Armatele franceze dispun de o nouă doctrină în lupta informatică ofensivă, o modalitate de consolidare a poziţiei acestora în faţa multiplicării ameninţărilor în spaţiul cibernetic, care a devenit un loc de confruntare deplin, relatează AFP, potrivit news.ro .
”Astăzi (vineri) ne dotăm cu un cadru clar şi ni-l asumăm. Da, Franţa utilizează şi va utiliza arma cibernetică în aceste operaţiuni militare”, a declarat vineri ministrul francez al Armatelor Florence Parly, care a oficializat partea ofensivă a doctrinei cibernetice militare franceze.
Citește și : Bulgaria: 43 de arestări în cadrul unei operaţiuni împotriva finanţării terorismului internaţional
”În cazul unui atac cibernetic împotriva forţelor noastre, ne rezervăm dreptul de a riposta”, însă ”vom fi totodată pregătiţi să folosim în operaţiuni externe arma cibernetică în scopuri ofensive, izolat sau în susţinerea forţelor noastre convenţionale, pentru a multiplica efectele”, cu cea mai ”strictă respectare a normelor dreptului internaţional public”, a subliniat ea.
#EnDirect @florence_parly présente la stratégie de cyberdéfense militaire en présence du CEMA, François Lecointre. https://t.co/bamDAlj3wC
— Ministère des Armées 🇫🇷 (@Armees_Gouv) January 18, 2019
În contextul unei multiplicări a atacurilor cibernetice ale unor state, hackeri, grupări teroriste sau infracţionale şi în care sistemele de luptă sunt tot mai conectate, ”armele cibernetice par de-acum unul dintre elementele de neocolit ale acţiunii militare”, a subliniat şeful Statului Major al Armatelor, generalul François Lecointre.
În urmă cu trei ani, fostul ministru al Apărării Jean-Yves Le Drian (2012-2017) dădea asigurări că lupta informatică ofensivă în scopuri militare nu mai era deloc un tabu.
În contextul în care Franţa dispune din 2017 de un Comandament militar de Apărare cibernetică (“Comcyber”), Legea programării militare (LPM) pe 2019-2025 prevede recrutarea de către armate a 1.000 de combatanţi cibernetici suplimentari, în vederea atingerii unui efectiv de 4.000 de oameni în şapte ani. Aproximativ 1,6 miliarde de euro vor fi consacrate în această perioasă în domeniul cibernetic.
”MESAJ FERM”
Anunţând în mod oficial această doctrină, Franţa doreşte să transmită ”un mesaj ferm adversarilor săi”, a declarat Parly, precizând că reţelele ministerului său au fost ţinta a 100 de atacuri cibernetice în 2017 şi a cel puţin tot atâtea în 2018.
”Unele sunt rezultatul unor grupări răuvoitoare. Altele ale unor hackeri izolaţi. Însă ştim cu siguranţă că ele de la state cel puţin indiscrete, cel puţin lipsite de ruşine”, a denunţat ea.
De la sfârşitul lui 2017 şi până în aprilie 2018, serverele Ministerului francez al Armatelor au fost ţinta ”unui atacant (care) căuta să acceseze în mod direct conţinutul adreselor de e-mail ale 19 cadre de la minister, inclusiv a unor personalităţi sensibile” – o agresiune cibernetică pe care ”unii o atrobuie «Turla»”, a declarat ministrul.
Grupul de hackerii ”Turla” este suspectat de presa germană că a organizat anul trecut un vast atac cibernetic contra Guvernului german.
De câţiva ani, mai multe atacuri informatice atribuite unor state sau grupuri care le sunt apropiate au fost în măsură să provoace distrugeri fizice, uneori enorme.
În 2010, Stuxnet – un virus informatic dezvoltat în Statele Unite şi Israel – a distrus centrifuge folosite de Iran în programul său nuclear.
În 2017, Wannacry – un atac atribuit de Washington Coreei de Nord – şi mai ales NotPetya – în care Rusia este puternic suspectată – au costat miliarde de dolari întreprinderi din întreaga lume, ale căror sisteme informatice au fost distruse.
RECRUTARE
Ministerul Armatelor speră, de asemenea, să ”sensibilizeze militarii de partea tot mai mare a (domeniului) cibernetic în operaţiuni” şi să suscite vocaţii, în contextul în care ”pepiniera de oameni competenţi este limitată”, iar ”nevoile tot mai mari, atât în armate, cât şi în întreprinderi”.
Citește și : Soţia fostului director al Interpolului Meng Hongwei, cere azil în Franţa
De altfel, Comcyber a lansat în ultimele zile o campanie de recurtare pe reţele de socializare, în contextul în care marţi se deschide Forumul Internaţional al Securităţii Cibernetice la Lille (nord).
Între aliaţii Franţei, Statele Unite şi Marea Britanie s-au dotat deja cu o doctrină cibernetică ofensivă.
Washingtonul dispune, de zece ani, de un comandament cibernetic militar însărcinat să reacţioneze la atacuri informatice şi să efectueze operaţiuni ofensive în spaţiul cibernetic.
NATO consideră, din 2016, spaţiul cibernetic drept un ”domeniu operaţional” şi autorizează de-acum recurgerea la tactici de război cibernetic în operaţiunile Alianţei, cu obiectivul de a-i consolida ”disuasiunea” în faţa Rusiei.
Prin urmare, ”un atac cibernetic poate declanşa Articolul 5” al Tratatului fondator al Alianţei Nord-Atlantice, care prevede ca ţările membre să sară în ajutorul unui aliat, în cazul unei agresiuni.
