Comisia Electorală Supremă din Libia a prezentat miercuri o listă cu 25 de nume de candidaţi care au fost excluşi din cursa pentru alegerile prezidenţiale prevăzute să aibă loc la 24 decembrie, printre aceştia regăsindu-se şi Saif al Islam, fiul fostului lider libian Muammar al-Gaddafi, înlăturat de la putere în 2011, transmite EFE, potrivit agerpres.
Pe lista preliminară a candidaţilor acceptaţi apar în schimb alte nume controversate, cum este cel al mareşalului Khalifa Haftar, actualul om forte al ţării, preşedintele parlamentului, Aquilah Saleh, sau actualul premier interimar, Abdulhamid al Debaibah, deşi acesta din urmă nu a demisionat din funcţie cu trei luni înaintea datei scrutinului, aşa cum prevede legea.
Între cei excluşi se mai află avocatul liberal Ali Zeidane, fostul premier în perioada de tranziţie (2012) şi fost lider al parlamentului, Nouri Abu Sahmain, care – la fel ca Saif al Islam şi restul candidaţilor respinşi – au dreptul să conteste decizia.
Potrivit Comisiei Electorale Supreme, toţi au fost excluşi pentru că nu îndeplineau anumite cerinţe înscrise în polemica lege electorală, aprobată de parlamentul din Tobruk – ultimul ales în Libia (2014), dar care nu are legitimitate – şi acceptată de ONU, însă respinsă de Consiliul de Stat, un fel de Senat creat de Naţiunile Unite în timpul planului său eşuat de reconciliere din 2015.
În ceea ce priveşte motivele invocate de Comisie pentru descalificarea lui Al-Gaddafi, a cărui candidatură la preşedinţia Libiei a creat un val de proteste în ţară, organismul electoral a amintit că împotriva lui a fost emis un mandat de arestare de către Curtea Penală Internaţională (TPI) pentru presupuse crime de război comise în timpul reprimării revoltei care a pus capăt tiraniei tatălui său.
Tot de crime de război este acuzat şi Haftar, a cărui candidatură a fost însă acceptată. Haftar este învinovăţit în principal pentru acţiunile sale în oraşul-stat Misrata, situat în apropierea capitalei Tripoli, în timpul operaţiunii militare pe care a lansat-o în 2015 pentru a cuceri sudul şi vestul ţării.
Procuratura militară ceruse Comisiei să respingă cele două candidaturi – atât a lui Saif al Islam, cât şi a lui Haftar – ambii fiind acuzaţi de crime de război.
Citeşte şi: Mexicul scoate armata împotriva cartelurilor de droguri – Black News
Decizia Comisiei Electorale Supreme prevesteşte noi obstacole care, împreună cu neaşteptata demisie, marţi, a trimisului special al ONU pentru Libia, Jan Kubis, cresc posibilitatea unei amânări a alegerilor prezidenţiale, în pofida unui nou apel făcut miercuri de SUA, Franţa, Regatul Unit şi Italia care au cerut ca măcar primul tur de scrutin să se desfăşoare la data stabilită.
Cele patru ţări au emis miercuri un comunicat comun în care au subliniat din nou că alegerile sunt “capitale” pentru viitorul unei ţări scufundate în haos şi război civil din 2011, de când NATO a contribuit militar la victoria rebelilor asupra regimului Al-Gaddafi.
Acestei solicitări i s-a alăturat timid şi Rusia, principala susţinătoare a lui Haftar, dar nu şi Turcia, alt stat cu influenţă considerabilă în conflictul din Libia, notează EFE.
