezi nu au mai fost de găsit, atunci când autoritățile au dorit să îi reînregistreze oficial. Cei mai mulți fie decedaseră de multă vreme, fie era vorba despre erori prezente în documentele oficiale.
În ceea ce privește Okinawa, afirmă autorul studiului, s-a susținut recent că populația de acolo atinge vârste considerabile pentru că urmează o dietă bazată pe legume și, în special, pe cartofi dulci.
Atunci când a consultat statisticile oficiale oferite de guvernul nipon, specialistul britanic a descoperit că populația din Okinawa nu consumă nici pe departe legume pe cât s-a susținut.
Consumul de legume și cartofi dulci în această zone este, în realitate, cel mai scăzut din întreaga Japonie, iar populația înregistrează cea mai mare medie a indicilor de masă corporali.
În ceea ce privește fraudele comise pentru a încasa pensii în numele unor persoane decedate, subliniază Saul Newman, acestea însumează până la 82% dintre recordurile persoanelor centenare sau supercentenare (100-110 ani) la nivel global. Prin urmare, nimic spectaculos la așa-zisele zone albastre.
Saul Justin Newman nu este la primul studiu de acest gen. În ultimii opt ani, cercetătorul de la UCL a publicat și alte statistici care demontează fie studii ce susțineau că limita de vârstă a unei persoane nu poate depăși 125 de ani, fie studii demografice care susțineau contrariul, însă se bazau pe date demografice complet eronate.