Global Look Press / Keystone Press Agency
Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este compatibil cu tranziţia energetică şi lupta împotriva încălzirii globale? După retragerea mai multor ţări din acest text, care datează de mai bine de 30 de ani şi foarte protector faţă de investiţiile în combustibili fosili, Franţa este la rândul ei chemată să decidă, relatează AFP, potrivit agerpres.
Într-un aviz emis miercuri seara, Înaltul Consiliu pentru Climă (HCC), un organism consultativ francez, a considerat că acest tratat afectează angajamentul statelor “pe o traiectorie de decarbonizare a sectoarelor lor energetice respective până în 2030 şi la nivelul Acordului de la Paris”, recomandând “o retragere coordonată din TCE a Franţei şi a statelor membre ale UE”.
Citește și : SUA: Val de inculpări în urma unor transferuri de tehnologie în Rusia
Tratatul privind Carta Energiei a fost semnat în 1994, la sfârşitul Războiului Rece, pentru a oferi garanţii investitorilor în ţările din Europa de Est şi din fosta URSS.
Reunind UE şi 52 de ţări, acesta permite companiilor să solicite, în faţa unui tribunal de arbitraj privat, despăgubiri de la un stat ale cărui decizii afectează profitabilitatea investiţiilor lor, chiar şi atunci când este vorba de politici pro-climat.
Problema: duce la o “multiplicare a litigiilor”, care duce la o “pierdere a suveranităţii” şi riscă să “limiteze ambiţia statelor” în “implementarea politicilor lor energetice şi climatice”, subliniază HCC.
Caz emblematic: după adoptarea unei legi olandeze care interzice cărbunele până în 2030, compania germană de energie RWE cere 1,4 miliarde de euro la Haga pentru a compensa pierderile la o centrală termică.
Pe lângă retragere, HCC cere “neutralizarea ‘clauzei de supravieţuire’, care ar proteja pentru încă 20 de ani instalaţiile fosile acoperite de tratat”.
Coordonată cu retragerea, această opţiune este “cea mai puţin riscantă pentru a respecta angajamentele naţionale, europene şi internaţionale în materie de climă”, estimează HCC.
TCE a fost reformat în iunie, dar acest lucru este considerat insuficient de ONG-urile care le cer europenilor să se retragă
GIEC – experţii în climă ai ONU – au subliniat, de asemenea, în raportul publicat în aprilie 2022, faptul că TCE a fost “conceput pentru a proteja interesele investitorilor în proiecte energetice împotriva politicilor statelor” care ar dori să submineze un proces de tranziţie energetică.
Yamina Saheb, expertă a GIEC, a salutat joi această opinie a HCC care încurajează Franţa să părăsească tratatul.
“Este într-adeăar opţiunea cea mai puţin costisitoare şi cel mai puţin riscantă pentru noi, merge în sensul istoriei”, a spus ea pentru AFP. “Bercy ar trebui să profite de ocazie”, în opinia HCC, “pentru a anunţa retragerea Franţei” şi astfel “să o accelereze pe cea a tuturor ţărilor Uniunii”, pentru ca, potrivit acesteia, “ţări mici să nu aştepte anunţul Franţei de a începe procesul acasă”.
Treizeci de organizaţii ale societăţii civile (Greenpeace, Youth For Climate, France Nature Environnement etc.) au scris joi mai multor miniştri francezi (între care ministrului Economiei Bruno Le Maire şi ministrului Tranziţiei Energetice Agnčs Pannier-Runacher) pentru a cere Franţei să se retragă din Tratatul privind Carta Energiei cât mai curând posibil şi să voteze împotriva proiectului TCE la următorul vot al Consiliului de Miniştri al UE din noiembrie.
Citește și : Liz Truss îşi anunţă demisia din funcţia de premier după 45 de zile de mandat
Mai multe ţări, precum Rusia în 2009 sau Italia în 2015, şi-au anunţat deja ieşirea din TCE. Cel mai recent: Ţările de Jos, care miercuri au considerat că tratatul “nu poate fi conciliat cu acordul de la Paris” privind clima şi că “din acest motiv, de preferinţă cu întreaga UE, vor părăsi TCE”, fără a preciza însă o dată oficială.
Potrivit ziarului Tagesspiegel, Germania ia în considerare, de asemenea, să se retragă din TCE. De asemenea, Spania a lansat o procedura de retragere.