Crearea unei armate europene, proiect criticat de administraţia de la Washington şi temut de NATO, “va lua ceva timp” pentru a se concretiza, dar demonstrează că europenii sunt hotărâţi să-şi asigure propria securitate, a declarat joi pentru AFP ministrul francez al apărării, Florence Parly, scrie agerpres.
“Expresia ‘armată europeană’ este o imagine utilizată de preşedintele (francez Emmanuel) Macron pentru a se înţelege mai bine ce face Uniunea Europeană (UE) pentru apărarea ei”, a explicat Florence Parly în cursul unui interviu acordat AFP la Bucureşti.
Citește și : Forumul de Afaceri Republica Moldova-România se desfăşoară la Chişinău
Miza este una importantă, cu patru luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European (PE), la care securitatea va fi una din temele-cheie.
“CSP (Cooperare structurată permanentă), Fonduri de apărare, nu înţelege nimeni. A vorbi despre o armată permite să se înţeleagă că UE vrea să fie în măsură să-şi asigure propria securitate”, a subliniat ministrul francez.
Preşedintele francez şi cancelarul german Angela Merkel au relansat proiectul la semnarea tratatului de prietenie franco-german de la Aachen, săptămâna trecută. La rândul său, şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, şi-a manifestat adeziunea la acest proiect într-o alocuţiune privind viitorul Europei în faţa Parlamentului European.
În ce-l priveşte, preşedintele american Donald Trump a contestat de mai multe ori proiectul, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut cunoscute preocupările Alianţei.
“Este exclus ca UE să se substituie NATO. Ea trebuie să fie complementară, nu concurentă”, a subliniat Stoltenberg miercuri seara, la sosirea sa la Bucureşti, unde a fost invitat la reuniunea informală a miniştrilor apărării din UE. Jens Stoltenberg a fost recent în vizită la Washington.
“NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective. Tot ce facem în UE facem în complementaritate şi nu în concurenţă cu NATO”, a răspuns ministrul francez al apărării. Dar, a adăugat ea, “au loc dezbateri privind modalităţile”.
“Nu se poate să-i ceri UE să-şi majoreze contribuţiile la apărare şi să te superi pentru că europenii se organizează ca să facă acest lucru”, a replicat Parly.
“Dacă mesajul este să plătim mai mult pentru a cumpăra ‘Made in America’, atunci unii europeni s-ar putea să nu fie de acord cu această linie”, a avertizat ea.
Citește și : Președintele Serbiei i-a cerut ajutorul lui Trump pentru găsirea unei soluţii sustenabile şi durabile pentru Kosovo
Uniunea Europeană face progrese în cadrul cooperării structurate, ceea ce reprezintă unul dintre subiectele discuţiilor de la Bucureşti.
“Au fost lansate 17 noi proiecte, dintre care unele foarte importante, cum ar fi modernizarea elicopterului de atac franco-german Tiger”, a amintit Florence Parly.
De asemenea, UE s-a dotat cu un fond european al apărării, al cărui buget ar urma să crească de la 500 de milioane de euro la 13 miliarde în perioada 2021-2027, bani ce ar urma să permită finanţarea de proiecte transfrontaliere interoperabile în materie de echipamente şi tehnologii.
În acelaşi timp, zece state membre s-au angajat într-o iniţiativă de intervenţie în caz de crize sau catastrofe naturale. “Marea Britanie a fost printre primele care au aderat la această iniţiativă şi sper că atunci când va pleca din UE va rămâne hotărâtă să-şi continue cooperarea la acest proiect, într-un cadru diferit”, a menţionat ministrul francez al apărării.
Uniunea Europeană dobândeşte astfel, treptat, o capacitate de intervenţie ce merge în direcţia unei armate europene, chiar dacă “acest proiect va lua ceva timp să se concretizeze”, a subliniat Parly.
Germania mai cu seamă trebuie să răspundă “marii provocări” de a-şi reconstitui forţele militare, iar “bugetul său de apărare trebuie să crească în mod semnificativ”, a mai adăugat ea.
Proiectul armatei europene mai are de trecut numeroase obstacole, principalul fiind credibilitatea, conchide AFP. “Antrenamente pentru intervenţii comune cu aceleaşi echipamente, da. Dar nu cred într-o armată europeană regrupată sub un singur steag, cum este în SUA”, a mărturisit şeful Statului Major belgian, generalul Marc Compernol, într-un interviu acordat cotidianului Le Soir. Eurodeputatul conservator francez Arnaud Danjean a ridicat la rândul său o altă problemă legată de lanţul de comandă al unei armate europene, întrebându-se “cine va avea legitimitatea de a trimite soldaţi să ucidă şi să fie ucişi?”.
