Franţa va oferi expertiză în domeniul securităţii cibernetice instituţiilor guvernamentale din Muntenegru la solicitarea acestei ţări membre NATO, vizată de un atac informatic major asupra instituţiilor sale guvernamentale, informează sâmbătă AFP, potrivit agerpres.
Este al doilea atac cibernetic într-o săptămână în Muntenegru, la scurt timp după votarea unei moţiuni de cenzură care a dus la răsturnarea guvernului pe 19 august. Unii oficiali muntenegreni văd în acest atac mâna Rusiei, chiar dacă premierul rămâne precaut faţă de această ipoteză.
Citește și : Cu noii cardinali, Papa Francisc își pune amprenta asupra viitorului Bisericii
Sistemele informatice ale mai multor instituţii au fost “infectate”, inclusiv cel al ministerului de finanţe, a dezvăluit sâmbătă premierul Dritan Abazovic în cadrul unei conferinţe de presă.
“Guvernul francez răspunde pozitiv solicitării autorităţilor din Muntenegru şi pune la dispoziţie Agenţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) pentru a asigura o misiune de sprijin şi asistenţă în detectarea, analiza şi remedierea securităţii cibernetice”, se afirmă într-un comunicat de presă dat publicităţii sâmbătă de ministrul delegat responsabil pentru tranziţia digitală şi telecomunicaţii, Jean-Noël Barrot.
“ANSSI va oferi muntenegrenilor capacitatea sa de analiză şi consiliere, expertiză şi know-how pentru a înţelege situaţia şi a iniţia primele măsuri de remediere imediată”.
Citește și : Borrell: Serbia şi Kosovo au încheiat ‘un acord privind libera circulaţie’ între cele două părţi
Ministrul delegat a indicat că această misiune este “în conformitate cu proiectul de creare a unui centru regional pentru dezvoltarea capacităţilor cibernetice, condus de Franţa şi Slovenia, care va avea sediul în Muntenegru”. El a mai precizat că “la sfârşitul anului 2021, Franţa avea 45.000 de experţi în securitate cibernetică, adică cu 50% mai mulţi decât în 2018″, amintind că, în faţa reapariţiei atacurilor cibernetice,”sunt alocate formării de noi experţi în securitate cibernetică 140 de milioane de euro” ca parte a planului “Franţa 2030”, proiect lansat de preşedintele Emmanuel Macron anul trecut.
