Ghana a devenit prima ţară din lume care a autorizat un nou vaccin dezvoltat de Universitatea Oxford împotriva malariei, de care vor putea să beneficieze inclusiv copiii cu vârste mai mici de trei ani, informează Reuters, potrivit agerpres.
Malaria, o boală transmisă de ţânţari, omoară peste 600.000 de oameni în fiecare an, cele mai multe dintre victime fiind copii din Africa, iar oamenii de ştiinţă încearcă de mulţi ani să dezvolte vaccinuri eficiente împotriva acestei maladii.
Citește și: Ruşii se plâng de întârzierile în eliberarea vizelor pentru delegaţia lor la ONU
Deocamdată nu a fost anunţată data începând de la care noul vaccin produs de Universitate Oxford va putea fi administrat în Ghana.
Vaccinurile pediatrice folosite în Ghana sunt de obicei plătite de organizaţii internaţionale precum Gavi şi UNICEF, după ce sunt aprobate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care continuă să examineze în această perioadă datele privind siguranţa şi eficienţa noului ser.
Cu toate acestea, un cercetător de la Universitatea Oxford, Adrian Hill, a spus că agenţia de reglementare a medicamentelor din Ghana a aprobat noul vaccin pentru grupul de vârstă ce prezintă cel mai mare risc de deces din cauza malariei – copiii între 5 luni şi 36 de luni. Ghana a semnat un contract cu Serum Institute of India pentru a produce până la 200 de milioane de doze pe an.
Este pentru prima oară când un vaccin major a fost autorizat mai întâi într-o ţară africană, înaintea statelor bogate, a precizat Adrian Hill. Neobişnuit este şi faptul că o agenţie de reglementare din Africa a examinat datele medicale mai repede decât OMS, a adăugat el.
“Mai ales după COVID-19, agenţiile de reglementare africane au început să adopte strategii mult mai pro-active, declarând: ‘nu vrem să mai fim ultimii din coadă'”, a mai spus Adrian Hill.
Primul vaccin împotriva malariei, Mosquirix, dezvoltat de producătorul farmaceutic britanic GSK, a fost aprobat de OMS anul trecut după decenii de lucru şi de analize. Însă lipsa de finanţare şi potenţialul comercial au afectat capacitatea companiei de a produce cât mai multe doze.
GSK şi-a luat angajamentul de a produce până la 15 milioane de doze de Mosquirix în fiecare an până în 2028, mult sub cele 100 de milioane de doze pe an pentru acest vaccin – administrat în patru doze – despre care OMS spune că ar fi necesare pentru a acoperi nevoia de vaccinare pe termen lung pentru 25 de milioane de copii.
Ghana, Kenya şi Malawi participă la programul-pilot de vaccinare cu Mosquirix şi au început să administreze pe o scară mai largă acest ser în ultimele luni.
De la debutul acelei campanii de vaccinare în 2019, aproximativ 1,2 milioane de copii din cele trei ţări africane au primit cel puţin o doză de vaccin, iar OMS a anunţat luna trecută că în zonele în care serul a fost administrat mortalitatea infantilă asociată tuturor cauzelor de deces a scăzut cu 10%, un semn al impactului pozitiv pe care îl are serul Mosquirix.
Datele intermediare obţinute pentru vaccinul Oxford în cadrul unui studiu clinic realizat pe un grup de peste 400 de copii au fost publicate într-o revistă ştiinţifică în septembrie 2022.
Eficienţa vaccinului Oxford a fost de 80% în grupul care a primit o doză mai mare de componentă adjuvantă de stimulare a imunităţii şi de 70% în grupul cu o doză mai mică de componentă adjuvantă, la 12 luni după administrarea celei de-a patra doze.
Dozele au fost administrate înainte ca sezonul malariei să atingă perioada sa de vârf în Burkina Faso.
Citește și: Autorităţile americane l-au identificat pe autorul ‘Pentagon Leaks’
Datele furnizate de un studiu clinic de fază III, aflat în curs de desfăşurare în Burkina Faso, Kenya, Mali şi Tanzania, la care participă 4.800 de copii, sunt aşteptate să fie publicate într-o revistă medicală în lunile următoare.
Înaintea acelei publicări, datele furnizate de etapa finală a studiului clinic, care sugerează un nivel similar de performanţă ca în studiul de fază II, au fost deja împărtăşite cu agenţiile de reglementare medicală în ultimele şase luni, a precizat Adrian Hill.
