Phys.org
Străzile din Myanmar au rămas goale marţi, iar magazinele închise, locuitorii marcând printr-o grevă a tăcerii împlinirea unui an de la lovitura de stat, relatează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Capitala economică Yangon era pustie şi numeroase magazine aveau lacătul pus, în răspuns la apelul lansat de opozanţii juntei, urmat îndeaproape în mare parte din ţară.
“Nimeni nu a ieşit la mine în cartier, forţele de securitate patrulează”, a relatat pentru AFP un locuitor din Yangon.
“Tăcerea este cel mai puternic strigăt pe care îl putem lansa împotriva soldaţilor şi a represiunii lor sângeroase”, a scris pe Twitter o opozantă.
De la lovitura de stat de la 1 februarie 2021 împotriva administraţiei lui Aung San Suu Kyi au fost lansate mai multe greve ale tăcerii, cea mai recentă în decembrie.
Furioşi, generalii au avertizat că astfel de acţiuni vor putea fi calificate drept înaltă trădare şi au ameninţat cu sechestrarea magazinelor care rămân închise, iar partizanii juntei au încurajat populaţia la delaţiune.
Mai multe materiale video nedatate furnizate de grupul de “informare” al juntei au arătat manifestaţii în favoarea militarilor în regiuni nespecificate ale ţării. În imagini, partizani ai regimului agită drapelul naţional, denunţând “Forţele de apărare populare”, miliţii care lansează cu regularitate operaţiuni de gherilă împotriva forţelor regimului.
Marţi, în oficiosul Global New Light of Myanmar, liderul juntei, Min Aung Hlaing, a promos că va organiza “alegeri libere şi echitabile (…) imediat ce situaţia va fi pacificată şi stabilizată”.
Aproape 1.500 de civili au fost ucişi, aproximativ 12.000 arestaţi, potrivit unei organizaţii neguvernamentale locale, care înregistrează cazurile de violuri, torturi şi execuţii extrajudiciare. Recent, militarilor le-au fost imputate mai multe masacre comise în sate.
În faţa acestei spirale a violenţelor, comunitatea internaţională a sporit, luni, presiunea asupra generalilor birmani. Nicholas Koumjian, aflat la conducerea Mecanismului de anchetă independent al ONU pentru Myanmar, a anunţat într-un comunicat că a fost “în măsură să adune un număr mare de documente ce “sugerează în mod tragic că peste 1.000 de persoane au fost ucise în circumstanţe care ar putea fi calificate drept crime împotriva umanităţii sau crime de război”.
Creat de Consiliul ONU pentru drepturile omului în septembrie 2018, acest mecanism de anchetă are mandatul de a culege elemente de probă ce atestă comiterea celor mai grave crime internaţionale şi încălcări ale dreptului internaţional în Myanmar şi constituirea unor dosare în vederea facilitării procedurilor penale.
“Cei care intenţionează să comită crime trebuie să ştie că crimele internaţionale grave sunt imprescriptibile”, a subliniat Koumjian. “Justiţia internaţională are memoria foarte lungă şi, într-o zi, autorii celor mai grave crime internaţionale comise în Myanmar vor trebui să dea socoteală”, a avertizat el, afirmând că anchetatorii ONU urmăresc “îndeaproape evenimentele”.
Citeşte şi: Rusia a trimis un răspuns scris Statelor Unite – Black News
Fosta lideră de facto a ţării Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, acum în vârstă de 76 de ani, face obiectul mai multor procese lansate împotriva sa de juntă şi a fost condamnată până acum la un total de peste şase ani de detenţie. Comunitatea internaţională a denunţat aceste procese ca fiind o înscenare.
În ciuda hărţuirii judiciare de către junta militară – cu acuzaţii care îi pot aduce o pedeapsă combinată de peste 100 de ani de închisoare – imaginea lui Suu Kyi rămâne simbolul popular în demonstraţiile care se opun juntei militare şi care cer restaurarea democraţiei şi eliberarea liderei.