În cadrul conferinței Techarena de la Stockholm, directorii de politici publice ai companiilor Google și Meta au criticat abordarea strictă a Uniunii Europene în ceea ce privește reglementarea inteligenței artificiale și a învățării automate și au susținut că normele stricte impuse de UE ar putea frâna inovația în acest domeniu.
„Există un consens larg că reglementările europene în domeniul tehnologiei sunt problematice; uneori sunt prea fragmentate, precum GDPR (Regulamentul general privind protecţia datelor), alteori merg prea departe, cum este cazul AI Act. Rezultatul final este că produsele ajung cu întârziere pe piaţă sau sunt compromise, iar consumatorii europeni au de suferit,” a declarat Chris Yiu, director de politici publice la Meta.
Pentru a își susține părerea, Chris Yiu a prezentat o pereche de ochelari Ray-Ban Meta echipați cu inteligență artificială, care pot traduce vorbirea sau descrie imagini pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Potrivit acestuia, lansarea acestui produs a fost amânată în Europa din cauza cerințelor complexe de reglementare.
Meta a avertizat anterior că AI Act, cadrul legislativ european privind inteligența artificială, ridică obstacole semnificative pentru companiile din domeniu.
De asemenea, Meta a subliniat că GDPR a îngreunat lansarea produsului în UE, deoarece impune restricții privind utilizarea datelor colectate de la utilizatorii Instagram și Facebook pentru antrenarea modelelor AI.
Pe de altă parte, Dorothy Chou, Head of Public Affairs, DeepMind de la Google, a atras atenția asupra faptului că legislația cu privire la AI a fost concepută înainte de apariția unor tehnologii avansate precum ChatGPT, ceea ce face ca reglementările să nu mai fie aliniate cu realitatea actuală a industriei.
„Trebuie să reglementăm pentru a ne asigura că tehnologia este aplicată responsabil, dar şi să permitem industriei să prospere,” a spus Dorothy Chou.
Presiunea Big Tech asupra reglementărilor UE
Companiile mari din tehnologie și-au intensificat eforturile de lobby pentru relaxarea unor prevederi ale AI Act. Kent Walker, președintele afacerilor globale la Google, a criticat codul de conduită al UE pentru modelele AI de uz general, și a afirmat că acesta reprezintă „un pas în direcția greșită”.
În acest context, Meta a anunțat că nu va adopta codul în forma sa actuală, susținând că impune cerințe „nefezabile din punct de vedere tehnic”.
Criticile au fost susținute și de oficiali americani, inclusiv de vicepreședintele JD Vance, care a acuzat UE că se concentrează prea mult pe reglementarea AI în loc să sprijine dezvoltarea și creșterea acestui sector.
Reguli mai potrivite pentru a ajuta startup-urile europene
Investitorii și antreprenorii europeni au cerut un cadru de reglementare mai flexibil, care să stimuleze dezvoltarea tehnologică. Antoine Moyroud, partener la Lightspeed Venture Partners, a declarat că Europa trebuie să se concentreze pe povești de succes în domeniul tehnologic, în loc să pună accent exclusiv pe reglementări stricte.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
În acest context, antreprenori de top precum Patrick Collison, de la Stripe) și Taavet Hinrikus de la Wise au propus crearea unui „regim al 28-lea” în UE.
În acest context, conceptul ar presupune un cadru unic de reglementare care să le permită startup-urilor să se extindă mai ușor în întreaga Uniune, fără a fi obligate să respecte legislațiile naționale diferite ale fiecărui stat membru.
Această inițiativă ar putea contribui la armonizarea regulilor din UE, la sprijinirea și dezvoltarea startupurilor, atragerea de talente și crearea unei piețe digitale mai competitive la nivel global.