Activista de mediu Greta Thunberg şi alte zeci de persoane au blocat luni intrările în Ministerul Energiei din Norvegia pentru a protesta faţă de turbinele eoliene construite pe terenuri folosite în mod tradiţional de crescătorii de reni din rândul populaţiei indigene Sami, informează Reuters, potrivit agerpres.
Greta Thunberg, o activistă foarte vocală, care militează pentru încheierea dependenţei omenirii de energia obţinută pe bază de carbon, a spus că tranziţia spre energiile verzi nu poate fi realizată în detrimentul drepturilor comunităţilor indigene.
Citește și : Un an de RĂZBOI în Ucraina! Secretarul general al ONU critică un afront adus conştiinţei colective
“Drepturile indigenilor şi drepturile omului trebuie să meargă mână în mână cu protejarea climei şi cu acţiunile climatice. Acest lucru nu trebuie să se întâmple în detrimentul unor oameni. Atunci nu ar mai fi vorba despre o justiţie climatică”, a declarat Greta Thunberg în timp ce se afla în faţa intrării principale a ministerului norvegian alături de alţi protestatari.
Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că două parcuri eoliene construite în centrul ţării au încălcat drepturile populaţiei Sami în virtutea unor convenţii internaţionale, însă turbinele au rămas funcţionale la 16 luni după acea sentinţă.
Crescătorii de reni din Norvegia spun că priveliştea şi sunetul acelor dispozitive gigantice le sperie animalele şi perturbă tradiţii vechi de secole.
“Suntem aici pentru a cere ca turbinele să fie date jos şi ca drepturile legale să fie respectate”, a declarat Ella Marie Haetta Isaksen, o cântăreaţă, actriţă şi activistă Sami.
Ea şi alte zeci de demonstranţi Sami au ocupat zona de recepţie din Ministerul Energiei în cursul zilei de joi. Poliţia norvegiană i-a scos cu forţa în afara clădirii luni, în jurul orei 01:30 GMT, şi i-a reţinut pentru o perioadă, înainte să îi elibereze.
Protestatarii au revenit în faţa ministerului, rămânând de această dată în exteriorul clădirii, luni la ora 06:00 GMT.
Protestatarii Sami şi-au purtat costumele tradiţionale – adeseori denumite “gakti” – întoarse pe dos, în semn de protest.
Ministerul Energiei consideră că soarta acelor parcuri eoliene reprezintă o problemă legală complexă, în pofida sentinţei pronunţate de Curtea Supremă, şi speră să se găsească un compromis.
Verdictul Curţii Supreme nu precizează ceea ce ar trebui să se întâmple cu cele 151 de turbine eoliene, care pot să alimenteze cu electricitate aproximativ 100.000 de locuinţe norvegiene, sau ceea ce ar trebui să se întâmple cu drumurile de zeci de kilometri care au fost construite pentru a facilita construirea turbinelor.
“Înţelegem că această speţă reprezintă o povară pentru crescătorii de reni”, a declarat ministrul norvegian pentru Energie şi petrol, Terje Aasland. “Ministerul nostru va face tot ceea ce va putea pentru a contribui la rezolvarea situaţiei”, a adăugat el.
Printre proprietarii parcurilor eoliene Roan Vind şi Fosen Vind se află compania germană Stadtwerke Muenchen, companiile norvegiene de utilităţi Statkraft şi TroenderEnergi, precum şi firmele elveţiene Energy Infrastructure Partners şi BKW.
“Avem încredere că ministerul de resort va găsi soluţiile potrivite pentru a ne permite să continuăm producţia de energie regenerabilă în timp ce vor fi menţinute drepturile crescătorilor de reni”, au declarat reprezentanţii parcului eolian Roan Vind.
Citește și : Biden: Ieşirea Rusiei din START III nu indică intenţia de a recurge la arme nucleare
Reprezentanţii companiei BKW au spus că se aşteaptă ca turbinele eoliene să rămână funcţionale, alături de adoptarea unor măsuri compensatorii, pentru a se asigura că drepturile crescătorilor de reni din rândul populaţiei Sami vor fi garantate.
Compania Stadtwerke Muenchen a refuzat să facă declaraţii pe această temă, iar cei ai companiilor Statkraft şi Energy Infrastructure Partners nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii acestor informaţii.
