La începutul lunii aprilie 2025, experții avertizau că o astfel de decizie ar crea îngrijorări în rândul aliaților din NATO și l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin, relata NBC News.
Înalți oficiali ai Departamentului Apărării luau în considerare o retragere a circa 10.000 de militari din Europa de Est, stârnind îngrijorare pe ambele continente că o asemenea decizie l-ar încuraja președintele rus Vladimir Putin, potrivit a șase oficiali americani și europeni care au fost informați cu privire la această chestiune, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Tot atunci se vorbea despre faptul că cei care ar urma să fie retrași fac parte din cei 20.000 de militari pe care administrația Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a întări apărarea țărilor care se învecinează cu Ucraina după invazia rusă, susțin, sub acoperirea anonimatului, șase oficiali americani și europeni. Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea presupune îndepărtarea a până la jumătate din forțele trimise de Biden.
Discuțiile interne despre reducerea nivelului trupelor americane în România și Polonia veneau într-un moment în care președintele Donald Trump încearca să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului.
Adoptarea propunerii de către Pentagon, se spunea în aprilie, ar întări temerile că Statele Unite își abandonează vechii aliați din Europa, care văd Rusia ca pe o amenințare din ce în ce mai mare, au spus oficialii europeni.
Rușii ar “considera o reducere a forțelor americane ca pe o slăbire a descurajării și ar crește disponibilitatea lor de a se amesteca în diferite moduri în Europa”, a declarat Seth Jones, vicepreședinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Administrația Trump a precizat în mod clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând Statelor Unite să își concentreze resursele militare asupra Chinei și a altor priorități.
În prima sa călătorie în străinătate ca secretar al Apărării, Pete Hegseth a spus într-un discurs la Bruxelles în februarie că “realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”. În schimb, Statele Unite se vor concentra pe securizarea graniței sale de sud și pe contracararea Chinei, a spus Hegseth.
Elbridge Colby, pe care Senatul urma să-l confirme la Pentagon, unde va deține a treia funcție ca importanță, a cerut o atenție mai mare acordată Chinei. Colby a argumentat împotriva alocării mai multor resurse Ucrainei și a cerut reduceri ale numărului de trupe în Europa în favoarea concentrării asupra amenințării din China.
Senatorul republican Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate, a părut să critice această abordare în cadrul unei audieri de joia trecută. “Sunt unii care cred că acum este momentul să ne reducem drastic amprenta noastră militară în Europa”, a spus Wicker, fără a oferi detalii.
“Sunt tulburat de aceste opinii profund greșite și periculoase ale unor birocrați de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a adăugat el, fără a-i identifica pe oficiali. “Urmăresc o retragere a SUA din Europa și au făcut-o adesea fără a se coordona cu secretarul apărării”.
Și secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat în aprilie că SUA nu plănuiesc o retragere bruscă din Europa și că orice ajustare va fi coordonată cu aliații
Cum a ajuns vestea în România și care au fost reacțiile
Pe 15 aprilie, congresmanul Vern Buchanan, care conducea delegația Congresului SUA aflată în vizită în România, a declarat că nu știe dacă trupele americane vor fi retrase din România, dar a subliniat că vrea mai multe companii SUA aici.
România se afla atunci într-un moment critic: reluarea alegerilor prezidențiale
La finalul întrevederii cu delegația americană, liderul delegației parlamentare române, social-democratul Daniel Suciu, a descris întâlnirea ca fiind “o întâlnire extrem de caldă, de binevenită”, în care discutat și formal și informal despre ceea ce ne apropie, despre zona geografică, despre viitor, despre business și despre întâlnirea Parteneriatului Strategic.
Întrebat dacă s-a discutat despre retragerea trupelor americane din România, sodcial-democratul a transmis că “le-am mulțumit partenerilor noștri americani în numele statului român pentru prezența celor aproape 1.700 de militari americani în România și nu a fost nici măcar o secundă o discuție despre acest lucru”.
“Atâta timp cât încă partea americană analizează ceea ce va face, iertați-mă, nu puteam la un dejun să cerem termene de la partea americană”, a continuat el.
Despre faptul că Buchanan, înainte de această întâlnire, a recunoscut că acum totul se revizuiește și că sunt discuții, Daniel Suciu a adăugat: “Eu v-am menționat că în spatele ușilor din spatele nostru nu s-a discutat absolut deloc despre acest subiect, ci doar despre modalități de a întări parteneriatul dintre România și SUA.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Chestionat dacă americanii au cerut explicații despre anularea alegerilor prezidențiale, partea română a spus că s-a discutat “liber despre situația politică în România” și că acesta “nu a fost acest subiect un subiect anume, ci pur și simplu am făcut schimb de impresii despre situația politică”.
Și Ministerul Apărării Naționale preciza atunci că România nu a primit nicio informare oficială din partea SUA privind o retragere de trupe americane de pe teritoriul țării noastre.
“Precizăm că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică. Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional. Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington”, a transmis Ministerul Apărării.
Președintele interimar de atunci, Ilie Bolojan, a declarat că nu există nici discuții, nici informații oficiale despre informația potrivit căreia Pentagonul ia în calcul retragerea a mii de soldați din Europa de Est.
“Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme ceea ce spuneți. Am discutat cu domnul ministru Tîlvăr să comunice o poziție oficială a MApN legată de acest subiect”, a spus Bolojan.
Președintele a adăugat că, la ultima discuție cu miniștrii de Externe din UE, secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care țin de NATO, astfel că “nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie, în afara de știri care sunt doar pe surse, legată de o dezangajare pe Flancul de Est.”
Premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a spus de la Bruxelles că la acel moment “nu există riscuri pentru securitatea națională a României”, în ciuda unor speculații privind o posibilă retragere a trupelor SUA din estul Europei.
