REUTERS
Ministrul grec pentru migraţie, Notis Mitarachi, a invitat miercuri Turcia să ia înapoi 1.450 de migranţi cărora le-a fost refuzat dreptul de azil în Grecia, considerând că este “o frumoasă ocazie” pentru Ankara “de a-şi demonstra voinţa de cooperare cu UE” şi de a menţine respectarea declaraţiei semnate în 2016 pentru reducerea fluxului de migranţi spre Europa, relatează France Presse, potrivit agerpres.
Mitarachi a insistat într-un interviu acordat marţi seara AFP asupra importanţei unei aplicări “convenabile” a declaraţiei UE-Ankara din 18 martie 2016 , potrivit căreia “Turcia şi-a asumat anumite responsabilităţi”, la fel ca Uniunea Europeană.
Citește și: Dominic Raab: Democraţia pierde teren în toată lumea
La jumătatea lunii ianuarie, Grecia ceruse ajutorul Comisiei Europene şi Frontex (Agenţia europeană de supraveghere a frontierelor externe ale UE) pentru “returnarea imediată” a “acestor migranţi din ţări terţe neuropene care nu au dreptul la protecţie internaţională”.
Declaraţia din 2016, pe care Ankara ar vrea să o revizuiască, prevede retrimiterea din insulele greceşti spre Turcia a migranţilor cu situaţie neclară. În schimb, UE s-a angajat să plătească şase miliarde de euro pentru a ajuta Turcia în primirea refugiaţilor, dintre care 1,4 miliarde au fost deja livrate, potrivit Comisiei Europene.
“Cele două părţi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile”, a cerut Mitarachi. “Aceasta nu este o problemă bilaterală, este o problemă care angajează întreaga familie europeană şi Turcia”, a adăugat el.
Citește și: SUA înregistrează cel mai mare număr de migranți, care bat la frontiere, din ultimii 20 de ani
Semnată după “criza migratorie” din 2015 când Europa fusese depăşită de sosirea a 1,2 milioane de persoane dintre care cele mai multe fugeau din calea războiului în Siria, declaraţia comună UE-Ankara – denunţată de organizaţiile de apărare a drepturilor omului – “rămâne valabilă şi trebuie să continue a fi aplicată”, a subliniat Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a ameninţat în trecut în mai multe rânduri cu anularea acordului cu scopul de a exercita presiuni asupra UE, doreşte revizuirea şi extinderea documentului.