Începând cu 30 decembrie 2023, Republica Moldova a ieșit din starea de urgență pe întreg teritoriul său (stabilită de către Parlament), perioadă în care o mare parte din diverse alocări de resurse, reglementări, restricţii şi sancţiuni erau stabilite de Comisia pentru Situaţii Excepţionale în frunte cu premierul ţării.
După ce autorităţile au decis să nu mai prelungească starea de urgență, s-au iscat multe semne de întrebare referitor la faptul că Guvernul va menţine, de exemplu, sancţiunile aplicate unor persoane şi entităţi implicate în acţiuni de destabilizare a situaţiei social-economice şi politice din ţară, potrivit Mold-street.com.
Citeşte şi: România intră în ‘Schengen Air’ din martie 2024
Consiliul interinstituțional de supervizare
Soluţia a fost fondarea unei noi structuri guvernamentale – Consiliul interinstituțional de supervizare (CIS) – creată pentru asigurarea cadrului general de cooperare în domeniul introducerii din proprie inițiativă și a punerii în aplicare în Republica Moldova a măsurilor restrictive internaționale.
Noua structură şi-a început deja activitatea şi pe 27 decembrie 2023 a emis prima sa decizie, prin care Republica Moldova se aliniază la măsurile restrictive internaționale instituite prin deciziile unilaterale ale Statelor Unite ale Americii, „ca urmare a modificărilor survenite la 26.10.2022 în Deciziile nr.13818/2017 și nr.140240/2021 emise de Președintele SUA și puse în acțiune de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Departamentului Trezoreriei de Stat a SUA (OFAC)”.
Este vorba de Vladimir Plahotniuc, Ilan Şor şi soţia sa Sara Şor, Partidul „ȘOR” (Ravnopravie), afaceristului rus Igor Chaika (Игорь ЧАЙКА) şi a unor persoane şi companii afiliate acestuia, dar şi faţă de un grup de agenţi ai structurilor de inteligenţă din Rusia.
De asemenea, CIS a decis că Republica Moldova se aliniează la măsurile restrictive internaționale instituite de Marea Britanie, „ca urmare a ultimelor modificări cuprinse în Reglementările sancțiunilor globale contra corupției 2021 (S.I. 2021/488) (The Global Anti-Corruption Sanctions Regulations 2021 (S.I. 2021/488)) și în Lista de sancțiuni ale Regatului Unit (The UK Sanctions List)”, în privința oligarhilor fugari, Vladimir Plahotniuc şi Ilan Şor.
La fel, s-a decis să se alinieze şi la măsurile restrictive internaționale instituite de Canada, „ca urmare a ultimelor modificări cuprinse în Reglementările privind măsurile economice speciale (Moldova) Special Economic Measures (Moldova) Regulations nr.SOR/2023/109”, în privința următoarelor persoane: Vladimir Plahotniuc, Ilan Şor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon, Constantin Botnari, Alexandr Kalinin, Prigore Caramalac şi Partidul „Șor”.
Ce măsuri restrictive au fost luate
Decizia prevede, în contextul persoanelor în privința cărora s-a decis alinierea la măsurile restrictive internaționale: „pe teritoriul Republicii Moldova se decide blocarea fondurilor și resurselor economice ale acestora, precum și aplicarea interdicției de a intra și a tranzita teritoriul țării, în cazul cetățenilor străini și al apatrizilor”.
În vederea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor și resurselor economice, mai multe entități raportoare prevăzute în art.4 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sunt obligate să aplice „măsuri de precauție sporită privind tranzacțiile clienților – persoane fizice și juridice supuse măsurilor restrictive internaționale în conformitate cu prevederile pct.1 și ale Ordinului ministrului afacerilor externe și integrării europene nr.248-S-09 din 16 noiembrie 2023”.
Totodată, se prevede că entitățile raportoare prevăzute în art.4 din Legea nr.308/2017 „se vor abține de la executarea activităților și tranzacțiilor clienților – persoane fizice și juridice supuse măsurilor restrictive internaționale … pentru un termen de până la 5 zile lucrătoare, cu informarea imediată a Serviciului Fiscal de Stat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul identificării și aplicării măsurii corespunzătoare”.
Se mai prevede că Agenția Servicii Publice, Depozitarul Central Unic, Comisia Națională a Pieței Financiare și alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor şi drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părți în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abține de la executarea oricăror activități care ar facilita transferul și/sau convertirea acestora pentru persoanele vizate de decizia CIS și Ordinul ministrului afacerilor externe și integrării europene nr.248-S-09 din 16 noiembrie 2023.
Citeşte şi: Află cine este cel mai bogat om din lume. Vezi ce avere are
Pentru aplicarea măsurilor restrictive internaționale, Serviciul Fiscal de Stat va emite decizii de blocare a fondurilor și resurselor economice, prin care vor dispune sistarea executării activităților și tranzacțiilor cu bunuri, inclusiv mijloace financiare, identificate sau notificate conform sbp.3.2 sau conform art.181 din Legea nr.25/2016, și va aplica măsuri asiguratorii asupra bunurilor, inclusiv a mijloacelor bănești, ale persoanelor specificate în decizia CÎS și Ordinul ministrului afacerilor externe și integrării europene.
Lista va fi completată
Decizia prevede că Serviciul Fiscal de Stat poate revoca, în cel mult 2 zile lucrătoare, decizia de blocare, dacă au încetat cauzele și condițiile care au justificat emiterea acestor decizii.
În plus, Serviciul de Informații și Securitatea „în termen de 10 zile lucrătoare, va elabora lista persoanelor în privința cărora există probe și informații documentate că sunt asociate persoanelor – subiecți ai restricțiilor, prevăzute în pct.1 și Ordinul ministrului afacerilor externe și integrării europene nr.248-S-09 din 16 noiembrie 2023, și va întreprinde acțiunile subsecvente stabilite de art.42 din Legea nr.25/2016”.