Scăderea PIB-ului SUA cu 0,3% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, a atras multă atenție în întreaga lume, însă unii comentatori au minimalizat oarecum scăderea, scrie „Corriere della Sera” (Italia).
Acești comentatori au atribuit scăderea unui efect aproape mecanic legat de modul în care este calculat PIB-ul. În realitate, acesta nu este un efect mecanic, ci mai degrabă o încetinire bruscă a producției, potrivit stiripesurse.
Să explicăm de ce.
În contabilitatea națională, există o relație contabilă între Produsul Intern Brut (PIB) și componentele sale (în termeni de cerere de bunuri și servicii). Permiteți-mi, așa cum au făcut și alții, să folosesc o formulă simplă:
PIB = Consum + Investiții + Cheltuieli publice + Exporturi – Importuri
Această formulă vă spune că ceea ce este produs (PIB-ul) este egal cu cererea pentru ceea ce este produs de o anumită țară.
Primele trei elemente reprezintă cererea de bunuri și servicii din partea rezidenților privați (pentru consum și investiții) și publici (cheltuieli guvernamentale). Al patrulea element (exporturile) este alcătuit din cererea din străinătate. Prin urmare, primele patru elemente reprezintă cererea de bunuri și servicii care pot fi satisfăcute de producția internă. Aceasta este așa-numita „cerere agregată”.
O parte din această cerere este satisfăcută prin importuri, acesta fiind ultimul element. Importurile apar în formulă cu semn negativ deoarece, dacă cererea este satisfăcută de bunuri produse în străinătate, mai degrabă decât de producția internă, PIB-ul, pentru o anumită cerere, se reduce. Astfel, pe acest efect s-au concentrat unii comentatori pentru a explica ce s-a întâmplat în SUA. Importurile au crescut semnificativ în primul trimestru al anului, realizându-se anticipat achiziții din străinătate înainte de creșterea taxelor vamale de la începutul lunii aprilie. Dar dacă importurile cresc, PIB-ul trebuie să scadă, spune formula.
În realitate, nu există niciun motiv economic direct pentru care, dacă anticipăm achizițiile de produse din străinătate, producția internă trebuie să se reducă.
Gândiți-vă la o companie care produce, de exemplu, biciclete folosind anvelope importate din străinătate. Decide să importe mai multe în martie pentru că știe că anvelopele vor costa mai mult în aprilie. De ce și-ar reduce producția de biciclete, dacă crede că le poate vinde? Totuși, formula de mai sus pare să ne spună că PIB-ul ar trebui să scadă! De fapt, nu ne spune asta.
Să revenim la compania noastră: dacă cumpără mai multe anvelope de bicicletă din străinătate, acestea vor acumula stocuri de anvelope, care vor fi folosite în producția viitoare. În contabilitatea națională, aceasta este considerată o investiție (în stocuri). În formula de mai sus, așadar, atunci când firma realizează anticipat achiziții din străinătate, atât importurile, cât și investițiile cresc: efectul asupra PIB-ului este, prin urmare, zero. Și, de fapt, investițiile afacerilor americane au crescut semnificativ în primul trimestru. Cercul este închis.
Ceea ce ar fi putut induce în eroare este faptul că institutele de statistică, inclusiv cele americane, raportează trimestrial contribuția la PIB a sectorului extern, dată de diferența dintre importuri și exporturi. Dar aceasta este o contribuție, dacă toate celelalte lucruri sunt neschimbate. Dacă creșterea importurilor este pentru stocuri, investițiile cresc și ele, iar efectul este anulat.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Prin urmare, scăderea PIB-ului american reflectă o încetinire reală a producției, probabil cauzată atât de un declin natural al creșterii după o perioadă de avânt puternic în 2024, cât și de climatul de incertitudine cauzat de primele decizii ale lui Trump. Singurul lucru de reținut este că, în Statele Unite, ratele de creștere comparativ cu trimestrul precedent sunt „anualizate” (adică se referă la ce s-ar întâmpla cu PIB-ul anual, dacă acesta ar crește în același ritm pe parcursul întregului an arătată în trimestru). Așadar, o prăbușire de 0,3% a PIB-ului corespunde unei scăderi, față de trimestrul precedent, de aproximativ 0,07%, o scădere minusculă.
Este, oricum, o încetinire bruscă față de creșterea de 0,7% a PIB-ului din trimestrul precedent și (ascultați asta) față de 0,4% a zonei euro, prima dată când l-am învins pe unchiul Sam în ultimii ani. Și este o încetinire reală, nu o stratagemă contabilă, din păcate pentru Trump.
This post was last modified on 05/05/2025 16:18 16:18