Germania se pregăteşte să suprime, după ani de controverse şi condamnări din partea medicilor ginecologi, o lege care restricţionează informaţiile despre avort datând din perioada nazistă, chiar dacă, în practică, întreruperea voluntară de sarcină încă se dovedeşte a fi o procedură marcată de numeroase obstacole, informează AFP, potrivit agerpres.
În acordul de coaliţie parafat în noiembrie 2021, social-democraţii, verzii şi liberalii, aflaţi de acum la guvernare în Germania, s-au angajat să abroge unul dintre paragrafele cele mai controversate din Codul Penal.
Citeşte şi: Mai multe state occidentale cer SUSPENDAREA Rusiei din Interpol – Black News
Paragraful 219a, adoptat în 1933 la scurt timp după ce Adolf Hitler şi-a arogat puteri depline în Germania, interzice “publicitatea” pentru avort, un delict pasibil de o pedeapsă de “până la doi ani de închisoare sau o amendă”.
În baza acestui paragraf, tribunalele germane au acordat în ultimii ani o serie de amenzi medicilor care publică pe site-urile lor informaţii despre întreruperile voluntare de sarcină.
În anumite cazuri, informaţiile se rezumau să indice faptul că medicul ginecolog practica procedura de avort, fără nicio altă menţiune.
La începutul anului, ministrul german al Justiţiei, Marco Bruschmann, a depus un proiect de lege ce suprimă acest paragraf, care va trebui să fie supus unui vot în Parlament.
Strict reglementat
Printre medicii daţi în judecată în ultimii ani se află Kristina Hanel, medic generalist din Giessen, devenită “imaginea” luptei pentru abrogarea paragrafului 219a, după ce a fost condamnată la plata unei amenzi de 6.000 de euro.
Problemele ei judiciare au făcut valuri în ţară, reamintind germanilor că avortul rămâne strict reglementat prin lege şi că medicii sunt descurajaţi să îl practice într-o ţară care s-a aflat, totuşi, în fruntea luptei pentru drepturile femeilor în anii 1970.
Citeşte şi: Invazia Rusiei în Ucraina ar fi putut fi prevenită – Black News
În iunie 2019, două specialiste în ginecologie din Berlin, Bettina Gaber şi Verena Weyer, au primit fiecare o amendă de 2.000 de euro din acelaşi motiv.
“Mă bucur că o luare de decizie în deplină cunoştinţă de cauză va putea fi de acum posibilă” pentru femeile însărcinate, “ceea ce reprezintă datoria noastră de medici”, a declarat Kristina Hanel după anunţul privind suprimarea acelui paragraf.
În majoritatea cazurilor, activişti anti-avort s-au aflat la originea plângerilor în instanţe. După modelul altor ţări occidentale, ei au pornit o veritabilă cruciadă, mai ales pe internet, în ultimii ani.
Unul dintre ei a fost condamnat recent pentru că a comparat avortul cu Holocaustul.
În acest context, medicii germani preferă să retragă de pe site-urile cabinetelor lor orice informaţie despre acest subiect şi nu vor ca numele lor să apară pe listele furnizate de asociaţiile de planning familial.
În urma criticilor generate de problemele judiciare ale medicilor, Guvernul condus de Angela Merkel a decis la începutul anului 2019 să relaxeze considerabil această legislaţie, permiţând de acum ginecologilor şi spitalelor să precizeze pe site-urile lor că practică avortul.
Publicitate
În schimb, legea le interzice în continuare să detalieze metodele pe care le folosesc.
Acel compromis nu i-a satisfăcut pe medicii vizaţi, în contextul în care creştin-democraţii din partidului fostului cancelar german continuau să se opună abrogării paragrafului controversat.
“Nu mai puteam face diferenţa între publicitatea pentru o clinică de chirurgie estetică şi o clinică pentru avorturi”, a pledat una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale Angelei Merkel din Cancelaria de la Berlin, Helge Braun.
În Germania, o femeie care doreşte să facă avort în primele 12 săptămâni de sarcină trebuie să participe la o consultaţie obligatorie într-un centru specializat. Obiectivul acelei programări este “de a motiva femeia să continue sarcina”, potrivit legislatorului, chiar dacă pacienta are, în final, libertatea de a alege.
“Un interval de gândire” de trei zile este impus apoi după respectiva consultaţie.
Cu câteva excepţii (periclitarea vieţii mamei, viol, etc.), întreruperea voluntară de sarcină, al cărei cost poate să atingă mai multe sute de euro, nu este rambursată de casele de asigurări medicale.
Aproximativ 100.000 de avorturi sunt efectuate în fiecare an în Germania (comparativ cu 200.000 în Franţa, de exemplu), însă numărul lor înregistrează o tendinţă de scădere în ultimii ani.
În Germania, avortul constituie încă un subiect tabu, potrivit multor medici ginecologi, şi seamănă, în practică, cu o cursă cu obstacole, mai ales în anumite regiuni ale ţării, precum Bavaria, unde trăiesc mulţi credincioşi catolici.
Într-o parte a acestei mari regiuni din sudul ţării nu există niciun spital public care să practice această intervenţie medicală, iar unele dintre paciente aleg să meargă în Austria vecină.
