Gerald Funke, șeful Cartierului General al Comandamentului Întrunit de Sprijin al armatei germane, a avertizat că Rusia ar putea ataca țările NATO în următorii doi-trei ani, Germania fiind în centrul oricărui potențial conflict.
Comandamentul pe care îl conduce Funke, creat după reorganizarea majoră de anul trecut a forțelor armate germane, dezvoltă o versiune modernă a sistemului din epoca Războiului Rece pentru rechiziționarea de camioane, vagoane, provizii și personal la scară largă, potrivit stiripesurse.
Locotenent-generalul a inițiat, de asemenea, “acorduri de rezervă” cu Deutsche Bahn, operatorul feroviar național, pentru a se asigura că trenurile pentru transportul militar pot fi desfășurate în termen de trei zile de la notificare.
În cel mai rău scenariu posibil, logistica ar fi una dintre principalele provocări. Zeci de mii de soldați aliați ar trebui mutați pe liniile de contact în condiții în care rutele rutiere și feroviare majore ar putea fi afectate de sabotajul rusesc, atacurile cibernetice sau atacurile cu rachete, a declarat Funke într-un interviu pentru The Times.
“Este important pentru noi să menținem Germania pe post de centru logistic și să gestionăm liniile de aprovizionare cât mai mult timp posibil, ceea ce înseamnă că, dacă o rută eșuează, vom avea opțiunea de a folosi altele în schimb”, a spus el.
Se pierde prea mult timp
O altă problemă în cazul unui conflict cu Rusia ar fi numărul mare de răniți. Armata germană (Bundeswehr) operează cinci spitale cu un total de 1.800 de paturi, care ar putea fi rapid suprasolicitate. Pentru a se pregăti, Comandamentul de Sprijin Comun și Ministerul Federal al Sănătății au împărțit rețeaua de spitale civile în patru secțiuni care pot fi rezervate răniților în caz de criză.
“În timp ce în Afganistan am avut un număr regretabil de mare, dar gestionabil, de răniți, acum trebuie să planific posibilitatea a 1.000 de răniți pe zi. Cu cât te uiți mai atent la asta, cu atât devine mai complex și cu atât e mai greu de imaginat”, a explicat generalul german.
Nici cadrul juridic al Germaniei nu este de ajutor, a subliniat Funke. Anumite măsuri militare pot fi activate numai dacă două treimi din Parlament aprobă o declarare a unei “stări de alarmă” sau a unei “stări de apărare națională”. Generalul a avertizat că acest lucru ar putea fi complicat, având în vedere că peste o treime din locurile parlamentare sunt deținute de partide radicale de stânga și de extremă dreapta prietenoase cu Rusia.
Analiștii au remarcat că Germania ar putea avea nevoie de prea mult timp pentru a trece de la starea de pace la situația de criză. Funke a adăugat că separarea strictă dintre pace și război este o moștenire depășită a secolului XX, pusă acum sub semnul întrebării de amploarea războiului hibrid modern.
Germania se pregătește serios
Ministerul german al Apărării a confirmat anul trecut că lucrează la un plan de urgență pentru a muta sute de mii de militari NATO pe teritoriul țării, în eventualitatea unui război cu Rusia. Strategia în caz de urgență, numită “Planul de operațiuni al Germaniei” (OPLAN DEU), are ca obiectiv mutarea a 800.000 de militari NATO și 200.000 de vehicule pe teritoriul Germaniei, în cazul unui război cu Rusia.
Potrivit Der Spiegel, strategii germani și ai NATO analizează posibilul mod de răsfirare a “forței mamut” a NATO pe principalele căi rutiere ale țării, acordându-se o atenție deosebită autostrăzii 2, lungă de 480 de kilometri, pornind din orașul de vest Oberhausen până la periferia Berlinului și de aici în estul țării, aproape de granița Poloniei. Conducerea armatei se așteaptă ca această magistrală, precum și numeroasele sale poduri cheie, să fie o țintă primordială pentru atacurile Rusiei în caz de război, a scris publicația germană.
Oficialii germani au avertizat că amenințarea unei ciocniri directe a NATO cu Rusia este un risc serios și realist. Iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în decembrie că Europa trebuie să se pregătească de un război asemănător celui din timpul bunicilor și să crească rapid cheltuielile pentru apărare.
De cealaltă parte, Kremlinul a amenințat în mod repetat cu acțiuni militare – și chiar cu lovituri nucleare – împotriva statelor NATO pentru sprijinul lor pentru Ucraina. Oficialii de la Moscova au declarat că invazia pe scară largă în Ucraina este o lovitură preventivă împotriva NATO și au susținut în mod deschis că Rusia se află acum în război cu “Occidentul colectiv condus de SUA”.
Poate fi 2027 anul invaziei ruse?
Generalul Richard Shirreff, fostul comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate ale NATO din Europa, a avertizat că Rusia ar putea lansa un război de amploare în țările baltice încă din 2027, o îngrijorare reiterată de rapoartele serviciilor de informații daneze.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Cu toate acestea, fostul ministru lituanian al Apărării, Laurynas Kasčiūnas, s-a arătat sceptic cu privire la această prognoză. „Nu m-aș aștepta neapărat la asta în 2027. Totul depinde de cum se desfășoară războiul din Ucraina – cât timp vor continua ucrainenii să lupte, dacă există un armistițiu și dacă sancțiunile vor fi ridicate”, a spus el.
Însă analistul și bloggerul rus Dmitri Cernișev a avertizat împotriva subestimării disponibilității Moscovei de a acționa agresiv.
„Economia militară a lui Putin funcționează la capacitate maximă; îi este mai puțin frică de război decât de pace. Când întreaga piramidă pe care a construit-o se va prăbuși, sute de mii de soldați se vor întoarce înarmați de pe front și nu va mai rămâne nimic care să justifice represaliile. (…) Putin acționează întotdeauna la fel – într-o situație dificilă, își dublează eforturile pentru a avea cu care să negocieze.”
