Grecia şi Macedonia urmează să semneze duminică la Prespes, în Grecia, un acord istoric privind schimbarea numelui Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, denumirea oficială actuală a Macedoniei, în ”Macedonia de Nord”, punând capăt unui diferend diplomatic exploziv între cele două ţări, scrie AFP, potrivit agerpres.
Pentru a pune capăt acestei dispute care a început în urmă cu 27 de ani, dar ale cărei rădăcini datează de secole, prim-miniştrii grec, Alexis Tsipras, şi macedonean, Zoran Zaev, au anunţat săptămâna trecută un acord asupra redenumirii micului stat balcanic.
Citește și : Angela Merkel convoacă o întâlnire urgentă cu reprezentanţii europeni pe tema migraţiei
Miniştrii de externe ai celor două ţări, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, se întâlnesc duminică în localitatea de frontieră Prespes pentru a semna în mod oficial acest acord istoric, rezultatul a luni de negocieri diplomatice.
La ceremonie vor fi prezenţi şi premierii Tsipras şi Zaev, precum şi reprezentanţi ai Naţiunilor Unite şi ai Uniunii Europene, care au salutat această iniţiativă.
Delegaţiile vor semna textul pe partea greacă a frontierei înainte de a traversa lacul din localitate în partea macedoneană pentru prânz, a precizat Atena.
Din 1991, Grecia s-a opus ca această ţară vecină de la nordul său să se numească Macedonia, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru cel Mare, un motiv de mândrie pentru grecii de astăzi.
Cei doi tineri prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţara lor pentru a face să avanseze negocierile.
Alexis Tsipras a fost acuzat de trădare de partizanii greci ai liniei dure şi, sâmbătă, a supravieţuit unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului său menită să blocheze acordul cu Skopie.
În Macedonia, preşedintele Gjorge Ivanov intenţionează să exercite un drept de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă a numit “capitulare”.
Zoran Zaev, ales anul trecut, a făcut ca apropierea de Grecia să devină o prioritate pentru a asigura aderarea ţării sale la Uniunea Europeană şi la NATO, blocate de Atena de ani de zile.
Protestatari din ambele ţări intenţionează să organizeze mitinguri de protest în apropiere de Prespes duminică.
Acordul trebuie să fie aprobat de parlamentul macedonean şi adoptat prin referendum. Acesta trebuie, de asemenea, ratificat de parlamentul grec, un proces care poate dura luni de zile.
Citește și : Donald Trump și Viktor Orban doresc frontiere naţionale puternice
Printre cei mai aprigi critici ai lui Alexis Tsipras se află predecesorul său, conservatorul Antonis Samaras, care a fost ministru de externe în 1991, când a început disputa.
“Aţi recunoscut o aberaţie care nu va stabiliza zona, ci o va submina”, a declarat Samaras sâmbătă. “Sunteţi pe cale să legalizaţi iredentismul” (macedonean), a spus el, citat de AFP
Oponenţii acordului – care recunoaşte limba şi naţionalitatea macedonene – sunt aproape siguri că ţara va fi numită Macedonia de către întreaga lume, în loc de Macedonia de Nord.
Responsabilii de la Atena insistă că procesul va contribui la stabilizarea regiunii balcanice, ceea ce va permite Greciei să se concentreze pe alte provocări regionale, în special Turcia şi problema cipriotă.
Aceştia mai notează că Grecia a fost deja criticată de Curtea Internaţională de Justiţie pentru că a blocat aderarea Macedoniei la NATO. Într-o hotărâre din 2011, cea mai înaltă instanţă a ONU a decis că Grecia “şi-a încălcat obligaţia” ce derivă dintr-un acord interimar încheiat în 1995 de a pune capăt disputei privind numele fostei republici iugoslave.
Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar mai mult de 120 de ţări, între care Rusia şi Statele Unite, au recunoscut această ţară din Balcani sub numele de “Republica Macedonia”.
Skopje speră să obţină o dată pentru a începe discuţiile de aderare la UE la summitul european de la sfârşitul lunii iunie şi o invitaţie de aderare la NATO la jumătatea lunii iulie.
Citește și : Afganistan: Cel puțin 20 de morți și 16 răniți într-un atentat sinucigaş cu bombă revendicat de Statul Islamic
