Yahoo News Singapore
Parlamentul sirian urmează să finalizeze, miercuri, lista candidaţilor la alegerile prezidenţiale programate pentru 26 mai, un vot ce pare deja să fie dat preşedintelui Bashar al-Assad, la putere deja de două decenii, relatează France Presse, potrivit agerpres.
Înalta Curte Constituţională a declarat că cel puţin 44 de persoane şi-au depus candidaturile, potrivit presei locale.
Citește și : Şeful BioNTech este încrezător că vaccinul său poate învinge mutaţia virusului din India
Pentru a candida la funcţia supremă, solicitanţii trebuie să obţină sprijinul a 35 de deputaţi din cei 250 ai Parlamentului – aproape toţi aparţinând partidului Baas al lui Assad – până miercuri seară, potrivit secretarului general al parlamentului, Salloum al-Salloum, citat de cotidianul pro-Damasc Al-Watan.
Nu a fost precizată nicio dată pentru anunţarea listei finale a candidaţilor la aceste alegeri considerate de mulţi drept un simulacru al democraţiei.
Scrutinul va fi al doilea organizat de la începutul unui conflict devastator în 2011 ce a făcut peste 388.000 de morţi şi a strămutat mai mult de jumătate din populaţia siriană.
Cu excepţia lui Assad, aşteptat să candideze pentru un al patrulea mandat, candidaţii sunt în mare parte necunoscuţi. Pentru prima dată, au aplicat şi femei.
Legea electorală impune candidaţilor să fi trăit în Siria o perioadă de 10 ani “încontinuu” la depunerea candidaturii, împiedicând de facto să se prezinte personalităţi exilate ale opoziţiei.
În 2014, Bashar al-Assad a câştigat alegerile cu peste 88% din voturi. Doar doi concurenţi au fost în cursă.
Actualul preşedinte a ajuns la putere în 2000 prin referendum după moartea tatălui său, Hafez al-Assad, care s-a aflat în fruntea Siriei timp de trei decenii.
Citește și : DE CE lipseşte oxigenul medical în India şi CUM este el fabricat?
Parlamentul sirian va invita la alegerile din 26 mai numai reprezentanţi din state ”frăţeşti şi prietene”, relatează agenţia EFE. Legislativul de la Damasc a inclus în această listă 14 state, respectiv Rusia, China, Iran, Belarus, Venezuela, Cuba, Ecuador, Nicaragua, Bolivia, Algeria, Oman, Mauritania, Armenia şi Africa de Sud.
Alegerile prezidenţiale din 26 mai intervin într-un context de colaps economic, marcat de o cădere a monedei naţionale faţă de dolar şi o explozie a inflaţiei.