Franța se desparte de aliații săi occidentali și susține cererea de arestare a lui Netanyahu
Franța s-a despărțit de aliații săi occidentali – inclusiv SUA, Marea Britanie și Italia – pentru a-și exprima sprijinul pentru Curtea Penală Internațională. Ministerul de Externe al Franței a ieșit în sprijinul mandatelor de arestare ale CPI pentru liderii israelieni și ai Hamas pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza și în Israel.
Procurorul CPI, Karim Khan, a respins acuzațiile Israelului și ale unora dintre aliații săi care au pus la îndoială independența sa, afirmând că cererea “nu este o vânătoare de vrăjitoare, nu este un fel de reacție emoțională la zgomot. Este un proces criminalistic”.
Citește și: Adrian Băluțel: PSRM încearcă să limiteze accesul diasporei la vot
Luni, 20 mai, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a declarat că a emis mandate de arestare pentru trei lideri Hamas – Yehia Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh – pentru crime comise în Israel și în Gaza la 7 octombrie 2023 și ulterior, inclusiv “exterminare”, “luare de ostatici” și “viol și alte acte de violență sexuală”, potrivit stiripesurse.ro.
De asemenea, Khan a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Netanyahu și ministrul apărării Yoav Gallant pentru infracțiuni comise în Gaza după atacul Hamas din 7 octombrie, inclusiv “înfometarea civililor ca metodă de război”, “dirijarea intenționată a atacurilor împotriva unei populații civile” și “exterminare și/sau crimă”.
Mandatul de arestare a stabilit o echivalență între grupul militant și un guvern ales, care are legături strânse cu SUA și cu Occidentul, potrivit CNN.
Franța se delimitează de aliați și susține CPI
Dar Franța s-a despărțit acum de aliații săi pentru a susține mandatele de arestare ale CPI împotriva Israelului: “Franța susține Curtea Penală Internațională, independența sa și lupta împotriva impunității în toate situațiile”, a scris Ministerul de Externe într-un comunicat publicat luni seară, după anunțul CPI.
Ministerul francez de Externe a precizat că “a condamnat, începând din 7 octombrie, masacrele antisemite perpetuate de Hamas. Această grupare teroristă a revendicat atacurile barbare îndreptate împotriva civililor, însoțite de acte de tortură și violențe sexuale pe care ei înșiși le-au documentat”.
În ceea ce privește Israelul, “Franța trage un semnal de alarmă de mai multe luni asupra imperativului respectării stricte a dreptului umanitar internațional, în special asupra caracterului inacceptabil al pierderilor civile în Fâșia Gaza și asupra accesului umanitar insuficient”.
SUA a obiectat că CPI a pus Israelul și Hamas în același mandat
Sprijinul Franței pentru mandatul CPI a venit după ce Statele Unite au obiectat că CPI a pus Israelul și Hamas în același mandat.
Președintele SUA, Joe Biden, a calificat mișcarea drept “scandaloasă”, afirmând că nu există “nicio echivalență” între Israel și Hamas.
Ministrul de externe al Italiei a fost de acord că este “inacceptabil” să se echivaleze guvernul democratic israelian cu Hamas.
Netanyahu a declarat că Khan a creat o “echivalență morală falsă și distorsionată” între Israel și Hamas, calificând mandatele drept “un scandal moral de proporții istorice”.
Într-o înregistrare video difuzată marți de biroul său, Netanyahu l-a numit pe Khan “unul dintre “marii antisemiți din timpurile moderne”, la fel ca judecătorii din Germania nazistă care au negat evreilor drepturile fundamentale și au permis Holocaustul, și a declarat că decizia de a emite mandatele a fost “turnând cu nesimțire benzină pe focul antisemitismului care face ravagii în întreaga lume”.
Citește și: 3.000 de deţinuţi din Ucraina sunt gata să plece pe front
Un reprezentant al Hamas a denunțat mandatele de arestare împotriva liderilor săi, spunând că “echivalează victima cu călăul”, și a cerut retragerea cererii. În mandatul său, Khan nu face nicio comparație directă între Israel și Hamas, cu excepția faptului că spune că ambele au comis crime împotriva umanității.
Un grup de trei judecători va stabili dacă va emite sau nu mandatele de arestare după ce va analiza dovezile procurorului. Dacă mandatele vor fi emise, instanța – care include aproape toate țările Uniunii Europene – ar putea fi pusă într-o poziție dificilă din punct de vedere diplomatic.
