X

Fost ministru al Educației: Problema învățământului în R.Moldova este calitatea studiilor

Problema învățământului în Republica Moldova este calitatea studiilor, care nu poate fi obținută cu școli în fiecare sat, susține fostul ministru al Educației între anii 1998 și 1999, Anatolie Gremalschi, expert la Institutul de Politici Publice.

În Republica Moldova, există o inflație de diplome, dar, pe de altă parte, mulți dintre elevi nu înțeleg până la urmă tot ce învață.

Nu poate fi un copil bun la toate disciplinele și acest lucru este normal, e necesară o schimbare de mentalitate, a declarat fostul ministru într-un interviu realizat de Leanca Lașco-Rață, potrivit moldova1.md.

Leanca Lașco-Rață, prezentator TV Moldova 1: Cercetările internaționale, cum ar fi testul PISA, arată că țara noastră clachează în ceea ce privește sistemul de educație, în special dacă ne referim la calitatea studiilor. Mai exact, jumătate dintre elevii din Republica Moldova sunt analfabeți funcțional. Ce înseamnă acest lucru?

Anatolie Gremalschi, ex-ministru al Educației: Termenul „analfabetism funcțional” nu înseamnă deloc că elevii noștri nu pot scrie sau nu pot citi. Înseamnă că nu își pot pune în aplicare cunoștințele pe care le stăpânesc.

Ministerul Educației tot timpul subliniază acest fapt. Rezultatele PISA arată capacitatea elevului de a aplica cunoștințele.

Prin urmare, sistemul nostru educațional fiind foarte bun la formarea competențelor cognitive, cunoștințelor teoretice, la cunoașterea legilor, cunoașterea diferitor fapte factologice, fiind perfect, este mai slab la aplicarea acestora în viața cotidiană, în activitatea de studii și în activitatea profesională.

Uneori, când oamenii aud de analfabetismul funcțional, consideră că ai noștri nu sunt bine pregătiți la școală.

Pur și simplu, școala noastră trebuie să înlăture această inconveniență legată de aplicarea cunoștințelor. E puțin să reproduci cunoștințe, este foarte important să le aplici.

Leanca Lașco-Rață: Una dintre problemele despre care vorbesc autoritățile este lipsa profesorilor.

De exemplu, Ministerul Educației informează că în acest moment sunt peste 2200 de locuri vacante în școlile din țară, iar aproape jumătate dintre cei care activează în școlile din Republica Moldova sunt aproape de vârsta pensionării sau au trecut de ea. Care vor fi consecințele?

Anatolie Gremalschi: În primul rând, cred că trebuie să-l felicităm pe domnul ministru pentru faptul că formulează foarte tranșant problemele, nu încearcă să înfrumusețeze situația.

El a concretizat în general că ne-ar trebui mai mulți profesori, mai mult decât 2000, întrucât foarte mulți profesori lucrează pe o normă jumătate și calitatea predării, învățării, evaluării suferă.

Pe de altă parte, noi nu am văzut nicăieri anunțuri de angajare în școli, nu am văzut anunțuri de concursuri în școli, fapt ce denotă că prevalează într-un fel și interesul corporativ, când tinerii profesori întâlnesc anumite dificultăți în completarea unei norme didactice.

Nu e niciun secret că trebuie să ai cel puțin 18 ore ca să activezi într-o școală. Iar când ești invitat și îți propun numai nouă sau 12 ore – evident că tânărul refuză.

Mă bucur că ministerul a trasat un șir de măsuri pentru a atrage tinerii profesori în școli: majorarea de la trei la cinci ani pentru alocațiile tinerilor specialiști, instituirea rețelei de cadre didactice experimentate care vor ajuta tinerii specialiști.

Totuși trebuie să recunoaștem, profesia de dascăl era o prioritate pe timpul Uniunii Sovietice, când oamenii nu aveau alte oportunități.

În prezent, tânărul decide ce să fie: profesor, lucrător în domeniul finanțelor, în IT, unica salvare aici este un salariu comparativ competitiv în raport cu celelalte sectoare ale economiei.

Sperăm că bunele intenții ale guvernării de a majora salariile cadrelor didactice se vor materializa.

Leanca Lașco-Rață: Aceste deficiențe se observă cel mai mult în școlile mici, acolo unde unii profesori trebuie să predea câteva discipline.

Anatolie Gremalschi: Calitatea instruirii depinde, în primul rând, de nivelul de calificare al cadrului didactic, fie el educator, învățător sau profesor.

Trebuie să schimbăm paradigma cadrelor didactice. Un copil poate studia 10-17 discipline școlare, iar un cadru didactic poate preda doar una. E alogic. Prin urmare, ne dorim să avem profesori pe discipline curriculare, așa se face în toată lumea.

Ministerul le-a oferit acum cadrelor didactice cursuri de recalificare pe durata unui an, ca ele să poată preda două sau chiar trei discipline.

În prezent, le predau oamenii care nu au pregătirea necesară, copiii suferă, efectul nu se simte imediat, dar ei suferă. Într-un liceu, cu mulți ani în urmă, nu au susținut examenul de Bac la matematică, iar justificarea a fost că nu avem profesor de matematică.

Leanca Lașco-Rață: Câteva săptămâni în urmă, mai multe clase de liceu din câteva instituții din Ialoveni au fost închise pentru că nu sunt suficienți elevi. Respectiv, elevii trebuie să meargă în altă localitate. Ar fi o opțiune bună în asemenea circumstanțe?

Anatolie Gremalschi: Aș aborda problema din alt punct de vedere. Ce înseamnă lipsă de elevi? Sistemul este supradimensionat, elevii sunt atâți cât sunt, iar numărul lor reflectă situația demografică din țară.

Ea nu poate fi schimbată prin deciziile Ministerului Educației. Trebuie să înțelegem foarte clar că nu poți deschide în fiecare sat universitate, exact așa cum nu poți avea în fiecare sat un liceu și trebuie să gândim pozitiv, și să ne orientăm spre viitor.

În toată lumea, liceele sunt în localități mari și se asigură transportul școlar. În caz contrar, se va păstra clădirea pe care e scris „Liceu”, dar nu se vor oferi studii liceale.

Chiar dacă au deschis o clasă de liceu care va fi profilul ei. Ce oportunități vor fi oferite elevilor? Cum va avea elevul posibilitatea să studieze două limbi străine când numărul de ore într-o clasă de liceu este unul mic?

Noi trebuie să educăm părinții, trebuie să mobilizăm autoritățile locale să nu meargă pe pista populismului, ci să pună accentul pe calitatea educației. Vrem în Europa, trebuie să avem abordări europene.

Leanca Lașco-Rață: Pe de altă parte, un indicator de performanță a elevilor sunt notele și diplomele. E acesta un concept adecvat vremurilor pe care le trăim?

Anatolie Gremalschi: Absolut greșit. Pentru că avem o inflație de diplome și inflația aceasta se simte la toate nivelurile de învățământ. Avem chiar și o glumă: Cea mai bună zestre este diploma de studii universitare.

Evident că nu e așa. Noi ne-am obișnuit să avem zece pe linie. În străinătate, dacă vine un elev cu zece pe linie, e privit cu suspiciune. Nu poate fi un copil bun la absolut toate disciplinele. Asta înseamnă că programa școlară e foarte simplistă. De aceea, noi trebuie să educăm atât elevii, cât și părinții, bucurați-vă că e foarte bun la fizică sau la chimie, sau la matematică, sau la limbi, dar nu le cereți copiilor să aibă doar zece peste tot. Nu e corect.

În general, dictatura notelor ar trebui scoasă din sistemul de învățământ. În multe țări, nu se pun note, ci se decide locul copilului în ierarhia învățării. Părinții noștri încă nu sunt gata pentru acest lucru, dar trebuie să îi orientăm. Fiecare copil are vocația și talentul său care sunt personalizate.

Categorii: SocialȘtirile zilei