iran-daily.com
Aproape nimic nu a mai rămas din ceea ce exista în Gaza înainte de 7 octombrie 2023, când gruparea islamistă palestiniană Hamas a atacat Israelul, ucigând 1.200 de oameni şi răpind 251. Israelul a început apoi o ofensivă în care au murit peste 67.000 de palestinieni, majoritatea civili. Această ofensivă a fost descrisă drept genocid de experţi în drept internaţional şi de o comisie a ONU, aminteşte EFE într-o analiză, potrivit stiripesurse.ro.
Doi ani mai târziu, acestea sunt elementele-cheie care explică modul în care ofensiva împotriva enclavei palestiniene a zguduit mai întâi regiunea şi apoi lumea.
Citeşte şi: Un moldovean şi-a pierdut viaţa într-o explozie, în Italia – Stiripesurse.md
Mai mult de un copil ucis în fiecare oră
Potrivit Biroului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), trupele israeliene controlează 82% din teritoriul Gaza, care este considerat o zonă militară interzisă sau sub ordin de evacuare forţată. În Gaza au dispărut familii şi cartiere întregi, 92% dintre case au fost avariate sau distruse, potrivit ONU, şi doar 14 din 36 de spitale funcţionează parţial.
Peste 10% din populaţia Gazei a fost ucisă sau rănită – s-au înregistrat aproximativ 168.000 de răniţi şi peste 20.000 de copii morţi, din care peste 1.000 nu împliniseră un an – potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, controlat de Hamas. Aceasta echivalează cu mai mult de un copil care moare în fiecare oră.
Cea mai mare parte a celor două milioane de locuitori din Fâşia Gaza trăiesc în condiţii de supraaglomerare şi au fost strămutaţi de mai multe ori. Israelul continuă distrugerea sistematică a turnurilor şi caselor din oraşul Gaza, după ce a distrus partea de nord a enclavei – oraşele azi fantomă Jabalia, Beit Hanoun şi Beit Lahia – şi oraşul sudic Rafah, a cărui invadare în mai 2024 a fost considerată o “linie roşie” de către fostul preşedinte american Joe Biden.
Veto la adresa presei şi uciderea jurnaliştilor
Trupele israeliene au intrat în Gaza pe 27 octombrie 2023, iar din acea lună, Israelul a interzis presei străine să intre în enclavă. A facilitat doar călătorii în colaborare cu armata, presa având posibilitatea de a vizita doar zone alese de armata israeliană şi neputând vedea sau interacţiona cu locuitorii din Gaza.
Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor a documentat 197 de lucrători din mass-media ucişi.
Atacuri în Liban, Siria, Iran, Yemen şi Qatar
În ultimii doi ani, Israelul a bombardat cinci ţări şi a invadat sudul Libanului acum un an, după o campanie masivă de bombardamente care l-a eliminat pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah.
De asemenea, trupele nu au părăsit sudul Siriei de la căderea regimului lui Bashar al-Assad, o ţară bombardată frecvent de Israel. În Iran, Israelul a lansat o ofensivă aeriană asupra Teheranului, pe 13 iunie, iar SUA au bombardat instalaţii nucleare din Iran.
Rachete iraniene au căzut asupra Tel Avivului, iar cel puţin 31 de persoane au murit în Israel în 12 zile, în timp ce în Iran s-au înregistrat 900 de morţi.
Totodată, rebelii Houthi din Yemen, în semn de solidaritate cu locuitorii din Gaza, lansează rachete în fiecare săptămână asupra Israelului (aproape toate interceptate), la care Israelul răspunde atacând capitala-port Sanaa.
În august, Israelul l-a ucis pe prim-ministrul Houthi şi cea mai mare parte a guvernului, iar o lună mai târziu, aproximativ 30 de jurnalişti, atunci când a bombardat birourile unui ziar.
Într-un atac fără precedent, Israelul a bombardat capitala Qatarului, Doha, pe 9 septembrie, unde se întâlneau lideri ai Hamas. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi-a cerut scuze săptămâni mai târziu pentru bombardament, după ce preşedintele american Donald Trump a făcut presiuni asupra lui în urma unei întâlniri la Casa Albă în care şi-au anunţat planul de a pune capăt ofensivei din Gaza.
Peste 450 de locuitori din Gaza morţi din cauza malnutriţiei
Din octombrie 2023 şi, în mod semnificativ, în această vară, peste 450 de locuitori din Gaza au murit din cauza foametei şi a malnutriţiei, inclusiv 150 de copii, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii din enclavă.
Pe 22 august, ONU a confirmat prezenţa foametei în guvernoratul Gaza (unde se află capitala), după ce experţii au avertizat că peste 640.000 de locuitori din Gaza suferă de foamete “catastrofală”.
Din martie, Israelul a blocat intrarea masivă de ajutor umanitar prin intermediul camioanelor ONU. În aceşti doi ani, alimentele au sosit în cantităţi limitate, la fel şi corturile, medicamentele şi benzina, din cauza unui sistem de inspecţie multiplă descris de ONG-uri ca fiind arbitrar.
Acuzaţiile de genocid izolează şi mai mult Israelul
În noiembrie 2024, Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, inclusiv utilizarea înfometării ca armă de război.
Mai ales în ultimul an, Israelul a devenit mai izolat din cauza manifestaţiilor globale şi a protestelor faţă de participarea sa la evenimente culturale, sportive şi academice.
Un comitet al ONU şi organizaţii pentru drepturile omului descriu ceea ce s-a întâmplat în Gaza drept genocid, iar ţări precum Brazilia l-au acuzat pe Netanyahu de genocid, ceea ce i-a adus preşedintelui său, Luiz Inacio Lula da Silva, desemnarea de “persona non grata”.
Altele, precum Columbia, au rupt relaţiile diplomatice, în timp ce Spania a impus un embargou asupra cumpărării şi vânzării de arme şi material defensiv către Israel.
În plus, din octombrie 2023, 20 de ţări au recunoscut oficial Statul Palestina, inclusiv aliaţi de lungă durată ai Israelului, precum Regatul Unit şi Franţa. Israelul insistă că un astfel de stat nu va deveni niciodată realitate.