Fenomenul obezității la copii și adolescenți. Specialiștii ne spun care ar fi soluțiile
Cât de prezentă este obezitatea în rândul copiilor și tinerilor? De multe ori ne gândim că poate alimentația nesănătoasă, poate stresul sau poate nerespectarea orelor de masă pot produce efecte negative asupra corpului nostru. Dar care este adevărul și, mai important, care sunt soluțiile? Credeți că disciplina alimentară începe de la o vârstă fragedă? Haideți să aflăm împreună.
Conform estimărilor prezentate pe insp.gov.ro, 1,9 miliarde reprezintă numărul de oameni din întreaga lume care vor trăi cu obezitate în 2035. Impactul economic global estimat al excesului de greutate și al obezității în 2035 va fi de 4.320 de miliarde de dolari. De asemenea, obezitatea infantilă va crește cu 100% între 2020 și 2035. Astfel, 1 din 4 oameni vor trăi cu obezitate până în 2035, potrivit stiripesurse.
Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat
În România, 5 din 10 persoane adulte declarau că sunt supraponderale sau obeze, conform studiului Institutului Național de Statistică, în anul 2019.
Conform Studiului Naţional privind Prevalenta Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii , Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), 31,4% dintre adulții cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani suferă de obezitate, transmite aipnsf.ro.
Dintre aceștia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II şi 2,7% suferă de obezitate morbidă. În ceea ce priveşte supraponderea, 34,6% sunt afectaţi.
Cu alte cuvinte, 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea.
Riscul de diabet este de 42% pentru femeile cu IMC (indicele de masă corporală) peste 35, comparativ cu cele cu IMC sub 22. Bărbații cu IMC peste 35 au un risc de 42% de a dezvolta diabet, comparativ cu cei cu IMC sub 23.
Unele cercetări recente arată că persoanele obeze au șanse mai mari să facă diabet zaharat. Aceste șanse sunt de până la 80 de ori mai mari decât la persoanele cu IMC sub 22.
Comorbidități precum diabetul de tip 2 și steatohepatita (boala ficatului gras), care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de față, la copii cu obezitate.
Specialiștii avertizează că adolescenții și copiii obezi prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism, de la cele cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecțiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum și limitări funcționale. Evaluarea și monitorizarea acestor comorbidități este parte a planului de tratament.
Principalii responsabili pentru creşterea ratei obezităţii infantile sunt dieta nesănătoasă, cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă, potrivit specialiștilor.
Aceste tendințe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educație nutrițională a părinților și copiilor, gradul ridicat de urbanizare și digitalizare, precum și marketingul agresiv la anumite produse alimentare și băuturi nesănătoase.
Care sunt soluțiile pe care le propun specialiștii? „Nu trebuie neapărat să scoatem lucruri din alimentație, ci să introducem alimente sănătoase”
„Cea mai importantă ar fi educația nutrițională, care ar trebui inclusă încă de la grădiniță”, a declarat nutriționista Ionela Stoian.
Ionela Stoian consideră acest lucru un prim pas important, începând cu grădinița și urmând școala. Nutriționista mai menționează și faptul că un copil este foarte receptiv.
În ceea ce privește combaterea obezității, lucrurile sunt complicate. Pentru că mass-media și televiziunea promovează mai mult plăcerea, adică lucrurile nesănătoase, potrivit ei. Astfel, educația ar trebui să fie din familie, copilul să nu simtă că ține un regim sau o dietă. Cu alte cuvinte, aceasta ar trebui să fie o schimbare la nivel de familie.
Schimbarea asta vine, practic, treptat. Potrivit lui Stoian, nu trebuie neapărat să scoatem lucruri din alimentație, ci să introducem alimente sănătoase, echilibrate, cu valoare nutrițională mare și nu cu o valoare calorică.
În acest sens, ulterior, putem identifica alimentele care au dus la creșterea în greutate. Astfel, vom vedea că pe primul loc sunt sucurile carbogazoase, alimentele de tip fast food, chipsurile, mâncarea semi-preparată.
„Foarte puțini copiii din ziua de astăzi mai iau masa, cele trei mese pe zi”, afirmă Stoian.
Pe partea de gustări, acestea constau mai mult în dulciuri. Trebuie să pornim prin a înlocui de la rădăcină sucurile cu alimente mai sănătoase, precum fresh-rile, dar nu în cantitate mare. Esențial ar fi să consume mai mult limonade copiii.
Legat de activitatea fizică, „aici într-adevăr revenim tot la școală”, precizează Ionela Stoian, care afirmă că ar trebui implementate programe mai bune, care să atragă copiii. „Copiii nu trebuie să vadă beneficiul”, ci să se bucure de programele de combatere a obezității.
Pentru copiii, părinții reprezintă un exemplu și de aceea călătoria spre o greutate normală reprezintă mai mult o muncă în echipă.
„Deci nu este doar alimentația. Prima dată cred că este educația. Educația nutrițională, care începe întâi cu părinții, apoi la grădiniță, cu copiii, la școală…”, mai adaugă Ionela.
Nutriționista ne sugerează să ne întoarcem mai mult la „rădăcină” atunci când luam micul dejun și nu săream peste mesele importante. „Copiii au nevoie de mese regulate, altfel vor fi foarte tentați să se ducă la chioșcul de lângă școală și să ia prostioare”.
O soluție pentru a combate obezitatea este aceea de a nu avea în casă și de a nu răsplăti copiii cu dulciuri, ne explică Ionela Stoian.
Se recomandă mult jocurile, ieșitul în natură, jucatul împreună un puzzle sau altceva recreativ.
Citește și : Comisia Europeană a dat alerta economică: Turismul în UE s-ar putea prăbuși din cauza încălzirii globale
Ce să fac ca părinte?
Nutriționista Tania Fântână le propune câteva sfaturi părinților, pentru ca cei mici să aibă o alimentație sănătoasă și să combată obezitatea.
Conform Taniei, părinții trebuie:
- Să insiste să aibă un program de mese: mic dejun, prânz, cină.
- Să le gătească în casă, fie și mesele lor preferate: pizza și cartofi la cuptor. Oricum vor fi variante mult mai sănătoase și mai slab calorice decât variantele de cumpărat.
- În loc să le gătească în casă deserturi, să le dea fructe să mănânce, mai ales vara și toamna când fructele sunt din abundență.
- Să nu-i mai forțeze să termine tot din farfurie. Să le pună porții mai mici, nu porții de adulți.
- Să le lase timp de joacă și mișcare în aer liber. Să-i lase să fie copii, nu mini adulți.
- Să mănânce ei, ca părinți, mai sănătos.
- Să mănânce împreună cu ei, ca o familie.
- Chiar dacă cei mici refuză unele legume, să continue să le ofere. Acel „Nu”, nu este un „Nu” pe viață.
