All That Is Interesting
În ciuda recentelor restituiri, Germania încetineşte înapoierea obiectelor de artă confiscate de nazişti. Înainte de conferinţa de la Berlin la 20 de ani de la semnarea unui acord de urmărire a adevăraţilor proprietari, ţările africane solicită acum şi ele restituirea, potrivit Deutsche Welle, scrie News.ro .
Tabloul “Seated Nude drying her feet”, de Pablo Picasso, a fost furat în epoca nazistă. Înapoiat după Război, poate fi văzut astăzi la Muzeul Berggruen din Berlin. Muzeul für Kunst und Gewerbe din Hamburg se pregăteşte să redea un panou de perete afgan, de asemenea o operă confiscată. Pictura “Seesturm”, de Hermanus Koekoek, provenită din colecţia lui Max Stern, de origine evreiască, a fost returnată în urmă cu câteva zile, cu puţin timp înainte de a fi pusă în vânzare la Düsseldorf.
Citește și : Cinci ţări din UE cer Rusiei să restabilească libertatea de trecere prin strâmtoarea Kerci
Acestea sunt trei cazuri recente de restituiri – două dintre ele fiind expropriate de nazişti.
Potrivit lui Ronald Lauder, preşedinte al Jewish World Congress, Germania încă este reticentă când vine vorba despre lucrări de artă furate.
Lauder va vorbi luni la conferinţa de la Berlin care marchează a 20-a aniversare a semnării Principiilor de la Washington.
În 1998, 44 de ţări semnatare au făcut un pact în a identifica obiectele de artă furate care se află în muzeele publice şi de a găsi spaţii pentru moştenitorii victimelor naziştilor. Acest angajament nu se aplică însă artei proprietate privată.
Citește și : Parlamentul ucrainean aprobă decretul de instaurare a legii marțiale pentru 60 de zile
În ultimii 20 de ani, Germania “a făcut de departe prea puţin”, a declarat Lauder pentru zoarul german Welt am Sonntag, la începutul lunii noiembrie.
Hartmut Ebbing, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică culturală a Partidului Free Democrats (FDP), a afirmat pentru DW că este “total de acord” cu Lauder şi că problema restituirii este “neglijată” în Germania. Fiind ţara unde a avut loc Holocaustul, Germania are “o obligaţie morală” în această problemă, a adăugat el.