Guvernul norvegian pare înclinat să ia în considerare o opțiune de garantare a împrumutului de reparații al Ucrainei prin fondul său suveran pentru petrol… dar numai în anumite condiții, scrie „L’Express” (Franța).
Pentru a reînarma Ucraina, UE are un plan. Și nu orice plan: are în vedere să îi acorde Kievului un împrumut excepțional de 140 de miliarde de euro, finanțat din active rusești înghețate de Banca Centrală Europeană. Problema este că, pentru a face acest lucru, trebuie să îi poată oferi Euroclear – instituția financiară belgiană care deține majoritatea acestor active – garanții solide că va fi rambursată dacă activele rusești sunt repatriate la Moscova, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Totuși, având în vedere diviziunile din cadrul UE și pozițiile pro-Putin ale unor șefi de stat europeni, precum Viktor Orban, nimic nu este sigur. După cum explică „Le Monde”, de exemplu, dacă Ungaria s-ar opune reînnoirii sancțiunilor, care are loc la fiecare șase luni, acest scenariu de repatriere a activelor ar putea deveni realitate. Pentru a se pregăti pentru această eventualitate, pe care Belgia refuză să și-o asume, UE are nevoie, așadar, de un garant pentru acest împrumut. Iar Norvegia pare a fi candidatul ideal.
Iată ce au prezentat doi economiști norvegieni – Havard Alland și Knut Anton Mork – într-un articol de opinie publicat la sfârșitul lunii octombrie pe site-ul internațional Project Syndicate. Ideea lor este următoarea: utilizarea fondului suveran de investiții al Norvegiei pentru petrol – în valoare de peste 1,7 trilioane de euro – drept garanție pentru „împrumutul de reparații” al Ucrainei.
„Datorită fondului petrolier, Norvegia are cel mai puternic rating AAA din Europa și chiar din lume, ceea ce o face singura țară din Europa capabilă să își asume potențiala răspundere legată de noul împrumut ucrainean fără ca acest lucru să îi afecteze ratingul de credit”, a scris Havard Halland.
Concret, Norvegia ar putea servi drept plasă de siguranță în mai multe scenarii: dacă unul dintre cele 27 de state membre nu votează pentru reînnoirea înghețării activelor rusești, dacă Rusia plătește despăgubiri Ucrainei pentru daunele cauzate (ceea ce ar declanșa restituirea activelor sale) sau în urma unor acțiuni în justiție. Ultimele două scenarii sunt considerate „foarte improbabile” de către economistul Havard Halland.
În Norvegia, această idee este privită favorabil de majoritatea partidelor politice, însă mai mulți membri ai guvernului au încercat totuși să o minimalizeze, relatează „Courrier International”. Întrebat pe această temă miercuri, 12 noiembrie, premierul laburist Jonas Gahr Store a declarat: „Am văzut că există speculații potrivit cărora Norvegia ar putea pune la dispoziție fondul său petrolier – în care se acumulează veniturile din extracția de petrol și gaze din largul coastei sale – drept garanție pentru un tip de împrumut UE acordat Ucrainei […] Acest lucru nu este pe ordinea de zi”, a asigurat el pentru postul de televiziune TV2.
Între timp, ministrul de Finanțe Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles, nu a exclus o posibilă garanție din partea regatului, dar în anumite condiții. „Nu este de conceput ca Norvegia să garanteze întreaga sumă”, a declarat fostul secretar general al NATO pentru postul public de televiziune NRK. „Dar vom vedea dacă putem contribui în funcție de ceea ce propune UE”, a adăugat el.
Acum, această idee își croiește drum către Bruxelles, unde va fi examinată la începutul lunii decembrie, cu scopul de a adopta o poziție comună și de a formula o propunere mai concretă la Oslo. Prim-ministrul danez, care deține în prezent președinția Consiliului UE, și-a exprimat deja sprijinul ferm. Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că celelalte opțiuni luate în considerare de Bruxelles sunt departe de a fi acceptate în unanimitate.
Pe lângă „împrumutul de reparații” al UE, Bruxelles-ul a luat într-adevăr în considerare alte două opțiuni pentru finanțarea apărării Ucrainei. Una ar fi contractarea unui împrumut comun în numele celor 27 de state membre, o opțiune deja criticată de Berlin, care o consideră o încălcare a regulilor bugetare. Cealaltă ar fi impunerea unei contribuții din partea fiecărui stat, bazată pe bugetele naționale, o alternativă deja respinsă de mai multe țări care se luptă să își echilibreze bugetele, inclusiv Franța. Prin urmare, opțiunea împrumutului excepțional pare cea mai plauzibilă în prezent.
Rămâne de văzut cum poate fi asigurată această garanție și ce rol va fi pregătită să joace Norvegia – care, trebuie menționat, nu este membră a celor 27 – în acest efort de război. După cum a subliniat prim-ministrul norvegian într-un interviu recent acordat pentru „Grand Continent”, Norvegia este deja țara care oferă cel mai mare sprijin Ucrainei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, cu o contribuție de 7 miliarde de euro planificată pentru 2026.
Dar să meargă și mai departe nu ar fi ceva absurd: Norvegia s-a îmbogățit semnificativ de la începutul conflictului din Ucraina, fiind acum principalul furnizor de gaze al UE. Havard Halland, unul dintre economiștii din spatele propunerii de utilizare a fondului suveran de investiții, subliniază că țara nordică a realizat profituri de peste 108 miliarde de euro între 2022 și 2024. „Totuși, contribuția noastră la ajutorul pentru Ucraina, planificată până în 2030, se ridică la doar 23 de miliarde de euro, o fracțiune din aceste profituri”, explică el, subliniind și implicațiile de securitate pentru Norvegia, care are aproape 200 de kilometri de graniță cu Rusia.
