Al Jazeera
Georgia a condamnat marţi “ocupaţia” teritoriului său de către Rusia, în ajunul marcării a zece ani de la “războiul-fulger” urmat de recunoaşterea de către Moscova a două teritorii separatiste georgiene, un pas important în degradarea relaţiilor Est-Vest, relatează France Press, potrivit agerpres.
“Este vorba despre un război împotriva Georgiei, de agresiune, ocupaţie şi încălcarea flagrantă a dreptului internaţional”, a acuzat preşedintele Georgiei, Ghiorghi Margvelaşvili, la o întâlnire cu miniştrii săi şi responsabili veniţi din Letonia, Lituania, Polonia şi Ucraina.
Citește și : SUA și Turcia încearcă să-și rezolve divergențele diplomatice
“Apetitul agresorului nu a făcut decât să crească după invazie”, a adăugat el, referindu-se la Rusia vecină.
Moscova şi Tbilisi se opun de mult timp în legătură cu ambiţiile micii foste republici sovietice din Caucaz de a adera la UE şi NATO, o eventualitate considerată de Rusia drept o extindere periculoasă în zona sa de influenţă.
În vara anului 2008, aceste tensiuni s-au transformat într-un conflict, când armata rusă a intervenit pe teritoriul georgian în ajutorul micii Osetii de Sud, un teritoriu separatist prorus unde Tbilisi lansase o operaţiune militară.
În cinci zile, forţele Moscovei au pus în derută armata georgiană şi ameninţau să ocupe capitala.
Un acord de pace negociat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy a condus în cele din urmă la retragerea trupelor ruse, dar Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia şi menţine de atunci acolo o prezenţă militară puternică.
Osetia de Sud şi Abhazia, care reprezintă aproximativ 20% din întregul teritoriu al Georgiei, şi-au declarat independenţa şi au apărat-o în timpul unui prim război împotriva forţelor Tbilisi după prăbuşirea URSS la începutul anilor 1990.
Tbilisi şi partenerii săi occidentali, care au reacţionat relativ prudent în 2008, denunţă prezenţa militară a Rusiei în aceste două teritorii separatiste ca o “ocupaţie ilegală a teritoriului georgian”.
Potrivit lui Margvelaşvili, reacţia mai degrabă pasivă a Occidentului faţă de Rusia după războiul din 2008 este elementul ce a dat suficientă încredere Moscovei în acţiunile ei de a organiza anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, după venirea la putere a prooccidentalilor la Kiev.
La acea vreme, capitalele occidentale estimau că intervenţia Rusiei în Georgia “a fost un act izolat care nu se va repeta faţă de alte ţări”, a subliniat preşedintele georgian într-un interviu acordat AFP săptămâna trecută.
Citește și : Poliția din Macedonia a arestat șapte persoane, acuzate că au luptat în Siria și Irak
“Apoi am văzut ce a făcut Rusia în Ucraina în 2014”, unde rebelii proruşi susţinuţi de Moscova au înfiinţat două republici separatiste în est, ca parte a unui conflict ce a făcut 10.000 de morţi, a adăugat el.
La rândul său, prim-ministrul rus Dmitri Medvedev, care era preşedinte în timpul războiului din vara anului 2008, a apărat într-un interviu pentru ziarul Kommersant recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Moscova ca “singura măsură posibilă” pentru “a menţine o pace durabilă şi stabilitatea în Caucazul de Sud”.
Ministerul georgian al Afacerilor Externe a acuzat Rusia că “nu şi-a respectat obligaţiile internaţionale în ciuda apelurilor constante ale comunităţii internaţionale”, “consolidându-şi prezenţa militară ilegală” în cele două teritorii separatiste, unde a desfăşurat mii de soldaţi.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a denunţat la rândul său într-un comunicat “prezenţa militară rusă în Abhazia şi Osetia de Sud” ca o “încălcare a dreptului internaţional”.
UE “sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei”, a declarat ea, numind mica ţară din Caucaz un “model de stabilitate democratică în regiune”.
Curtea Penală Internaţională (CPI) a deschis o anchetă în 2016 asupra acestui conflict în care au fost comise crime de război de către ambele părţi şi care a făcut sute de morţi şi peste 120.000 de persoane strămutate, potrivit unui bilanţ din august 2008 al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).