Comparând salariul brut mediu pe oră în UE, cifrele arată că femeile câștigă cu 16,2% mai puțin decât bărbații. În România, diferențele sunt mult mai mici. Roxana Dumitrache, feministă și activistă pentru drepturile omului, spune că situația din România nu este un pretext de poziționare victorioasă, scrie Mediafax.
,,În UE în 2016, femeile au câştigat cu 16,2 % mai puţin decât bărbaţii la o comparare a câştigurilor salariale brute medii pe oră. Cele mai mari diferenţe s-au înregistrat în Estonia (25,3 %), Republica Cehă (21,8 %), Germania (21,5 %), Marea Britanie (21,0 %) şi Austria (20,1 %)”, arată datele Eurostat.
Citește și : Criza din Venezuela: Putin convoacă o şedinţă de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate
,,În unele cazuri, femeile câștigă marginal mai puțin, în altele, diferențele sunt semnificative, dar constanta este că nu există o distribuție echitabilă a veniturilor pentru aceeași muncă prestată. E interesant cazul Estoniei care e veterana topului inegalităților și în care deja se iau măsuri prin preluarea modelului suedez, în Suedia funcționând cel mai complex și complet pachet legislativ de măsuri pentru combatarea inegalităților, Discrimination Act – Legea privind discriminarea”, a precizat Roxana Dumitrache, activistă pentru drepturile omului.
Aceleași date mai arată că mai mici diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte câştigurile salariale s-au înregistrat în România (5,2 %), Italia (5,3 %), Luxemburg (5,5 %), Belgia (6,1 %) şi Polonia (7,2 %).
,,Faptul că în România se înregistrează o diferența mai mică (5,2 %) și pare că, în sfarșit, după multe analize comparative pe alte variabile unde stă catastrofal, ar putea fi un motiv de relaxare, nu e tocmai un pretext de poziționare victorioasă: gata, am rezolvat-o și pe asta! Adevărul este că în România, femeile sunt mai sărace decât bărbații. În primul rând, bugetul României a fost întotdeauna, indiferent de componența, apartenența ideologică și strategiile pe termen mediu (dacă au existat), distribuit inechitabil către domenii în care lucrează mai degrabă femei (educație, cultură, sănătate). Evident că asta nu s-a întâmplat programatic, ca o discriminare directă a femeilor din aceeasta țară, ci arată inevitabil felul în care statul își prioritizează resursele”, mai spune activista pentru drepturile omului.
Aceasta afirmă că în Romania femeile sunt, cultural vorbind, direcționate către profesii “pentru femei” și că încă există domenii cu monopol masculin, în care prezența femeilor e o bizarerie.
,,Ca indicator neajustat, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi oferă o imagine de ansamblu asupra inegalităţilor în ceea ce priveşte câştigul pe oră. O parte din diferenţa de remunerare poate fi explicată prin caracteristicile individuale ale bărbaţilor şi femeilor care au un loc de muncă şi prin segregarea sectorială şi profesională bazată pe gen, există mai mulţi bărbaţi decât femei în anumite sectoare cu, în medie, câştiguri salariale mai mari în comparaţie cu alte sectoare sau ocupații. În consecinţă, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi este legată de o serie de factori culturali, juridici, sociali şi economici care depăşesc cu mult problema remunerării egale pentru aceeaşi muncă”, mai precizează Eurostat.
Cele mai mari diferenţe se înregistrează la câştigurile salariale pe oră pentru manageri. Profesia care, însă, domină diferenţele cele mai mari ale câştigurilor salariale pe oră, câştiguri salariale cu 23% mai mici pentru femei decât pentru bărbaţi, este cea de manager.
Cele mai mici diferenţe salariale s-au înregistrat pentru ocupațiile de asistenţi administrativi, funcţionari cu atribuţii de birou sau secretari, dar şi pentru lucrătorii în servicii şi vânzări. Totodată, datele statistice arată că în ceea ce privește sectorul management, în jur de o treime (34 %) dintre managerii din UE în 2017 erau femei, iar ponderea femeilor care aveau această funcţie nu depăşea 50 % în niciun stat membru: cele mai mari proporţii s-au înregistrat în Letonia (46 %), Polonia şi Slovenia (ambele cu 41 %), Bulgaria, Estonia, Lituania, Ungaria şi Suedia (toate cu 39 %). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Luxemburg (19 %), Cipru (21 %) Republica Cehă (25 %), Danemarca, Italia şi Olanda (toate cu 27 %).
Citește și : Maduro cere mobilizare maximă în Venezuela: ‘Nervi de oţel!Vom învinge!’
,,La nivel agregat, nu doar că România nu e Suedia, oricât de bizar sună, dar femeile sunt mai sărace decât bărbații. Și nu am pomenit nimic despre hărțuirea la locul de muncă sau de condițiile aberante, inumane în care multe dintre cetățenele acestei țări muncesc în fabrici, supuse permanent unor abuzuri, șantajate să lucreze în ture imposibile, peste program sau în weekenduri, cu pauze de mers la toaletă cronometrate sadic, continuu vulnerabilizate, uneori plătite la negru sau pe contracte de muncă total dezavantajoase. Deci o diferența mică de venituri nu e neapărat un motiv de relaxare, pentru că fără o imagine completă, putem să cădem în capcana de a crede că trăim un moment triumfal al echității și că, așa cum le place unor să repete maniacal, Romania reprezintă un model de bune practici și, eventual, de bună purtare, pentru toată Uniunea Europeană”, a conchis aceasta.
