Extrem de interesată de originea familiei sale, către sfârșitul vieții Frida a insistat asupra ideii că aceștia provin din orașul de pe Mureș: „Bunicii mei paterni s-au născut în Arad, Ungaria, și s-au mutat în Germania după căsătorie”.
Deși Frida a căutat mult pentru a obține această informație pe care a făcut-o publică în anii ’50, biografii ei, Gaby Franger și Rainer Huhle, susțin că familia Fridei era atestată în provinciile germane încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea.
Frida Kahlo, pe numele său Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón (cunoscută și ca Frida Kahlo de Rivera, după soț), s-a născut în 6 iulie 1907, la Coyoacán, Ciudad de México, Mexic și a murit în 13 iulie 1954 la Coyoacán, la vârsta de 47 de ani.
„Mulți dintre cititorii noștri sunt interesați și de genealogia artistei latino-americane, ținând cont de faptul că bunicii ei paterni, Henriette Kaufmann și Jakob Kahlo, proveneau din comunitatea evreiască din orașul de pe Mureș. Putem menționa aici albumul ce îi poartă numele, «Frida Kahlo» alcătuit de istoricul de artă Frank Milner, cuprinzând peste 80 de reproduceri ce ilustrează întreaga gamă a operei acestui artist vibrant sau cartea semnată de Salomon Grinmberg «Frida Kahlo. Song of Herself», un volum ce contextualizează un interviu profund introspectiv și autobiografic prin care Kahlo își prezintă cu sinceritate viața, iubirile, picturile și atitudinile sale”, a declarat Ioana Nistor, documentarist al Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” din Arad.
Mai multe volume de cărți despre viața pictoriței Frida Kahlo se află la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad.
„Alcătuind o bogată și interesantă colecție de carte, volumele ce au ca subiect viața, activitatea și personalitatea celebrei pictorițe mexicane Frida Kahlo atrag cititorii arădeni prin texte semnificative, ilustrate cu fotografii, desene și imagini vizuale de mare impact, texte și interviuri ce oferă perspective inedite asupra forțelor complexe care au modelat acest artist unic”, mai spune Ioana Nistor.
Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad oferă astfel iubitorilor de lectură o extinsă colecție ce poată fi identificată majoritar în cadrul Secției de Artă și Multimedia „Sabin Drăgoi”. Catalogul online poate fi consultat pe pagina Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” din Arad, pe subiectul Frida Kahlo.
Despre Frida Kahlo, un istoric arădean, Antoniu Martin, spune că a rămas în conștiința posterității ca un simbol.
„Frida Kahlo a rămas în conștiința posterității ca simbol al alterității prin excelență, al inadaptatului la diferite contexte sociale și de ce nu al minoritarului indiferent de ipostaza acestuia. Excentricitatea ei, ca artist și nu numai, a derivat probabil dintr-o încercare de a masca anumite probleme existențiale, inclusiv cele de sănătate. Unii critici ai artei ei susțin că stridența culorilor din picturile sale aveau menirea de a masca o durere fizică dar și una interioară. În exprimarea ei artistică și publică se regăsește condiția omului obligat să penduleze între două lumi, cea din America Latină și cea europeană, aspect derivat din originea ei mixtă ”, a declarat istoricul arădean Antoniu Martin.
Ca asumare ideologică, Frida Kahlo a îmbrățișat ideile de stânga ale timpului, mergând spre radicalismul reprezentat de ideologia comunistă.
„Se știe că Frida a fost în relații apropiate cu liderul comunist Lev Troțki, care a și locuit în casa acesteia din Mexic, cu puțin timp înainte de a fi asasinat din ordinul lui Stalin, dictatorul Uniunii Sovietice”, a mai declarat istoricul arădean Antoniu Martin.
Pe străzile pe care au umblat bunicii artistei Frida Kahlo a ajuns și un tânăr mexican născut în același oraș cu ea, Coyoacán. Este vorba despre Samuel Avila care a venit la Arad după ce s-a însurat cu o tânără din Arad, Cristina. Alături de el este și mama și sora lui. Samuel s-a arătat încântat să afle că a ajuns tocmai în orașul în care Frida are rădăcini.
„Prima mea vizită la Coyoacán, locul de naștere al Fridei Kalho, a fost în timpul copilăriei într-o excursie școlară. Doar că atunci nu înțelegeam încă pe deplin impactul pe care îl generase în societate în urmă cu câțiva ani. Vizita la primăria din Coyoacán este ceva maiestuos, deoarece este o zonă plină de cultură și istorie, restaurantele, bisericile și magazinele care o înconjoară sunt unice și speciale. Bineînțeles că am vizitat muzeul Fridei ani mai târziu și cu mai multă conștientizare, am putut să-i admir arta într-un mod mai bun, să înțeleg puțin felul ei de a vedea viața și de a o exprima”, mărturisește Samuel Avila.
Despre Frida și soțul ei Diego Rivera, faimos pictor mexican, Samuel spune că sunt două personaje foarte ciudate printre muraliştii mexicani din acea vreme.
„Frida a devenit foarte recunoscută pentru autoportrete, tot ce a trăit a reușit să surprindă în scrierile sau autoportretele ei. A dus o viață complet imperfectă, iar munca ei este influențată de toate experiențele sale dureroase. Arta a fost viața ei și picturile sale au fost familia ei. A fost recunoscută în întreaga lume pentru modul său unic de a-și exprima modul de a vedea viața și de a-și exprima realitatea. În prezent, mișcarea feministă a luat imaginea Fridei ca un exemplu al puterii femeilor. Împreună cu soțul ei apar și pe bacnotele mexicane. Frida a rămas respectată și admirată de mexicani și de cei care îi prețuiesc arta. Eu mă bucur că ajungând în Arad am auzit numele ei”, mai adaugă Samuel Avila.
This post was last modified on 31/05/2024 12:54 12:54
