La zece zile după victoria sa la alegerile parlamentare din Groenlanda, formaţiunea ecologistă de stânga Inuit Ataqatigiit (IA) a prezentat vineri următoarea coaliţie care va guverna acest teritoriu autonom danez din Oceanul Arctic, notează AFP, potrivit agerpres.
IA, care a obţinut 36,6% din voturi şi 12 locuri la legislativele din 6 aprilie, va guverna împreună cu separatiştii din Naleraq (patru mandate), ceea ce îi asigură, cu 16 deputaţi din 31, majoritatea absolută în Inatsisartut, parlamentul local.
Citește și : Preşedintele sloven neagă orice proiect de redesenare a frontierelor în Balcani
Prea îndepărtaţi în problema independenţei faţă de Copenhaga, o posibilitate recunoscută de Constituţia daneză, conservatorii-liberali din Atassut (două locuri) nu intră în guvern, ci doar asigură sprijinul parlamentar.
Cele două partide au convenit asupra unui program axat pe social, educaţie, pescuit şi ecologie în acest teritoriu cu tradiţii zdruncinate de încălzirea globală.
“Inegalităţile au devenit prea importante şi trebuie aplanate” înainte de următoarele alegeri, a declarat liderul IA, Mute Egede, care urmează să devină cel mai tânăr prim-ministru din lume la 34 de ani, chiar dacă nu este şef de guvern pe deplin.
Pe această imensă insulă arctică cu 56.000 de locuitori, cea mai mare de pe planetă, decalajul dintre bogaţi şi săraci este foarte mare. Departe de standardele nordice, este, potrivit experţilor, apropiat de cel constatat în Statele Unite.
Guvernul, alcătuit din patru femei şi şase bărbaţi, va intra oficial în funcţie pe 23 aprilie, la deschiderea sesiunii parlamentare.
Citește și : Partidul Comunist cubanez pune capăt dinastiei Castro şi lasă locul unei noi generaţii
Din 2009, Groenlanda este în mare măsură independentă în politica sa economică, în timp ce funcţiile suverane, cum ar fi moneda şi politica externă şi de apărare, rămân în responsabilitatea autorităţilor de la Copenhaga, care o ţin sub perfuzie plătindu-i circa 520 de milioane de euro anual, o treime din bugetul său.
În ultimii ani, acest teritoriu a încercat, prin urmare, să îşi mărească propriile venituri, în special cu pescuitul, care reprezintă 90% din exporturile sale, cu proiectele miniere şi turismul, aflat în prezent în punct mort din cauza pandemiei.
