Studiul, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca, analizează profilul socio-demografic al persoanelor implicate în cazuri de corupție electorală. Datele analizate vizează perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 și includ 25.882 de procese-verbale contravenționale și 77 de dosare penale, din intervalul septembrie 2024 – august 2025.
Citeşte şi: Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Buna Vestire – Stiripesurse.md
Potrivit raportului, 61,9% dintre persoanele vizate în cazurile de corupere pasivă sunt femei. Autorii estimează că o femeie are o probabilitate cu aproximativ 20% mai mare decât un bărbat de a fi atrasă în astfel de scheme.
Explicația principală indicată este vulnerabilitatea economică mai accentuată în rândul femeilor, care le face mai expuse la acceptarea mitei electorale.
Profilul demografic evidențiază și o componentă puternică legată de vârstă și statut profesional. Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, iar persoanele de peste 60 de ani reprezintă 38,1% din cazuri.
În același timp, peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ: 57,5% sunt neangajați, iar 28,3% sunt pensionari.
Aceste date, potrivit autorilor, confirmă că lipsa veniturilor stabile și inactivitatea profesională cresc riscul de implicare în acte de corupție electorală.
Raportul recomandă ca politicile publice de prevenire a corupției electorale să fie orientate către grupurile cele mai vulnerabile – femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii.
Autorii subliniază necesitatea unor investiții mai consistente în incluziune economică și protecție socială, pentru a reduce expunerea acestor categorii la practicile ilegale din timpul alegerilor.