Politicienii germani par a nu fi în stare sa formeze un nou guvern la circa trei luni de la alegerile generale, scrutin la care cancelarul Angela Merkel a iesit din nou învingatoare, pentru a patra oara, dar este totusi slabita ca urmare a progreselor realizate de extrema dreapta xenofoba.
Succesiunea de victorii ale crestin-democratilor în alegerile regionale organizate la începutul acestui an a fost consfintita la 24 septembrie prin triumful acestora în alegerile generale, unde partidul lui Merkel a obtinut 33% din voturi, cu toate ca Merkel a pierdut 8,5% comparativ cu rezultatul înregistrat în 2013.
Vazuta drept ultima aparatoare a valorilor occidentale dupa victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidential din SUA din 2016 si ascensiunea populismului în mai multe tari din Uniunea Europeana, Merkel termina 2017 cu o imagine slab conturata. Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreapta) culege roadele voturilor celor nemultumiti si pune presiune pe Uniunea Crestin-Democrata (CDU), care se confrunta cu dificultati neasteptate în a gasi un partener cu care sa guverneze. Dupa aproape cinci saptamâni de negocieri cu liberalii si verzii, discutiile s-au încheiat fara un acord, asa ca CDU a întins din nou mâna Partidului Social-Democrat (SPD), actualul sau partener de guvernare si marele învins în alegerile generale, partid care, la începutul anului, visase chiar la a obtine postul de cancelar.
Având nevoie sa se reinventeze dupa ce a guvernat patru ani alaturi de CDU, SPD îsi pusese sperantele în fostul presedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, om politic cu o lunga traiectorie pe scena comunitara, dar cu experienta zero în arena nationala. Noua conducere a SPD nu a reusit însa sa întareasca partidul, ci dimpotriva, a intensificat hemoragia de voturi pe care o sufera de un deceniu SPD, similar cu scaderea în popularitate a altor formatiuni de aceeasi factura din Uniunea Europeana, comenteaza EFE. La scrutinul general din septembrie, SPD a înregistrat cel mai prost scor electoral din istoria sa (20,5% din voturi), însa problemele partidului nu s-au terminat odata cu decizia de a intra în opozitie si de a se reinventa.
Acordul imposibil între conservatori, liberali si verzi, din cauza diferendelor de opinii privind politica de mediu si imigratia, împingea Germania catre un guvern minoritar condus de Merkel, situatie inedita într-o tara obisnuita cu coalitiile stabile. Alternativa ar fi fost convocarea de alegeri anticipate, lucru respins de presedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Fost lider social-democrat si fost ministru de externe în guvernul Merkel, Steinmeier a fost ales în februarie prin consens în postul de presedinte federal si si-a asumat functia-cheie de arbitru, chemând la consultari partidele si în special vechii colegi social-democrati. Aceasta presiune a fost dublata de apelurile liderilor europeni, printre care ale presedintelui francez Emmanuel Macron, la adresa lui Schulz de a face parte din noul guvern de la Berlin pentru a putea impulsiona reforma Uniunii Europene.
Astfel ca liderul social-democrat si-a schimbat atitudinea cu 180 de grade si s-a declarat deschis sa dialogheze cu Merkel, ignorând avertismentele aripii stângiste si de tineret din SPD, care sustineau ca o noua coalitie cu Merkel ar pecetlui definitiv soarta social-democratilor. Însa negocierile se anunta a fi de durata si complicate, inclusiv din cauza rolului pe care l-ar putea juca în aceste discutii Uniunea Crestin-Sociala din Bavaria (CSU), partener al CDU care trece prin propria criza la nivelul conducerii si care a fost unul dintre principalii critici la adresa lui Merkel în legislatura trecuta, pe fondul sosirii în tara a peste un milion de refugiati.
În aceasta faza de incertitudine politica într-o tara obisnuita cu formarea de coalitii plecând de la pozitii uneori divergente cel mai bine se simte AfD, primul partid de extrema dreapta care reuseste sa intre în Bundestag (Parlamentul Federal) din 1950. AfD încheie anul 2017 cu 92 de deputati în Bundestag si cu mandate în parlamente regionale în 14 din cele 16 landuri, dupa ce a reusit sa obtina 12,6% din voturi la scrutinul din septembrie, cu un discurs nationalist si xenofob la adresa imigrantilor. Daca social-democratii si conservatorii reediteaza marea coalitie, atunci AfD se va transforma în principala forta de opozitie, iar în cazul în care CDU si SPD nu se înteleg si se ajunge la alegeri anticipate, sondajele anunta un succes si mai mare pentru AfD, concluzioneaza EFE.
