FILE PHOTO: Russian President Vladimir Putin shakes hands with Chinese President Xi Jinping during a meeting at the Belt and Road Forum in Beijing, China, October 18, 2023. Sputnik/Sergei Guneev/Pool via REUTERS ATTENTION EDITORS - THIS IMAGE WAS PROVIDED BY A THIRD PARTY./File Photo
Rusul Vladimir Putin a mers la Beijing pentru o întâlnire cu chinezul Xi Jinping care, spre deosebire de vizita recentă a lui Donald Trump, va reflecta cel mai probabil o camaraderie autentică. Chiar dacă Moscova este în această relație partenerul tot mai slab, va fi totuși o ocazie pentru Putin de a proiecta putere din compania omologului său dictator – și concomitent va fi o tentativă de a distrage atenția de la fisurile care încep să apară în edificiul puterii interne a lui Putin și în războiul lui contra Ucrainei, scrie THE FINANCIAL TIMES, potrivit stiripesurse.ro.
Atacul americano-israelian împotriva Iranului a reprezentat pentru Rusia un mic imbold temporar, mărindu-i veniturile din hidrocarburi și reducându-i Ucrainei aprovizionarea cu arme. Însă în același răstimp au început să apară și indicii de slăbiciune a Rusiei. FT a scris că Putin e tot mai izolat și mai preocupat de războiul din Ucraina, suplimentându-și procedurile de siguranță de frica unui asasinat. Umblă vorba că Putin iese tot mai anevoios din buncăre și că și-a rărit întâlnirile și aparițiile publice.
Putin a apărut totuși de mai multe ori în public în ultimele zile, deși se poate suspecta o tentativă de a mima normalitatea. Însă nervozitatea Moscovei în privința atacurilor ucrainene reiese limpede din diminuarea paradei de Ziua Victoriei din 9 mai, prima de după 2008 la care n-au defilat nici tancuri, nici rachete. Volodimir Zelenski a acceptat propunerea de armistițiu a Rusiei pentru 9 mai, însă a făcut-o prin emiterea unui decret care, în bătaie de joc, „permite desfășurarea unei parade” la Moscova.
Kremlinul se teme de abilitatea Ucrainei de a lovi tot mai departe pe teritoriul rus cu drone, și e o temere absolut întemeiată. Ucraina tot lansează de la o vreme atacuri la mare depărtare asupra sectorului energetic, rafinăriilor și uzinelor militare ale Rusiei. Pe de altă parte, se spune că șefii armatei ruse l-au convins pe Putin că ar fi capabili să cucerească și restul regiunii Donbas care nu e controlat de Rusia – precondiția pe care insistă Kremlinul pentru un armistițiu – până la toamnă. În realitate însă, armata rusă scrijelește acum fundul butoiului pentru avansuri teritoriale jalnice, cu costuri umane devastatoare; secretarul american de stat Marco Rubio aprecia săptămâna trecută că rușii „pierd 15.000-20.000 de soldați pe lună – morți. Nu răniți, morți”.
Iar numărul tinerilor ruși scoși din joc fiindcă luptă, au murit sau au fugit de mobilizare în străinătate exacerbează indirect dificultățile economice. Rusia tocmai și-a redus prognoza de creștere pentru 2026 de la 1,3% la 0,4%, vicepremierul dând vina pe penuria de forță de muncă, pe cheltuielile publice exagerate și pe sancțiunile occidentale. Deficitul de forță de muncă și cheltuielile bugetare alimentează o inflație pa care unii analiștii o suspectează a depăși cu mult rata oficială de 5,6%, iar rata dobânzilor se situează la un necruțător 14,5%. Sectorul bancar se luptă cu creditele neperformante amenințând să scape de sub control.
Toate cele de mai sus nu înseamnă că războiul a luat brusc o turnură favorabilă Ucrainei. Nu există indicii că în Rusia ar fi o criză financiară ori economică. Moscova are în continuare o capacitate enormă de a lansa atacuri la mare distanță asupra Ucrainei, lovind-o chiar după recentul armistițiu cu unul dintre cele mai ample atacuri aeriene combinate ale războiului. Ucraina are și ea probleme grave cu numărul trupelor, nesoluționate încă. Și însăși izolarea lui Putin îi trădează obsesia pentru acest conflict și hotărârea de a insista pe el indiferent de preț.
Există totuși indicii recente că strategia Kievului și a aliaților lui europeni – aceea de a mări gradual costurile până la punctul în care Rusia va fi forțată la un compromis pe baza actualei linii a frontului – dă unele roade, chiar și în ciuda diminuării sprijinului din partea Americii lui Trump. Convingerea lui Putin că va putea rezista mai mult decât Vestul e pusă acum la încercare. Mult întârziatul credit UE de 90 de miliarde de euro aprobat în sfârșit luna trecută, în urma înfrângerii electorale a lui Viktor Orbán în Ungaria, constituie o realizare considerabilă. Partenerii europeni ai Kievului n-ar trebui să-și piardă încrederea în strategia lor – chiar dacă va mai dura semnificativ până la reușită – și ar trebui să-și mărească sprijinul pentru Ucraina cu armele, informațiile și banii necesari pentru a o duce la bun sfârșit.
This post was last modified on 20/05/2026 11:02 11:02