Cine sunt persoanele urmărite pentru radicalizare în Franţa? Pentru prima dată, guvernul francez va “întredeschide” pentru câţiva cercetători unul dintre fişierele sale cele mai sensibile, în speranţa măcar de a înţelege, dacă nu chiar de a preveni, derivele jihadiste, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Anunţând această decizie în aprilie, guvernul a explicat că vrea să “înţeleagă mai bine” radicalizarea islamistă. “Nu pentru a-i găsi scuze, ci pentru a o detecta mai bine, pentru o mai bună prevenire, pur şi simplu pentru o mai bună protecţie”, a declarat premierul Edouard Philippe.
Citește și : May vrea ca acordul cu UE să fie aprobat de parlamentul britanic înainte de inaugurarea noului PE
În următoarele câteva săptămâni, cercetători aleşi cu mare atenţie vor putea analiza cele câteva 11.000 de “profiluri active” ale Fişierului de semnalmente pentru prevenirea şi radicalizarea cu caracter terorist (FSPRT).
“Este o bază de lucru enormă”, îşi exprimă admiraţia, sub acoperirea anonimatului, un specialist în aceste probleme, subliniind limitele resurselor actuale pentru a înţelege resorturile complexe ale radicalizării.
Creat în martie 2015, după atentatul împotriva săptămânalului Charlie Hebdo, FSPRT ar putea fi o mină de aur pentru cercetare: el are recenzate un pic mai mult de 20.000 de persoane “angajate într-un proces de radicalizare” şi “susceptibile de a dori să se deplaseze în străinătate, în teatrele de operaţiuni ale unor grupări teroriste, sau de a dori să ia parte la activităţi cu caracter terorist”.
Cherif Chekatt, care a ucis 5 persoane în decembrie la Strasbourg, sau Michael Chiolo, care a înjunghiat doi gardieni într-o închisoare, în martie, figurează în acest Fişier. Şi fiecare persoană care are o fişă este descrisă printr-o multitudine de elemente, furnizate de organismele pentru prevenţie sau de serviciile de informaţii.
Mai mulţi parlamentari francezi au cerut acces la acest Fişier, însă o prea largă difuzare ar risca să ducă “la pierderea eficienţei lui ca instrument pentru serviciile de informaţii”, subliniază un recent raport parlamentar.
Pentru a limita aceste riscuri, doar cercetători de la Institutul naţional de înalte studii în domeniul securităţii şi justiţiei (Inhesj), instituţie sub autoritatea premierului, vor beneficia de acces la Fişier, de altfel şi el limitat. Astfel, ei nu vor putea consulta toate datele şi nu se cunoaşte procentul de date care le va fi accesibil.
Una dintre preocupările sale majore, guvernul vrea să înţeleagă mai bine “porozitatea” dintre delincvenţă şi radicalizare, viziune care este tot mai mult pusă în discuţie de cercetare. “Actele cele mai grave sunt comise de cei de la care te-ai aştepta mai puţin: tineri provenind din familii stabile, majoritatea necunoscuţi pentru serviciile sociale, mai degrabă elevi buni şi cu părinţi în câmpul muncii”, subliniază un raport al sociologilor Laurent Bonelli şi Fabien Carrie remis Ministerului de Justiţie al Franţei.
Citește și : Kim Jong Un readuce la viaţă ‘legăturile istorice’ cu Moscova – VIDEO
Un alt raport, elaborat pentru Misiunea de cercetare în drept şi justiţie, subliniază că, trecerea prin delincvenţă nu este deloc o etapă obligatorie” a radicalizării, contrar unei idei răspândite.
“Există probabil câteva mici regularităţi în profilul celor care sunt cei mai susceptibili de a comite acte violente, însă nu se poate vorbi de un profil determinat”, atenţionează Thomas Lindemann, profesor de ştiinţe politice. “Dacă analizăm mai atent lucrurile, (cei care trec la violenţă) sunt tinerii între 18 şi 31 de ani, mai degrabă proveniţi din cartiere rău famate, cu o anumită disponibilitate biografică – fără loc de muncă sau îndrăgostiţi, de exemplu”, însă aceasta nu este suficient pentru a-i transforma într-o ameninţare, precizează Lindemann.
